Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Unul dintre cei peste 250 de medici de familie arădeni, Dan Adrian Dărăbanţiu, cu zeci de ani vechime în domeniu, a decis să îşi depună dosarul la Serviciul de Resurse Umane al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Arad, pentru a se angaja pe un post de brancardier.

Dărăbaţiu susţine că a recurs la această formă de protest pentru a atrage atenţia asupra "anomaliilor" din sistemul de sănătate românesc: pe de-o parte, medicii de familie sunt văzuţi ca nişte "privaţi" şi, pe de altă parte, prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu li se permite să practice alte preţuri pentru servicii, decât cele decontate.

'Prin gestul meu am dorit să atrag atenţia că salariul unui brancardier este comparabil cu venitul unui medic de familie cu număr mediu de pacienţi înscrişi. Pe de altă parte, am căutat să atrag atenţia asupra unor anomalii din sistemul de sănătate, dintre care cea mai importantă o constituie diferenţierea mare dintre aproximativ o treime din medicii şi celelalte cadre medicale care activează în spitale şi restul sistemului. Dacă, la ora actuală, cei din spitale sunt plătiţi cu o sumă aproape corectă, cei care nu lucrează direct în spitale sunt lăsaţi în continuare de izbelişte. Spre exemplu, veniturile unui cabinet de medicină de familie se cifrează undeva în jur de 10-12.000 de lei lunar, din care o jumătate se virează la stat. Şi, după ce achită celelalte cheltuieli, medicul de familie rămâne cu un venit lunar net de circa 2.000 de lei. Asta în condiţiile în care asistentele de la cabinetele de medicină de familie sunt plătite, în general, cu salariul minim pe economie', a declarat pentru AGERPRES dr. Dan Adrian Dărăbanţiu.

El a arătat că, din cauza veniturilor mici, multe cadre medicale migrează către spitale, fiind atrase de salariul mult mai mare. Potrivit lui Dărăbanţiu, sunt foarte multe cabinete de medicină de familie care funcţionează "la limită", în primul rând din cauza numărului redus de asistente, problemă ce se regăseşte în special în mediul rural. Apoi, statul subvenţionează spitalele, fiindcă din serviciile pe care le oferă nu s-ar putea asigura salariile. De aici apare şi discrepanţa salarială foarte mare dintre spitalele de stat şi cele private, a spus medicul.

'Protestul meu ar fi putut părea oarecum ciudat. Însă, discutând inclusiv cu cei care preluau dosarele de angajare, am constatat că şi aceştia îşi exprimau nemulţumirile pentru salariile mult mai mici pe care le au, comparativ cu cele ale brancardierilor şi infirmierelor din Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad', a mai afirmat medicul de familie Dan Adrian Dărăbanţiu. AGERPRES /(AS,A - autor: Ioan Weisl; editor: Antonia Niţă, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.