Sibiu, 22 nov /Agerpres/ - Sibiul este locul premierelor din România, unde, în urmă cu 725 de ani, funcţiona primul spital românesc, unde s-ar putea construi primul spital public de după 1990 şi locul unde, peste doi ani, toată Europa va privi, la primul Summit UE după Brexit.
Prezentul însă oferă o realitate care nu ţine de premiere.
Municipiul Sibiu este un oraş care nu are un spital municipal, dar are norocul că, în centrul urbei, se află Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU), locul unde sunt aduşi toţi bolnavii din judeţ, dar şi cazuri grave din cele învecinate - Alba, Hunedoara, Braşov şi mai ales de la Vâlcea. Adică, la Sibiu funcţionează un spital regional vechi din 1857, cu clădiri multe, majoritatea monumente istorice, iar pacienţii, medicii şi asistentele speră ca autorităţile judeţene să investească bani, ca să fie modernizate săli de operaţie şi de tratament, saloanele, iar Ministerul Sănătăţii - să trimită bani de aparatură.
Din 1292 şi până azi, Sibiul nu a reuşit să ajungă nici cel mai mare centru universitar medical din România, căutat de pacienţi din ţară şi străinătate, dar nici nu are un spital "de speriat" - aici, cei mai mulţi pacienţi se însănătoşesc, însă dintre ei, tot mai mulţi vin cu o boală şi pleacă cu alta, luată din spital.
Statistica Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, pusă la dispoziţia AGERPRES, arată că 308 pacienţi internaţi s-au îmbolnăvit după ce au fost infectaţi în secţiile unităţii spitaliceşti, în primele nouă luni ale lui 2017. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în cel mai mare spital public din Sibiu, numărul pacienţilor care au luat o infecţie spitalicească a crescut cu 16 persoane.
Oficialii spitalului sibian dau asigurări că aceste cifre reprezintă un procent de peste unu la sută dintr-un total de 27.348 pacienţi externaţi. Aceeaşi conducere a spitalului sibian spune că, în ultimii doi ani, "conform datelor centralizate in foile de observaţie, nu s-au consemnat decese datorate IAAM".
Întrebaţi care este topul primelor trei secţii în care pacienţii au luat o infecţie în timpul spitalizării, cei de la SCJU au răspuns: "Cele mai multe cazuri de IAAM provin din secţiile de chirurgie generală şi din ATI. Cele mai puţine cazuri provin din secţiile sectorului maternoinfantil şi din secţiile medicale."
Printre infecţiile spitaliceşti depistate şi tratate la Sibiu se numără temuta "infecţie produsă de Clostridium difficile, bacteriemia - septicemia nosocomială, pneumonia nosocomială, infecţia asociată unui cateter vascular".
Infecţiile luate din spitalul vechi din Sibiu înseamnă bolnavi care stau internaţi mult mai mult timp şi bani în plus cheltuiţi de stat, care trebuie să cumpere antibiotice costisitoare, care să facă faţă infecţiilor produse de bacterii mai rezistente.
"Este evident că IAAM cresc disconfortul pacienţilor şi cresc riscurile evolutive ale bolilor de bază pentru care aceştia sunt internaţi în spital; pe de altă parte, sunt mari consumatoare de resurse financiare prin prelungirea duratei spitalizării şi prin utilizarea de clase de antibiotice costisitoare (antibiotice cu spectru larg, pentru că, în majoritatea lor, aceste IAAM sunt produse de bacterii cu multirezistenţă la antibiotice)", susţin cei de a SCJU.
În urmă cu şapte ani, specialiştii au arătat că infecţiile de după operaţii au dus la creşterea costurilor cu 100 % şi pacienţii infectaţi au fost nevoiţi să stea, în medie, 16 zile în plus în spital.
"Într-un studiu efectuat de serviciul de epidemiologie al SCJUS în anul 2010, cu privire la incidenţa şi costurile infecţiilor postoperatorii ale plăgilor chirurgicale în secţiile cu profil chirurgical al spitalului nostru, am constatat că aceste infecţii au determinat prelungirea duratei de spitalizare postoperatorie a pacienţilor infectaţi cu o valoare medie de 16 zile, în comparaţie cu pacienţii care nu au avut infecţii după actul operator; această valoare diferă în funcţie de tipul de chirurgie practicat. Mai mult, în acelaşi studiu am constatat că infecţiile postoperatorii ale plăgilor chirurgicale au crescut costurile de spitalizare ale pacienţilor infectaţi cu mai mult de 100% în comparaţie cu costurile pentru cei neinfectaţi, chiar dacă nu s-a putut evidenţia existenţa unui risc de deces semnificativ mai mare în rândul pacienţilor cu infecţii postoperatorii faţă de cei fără complicaţii infecţioase postoperatorii", atrag atenţia cei de la SCJU Sibiu.
De şapte ani, toţi directorii care au fost în fruntea spitalului sibian cheltuie "sume importante" pentru dezinfectanţi şi antiseptice. Totul se face pe baza unui "Ghid de prevenire" al acestor infecţii.
"Programele de supraveghere şi control a complicaţiilor infecţioase asociate asistenţei medicale sunt pe deplin justificate, ele putând conduce la reducerea importantă a morbidităţii şi la reducerea costurilor directe şi indirecte pentru pacientul internat; ele constituie singura soluţie pe care o avem pentru reducerea şi controlul incidenţei acestor infecţii. Aceste programe, aprobate de conducerea spitalului în fiecare an, includ printre altele respectarea "Ghidului de prevenire al IAAM al SCJUS", cu proceduri riguroase de dezinfecţie a suprafeţelor, sterilizare a instrumentarului /echipamentelor reutilizabile şi igienă a mâinilor (pentru susţinerea cărora spitalul cheltuieşte sume importante în achiziţia de dezinfectanţi şi antiseptice)", spun cei de la SCJU Sibiu.
Spitalul sibian are nevoie de o casă nouă, e prea vechi şi are clădiri care nu comunică între ele. Mai mult, aşa-numitele "circuite" sunt adesea prost făcute. Adică mâncarea pacienţilor nu trece pe unde trebuie şi, din lipsa spaţiului şi a amenajărilor, nici cearceafurile murdare nu sunt transportate cum ar fi normal. Pentru ca pacientul să aibă siguranţa că este îngrijit fără să rişte infecţii, e nevoie de investiţii. Bani care trebuie daţi fie de Consiliul Judeţean, administratorul spitalului, fie de guvern. Chiar SCJU Sibiu recunoaşte că renovarea pavilioanelor sale, începută în 2010, "este un proces anevoios şi lent".
"Cu toate acestea, stăpânirea riscului infecţios legat de mediul de spital într-o unitate veche, multipavilionară aşa cum este spitalul nostru, se loveşte în permanenţă de limitările date de lipsa circuitelor structurale şi funcţionale şi de degradarea fizică a spaţiilor de spitalizare. Renovarea amplă, de substanţă a pavilioanelor spitalului este un proces anevoios şi lent, început undeva în anul 2010, prin investiţii derulate treptat, in diferite secţii din spital", susţine conducerea SCJUS.
Acolo unde statul, reprezentat fie de Consiliul Judeţean, fie de Ministerul Sănătăţii, a investit bani şi a creat condiţii normale de tratament, infecţiile s-au redus simţitor şi pacienţii stau mai liniştiţi. Spre exemplu, infecţiile au scăzut după modernizarea Neurochirurgiei, o secţie foarte importantă, unde, zilnic, se efectuează multe operaţii, ţinând cont că Sibiul este locul doi pe ţară la numărul de accidente rutiere foarte grave. În plus, judeţul Sibiu are zona turistică Bâlea şi staţiunea Păltiniş, unde numărul accidentelor de pe munte sau la schi nu a scăzut. La Neurochirurgie sunt operaţi pacienţi şi din alte judeţe, unde pacienţii nu au fie dotarea, fie medici ca la Sibiu.
"Că aceste renovări sunt foarte importante este dovedit de evoluţia IAAM în secţiile care au fost complet renovate. De exemplu, secţia Neurochirurgie avea in anii 2012-2014 incidenţe ale IAAM cuprinse între 1,29% şi 1,80%; după mutarea secţiei la sfârşitul anului 2014 (mai exact in ianuarie 2015) în sediul nou (complet regândit ca circuite, cu un bloc operator nou cu toate dotările de igienă cerute de lege), incidenţa infecţiilor în secţie a scăzut la 0,09% în anul 2015 şi la 0,08% în anul 2016", afirmă cei de la SCJU Sibiu.
Oficial, la SCJU Sibiu s-au îmbolnăvit în acest an şi două persoane din rândul personalului medical, tot din cauza infecţiilor din spital.
Pacienţii, asistentele şi medicii din spitalul public se uită în curtea acestuia, unde a fost ridicat şi funcţionează un spital privat şi se întreabă când vor avea şi ei spaţii şi dotări la standarde europene.
În prezent, sibienii şi turiştii care ajung în fosta Capitală Culturală Europeană se tratează într-un spital unde sunt sigure doar investiţiile de la sponsori. Spre exemplu, în secţia de prematuri, foarte apreciată la nivel regional, s-au cumpărat aparate inclusiv din bani strânşi pentru că medicii, asistentele, părinţii copiilor au alergat la un maraton caritabil.
De câţiva ani, unul din obiectivele de campanie electorală ale tuturor politicienilor din Sibiu este construcţia unui spital nou.
Sibiul are un teren la marginea oraşului, unde Consiliul Judeţean ar vrea să ridice spitalul nou, dar acesta nu a semnat niciun acord, nici cu guvernul, nici cu Primăria.
Doctorii din actualul Spital judeţean de Urgenţă din Sibiu au cerut forului judeţean să construiască un spital cu o capacitate de 750 de paturi, ceea ce ar însemna o investiţie de 120 de milioane de euro, a estimat conducerea forului judeţean. Noua clădire va găzdui însă două spitale, şi anume actualul spital judeţean şi cel de pediatrie al municipiului Sibiu.
Actualul spital judeţean de urgenţă are o capacitate de 1.100 de paturi, potrivit directorului acestuia, Cornel Benchea, un fost specialist financiar care a lucrat în conducerea unor bănci comerciale şi a preluat conducerea SCJU Sibiu cu speranţa că va ridica un nou spital.
Cu sau fără spital nou, peste doi ani, Sibiul va scrie din nou istorie şi speră ca oaspeţii europeni care vor veni aici să nu se îmbolnăvească, ca să nu fie pus în dificultate. În 2019, Sibiul vrea să atragă din nou un număr record de turişti, pentru că va fi primul oraş românesc Regiune Gastronomică Europeană. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a propus organizarea unui summit al UE la o zi după Brexit, adică în 30 martie 2019, în oraşul Sibiu, pentru a discuta despre viitorul blocului comunitar. Iar preşedintele Klaus Iohannis a anunţat deja că a convenit cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, să aibă o întâlnire informală de Ziua Europei - 9 mai 2019 - la Sibiu.
Sibiul se mândreşte cu istoria. Spre exemplu este nevoie foarte mare să se modernizeze Oncologia şi secţiile Medicală. Acestea funcţionează într-o clădire din 1859, în care, în 1945 a fost internat Iuliu Maniu, fost premier al României. Puţin "mai nouă" este clădirea unde e Dermatologia. O clădire refăcută complet în 2004, de pe care cade tencuiala, pentru că e construită din 1904. În această clădire, unde azi sunt trataţi bolnavii cu boli de piele şi venerice, s-a născut, în 1894, savantul Hermann Oberth, numit "părintele zborului spaţial".
Singura speranţă este clădirea secţiei Infecţioase. Un pavilion în care lucrează medici recunoscuţi pentru profesionalism, o clădire veche, dar modernizată în 2015.
Sibiul a dat ţării, primul spital, prima farmacie, pe Samuel Hahnemann - întemeietorul homeopatiei, doctorul Ioan Molnar Piuariu, primul profesor român de învăţământ medical. În 1292 totul a început cu o casă donată, care a ajuns să fie primul spital, numit "Sfântul Spirit". Actualul spital public are o piatră de temelie pusă în 1892, în prezenţa împăratului Austriei, Franz Joseph I.
În final, de menţionat din istoria primul spital din România: "În 24 iunie 1292, Magistratul Sibiului pune la dispoziţia Ordinului "Sfântului Spirit" o casă, care slujise anterior ca azil, în scopul îngrijirii bolnavilor, săracilor, străinilor şi oamenilor neputincioşi. Astfel, se atesta documentar primul spital din Transilvania. Primul document este urmat, în 1309, de menţionarea întâiului conducător al spitalului Valtherus. La sfârşitul secolului, au avut loc lucrări de construcţie-amenajare la sediul spitalului, fiind consemnată suma de 9 mărci şi jumătate de argint (măsura de Sibiu) şi 130 florini şi 32 groşi, alocată spre a fi folosită în comun de către juratul Peter Phaffenheny, împreună cu Nicolae epitropul pictorilor, bani pentru procurarea materialelor construirii spitalului Sf. Spirit. În 1475, este menţionat documentar la Sibiu un izolator pentru leproşi, într-o clădire a mănăstirii dominicanilor, situată în afara zidurilor cetăţii, care, într-un document din 1535 se va numi spitalul "Sfântul Spirit"". AGERPRES/(A,AS-autor: Isabela Paulescu, editor: Diana Dumitru)
Prezentul însă oferă o realitate care nu ţine de premiere.
Municipiul Sibiu este un oraş care nu are un spital municipal, dar are norocul că, în centrul urbei, se află Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU), locul unde sunt aduşi toţi bolnavii din judeţ, dar şi cazuri grave din cele învecinate - Alba, Hunedoara, Braşov şi mai ales de la Vâlcea. Adică, la Sibiu funcţionează un spital regional vechi din 1857, cu clădiri multe, majoritatea monumente istorice, iar pacienţii, medicii şi asistentele speră ca autorităţile judeţene să investească bani, ca să fie modernizate săli de operaţie şi de tratament, saloanele, iar Ministerul Sănătăţii - să trimită bani de aparatură.
Din 1292 şi până azi, Sibiul nu a reuşit să ajungă nici cel mai mare centru universitar medical din România, căutat de pacienţi din ţară şi străinătate, dar nici nu are un spital "de speriat" - aici, cei mai mulţi pacienţi se însănătoşesc, însă dintre ei, tot mai mulţi vin cu o boală şi pleacă cu alta, luată din spital.
Statistica Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, pusă la dispoziţia AGERPRES, arată că 308 pacienţi internaţi s-au îmbolnăvit după ce au fost infectaţi în secţiile unităţii spitaliceşti, în primele nouă luni ale lui 2017. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în cel mai mare spital public din Sibiu, numărul pacienţilor care au luat o infecţie spitalicească a crescut cu 16 persoane.
Oficialii spitalului sibian dau asigurări că aceste cifre reprezintă un procent de peste unu la sută dintr-un total de 27.348 pacienţi externaţi. Aceeaşi conducere a spitalului sibian spune că, în ultimii doi ani, "conform datelor centralizate in foile de observaţie, nu s-au consemnat decese datorate IAAM".
Întrebaţi care este topul primelor trei secţii în care pacienţii au luat o infecţie în timpul spitalizării, cei de la SCJU au răspuns: "Cele mai multe cazuri de IAAM provin din secţiile de chirurgie generală şi din ATI. Cele mai puţine cazuri provin din secţiile sectorului maternoinfantil şi din secţiile medicale."
Printre infecţiile spitaliceşti depistate şi tratate la Sibiu se numără temuta "infecţie produsă de Clostridium difficile, bacteriemia - septicemia nosocomială, pneumonia nosocomială, infecţia asociată unui cateter vascular".
Infecţiile luate din spitalul vechi din Sibiu înseamnă bolnavi care stau internaţi mult mai mult timp şi bani în plus cheltuiţi de stat, care trebuie să cumpere antibiotice costisitoare, care să facă faţă infecţiilor produse de bacterii mai rezistente.
"Este evident că IAAM cresc disconfortul pacienţilor şi cresc riscurile evolutive ale bolilor de bază pentru care aceştia sunt internaţi în spital; pe de altă parte, sunt mari consumatoare de resurse financiare prin prelungirea duratei spitalizării şi prin utilizarea de clase de antibiotice costisitoare (antibiotice cu spectru larg, pentru că, în majoritatea lor, aceste IAAM sunt produse de bacterii cu multirezistenţă la antibiotice)", susţin cei de a SCJU.
În urmă cu şapte ani, specialiştii au arătat că infecţiile de după operaţii au dus la creşterea costurilor cu 100 % şi pacienţii infectaţi au fost nevoiţi să stea, în medie, 16 zile în plus în spital.
"Într-un studiu efectuat de serviciul de epidemiologie al SCJUS în anul 2010, cu privire la incidenţa şi costurile infecţiilor postoperatorii ale plăgilor chirurgicale în secţiile cu profil chirurgical al spitalului nostru, am constatat că aceste infecţii au determinat prelungirea duratei de spitalizare postoperatorie a pacienţilor infectaţi cu o valoare medie de 16 zile, în comparaţie cu pacienţii care nu au avut infecţii după actul operator; această valoare diferă în funcţie de tipul de chirurgie practicat. Mai mult, în acelaşi studiu am constatat că infecţiile postoperatorii ale plăgilor chirurgicale au crescut costurile de spitalizare ale pacienţilor infectaţi cu mai mult de 100% în comparaţie cu costurile pentru cei neinfectaţi, chiar dacă nu s-a putut evidenţia existenţa unui risc de deces semnificativ mai mare în rândul pacienţilor cu infecţii postoperatorii faţă de cei fără complicaţii infecţioase postoperatorii", atrag atenţia cei de la SCJU Sibiu.
De şapte ani, toţi directorii care au fost în fruntea spitalului sibian cheltuie "sume importante" pentru dezinfectanţi şi antiseptice. Totul se face pe baza unui "Ghid de prevenire" al acestor infecţii.
"Programele de supraveghere şi control a complicaţiilor infecţioase asociate asistenţei medicale sunt pe deplin justificate, ele putând conduce la reducerea importantă a morbidităţii şi la reducerea costurilor directe şi indirecte pentru pacientul internat; ele constituie singura soluţie pe care o avem pentru reducerea şi controlul incidenţei acestor infecţii. Aceste programe, aprobate de conducerea spitalului în fiecare an, includ printre altele respectarea "Ghidului de prevenire al IAAM al SCJUS", cu proceduri riguroase de dezinfecţie a suprafeţelor, sterilizare a instrumentarului /echipamentelor reutilizabile şi igienă a mâinilor (pentru susţinerea cărora spitalul cheltuieşte sume importante în achiziţia de dezinfectanţi şi antiseptice)", spun cei de la SCJU Sibiu.
Spitalul sibian are nevoie de o casă nouă, e prea vechi şi are clădiri care nu comunică între ele. Mai mult, aşa-numitele "circuite" sunt adesea prost făcute. Adică mâncarea pacienţilor nu trece pe unde trebuie şi, din lipsa spaţiului şi a amenajărilor, nici cearceafurile murdare nu sunt transportate cum ar fi normal. Pentru ca pacientul să aibă siguranţa că este îngrijit fără să rişte infecţii, e nevoie de investiţii. Bani care trebuie daţi fie de Consiliul Judeţean, administratorul spitalului, fie de guvern. Chiar SCJU Sibiu recunoaşte că renovarea pavilioanelor sale, începută în 2010, "este un proces anevoios şi lent".
"Cu toate acestea, stăpânirea riscului infecţios legat de mediul de spital într-o unitate veche, multipavilionară aşa cum este spitalul nostru, se loveşte în permanenţă de limitările date de lipsa circuitelor structurale şi funcţionale şi de degradarea fizică a spaţiilor de spitalizare. Renovarea amplă, de substanţă a pavilioanelor spitalului este un proces anevoios şi lent, început undeva în anul 2010, prin investiţii derulate treptat, in diferite secţii din spital", susţine conducerea SCJUS.
Acolo unde statul, reprezentat fie de Consiliul Judeţean, fie de Ministerul Sănătăţii, a investit bani şi a creat condiţii normale de tratament, infecţiile s-au redus simţitor şi pacienţii stau mai liniştiţi. Spre exemplu, infecţiile au scăzut după modernizarea Neurochirurgiei, o secţie foarte importantă, unde, zilnic, se efectuează multe operaţii, ţinând cont că Sibiul este locul doi pe ţară la numărul de accidente rutiere foarte grave. În plus, judeţul Sibiu are zona turistică Bâlea şi staţiunea Păltiniş, unde numărul accidentelor de pe munte sau la schi nu a scăzut. La Neurochirurgie sunt operaţi pacienţi şi din alte judeţe, unde pacienţii nu au fie dotarea, fie medici ca la Sibiu.
"Că aceste renovări sunt foarte importante este dovedit de evoluţia IAAM în secţiile care au fost complet renovate. De exemplu, secţia Neurochirurgie avea in anii 2012-2014 incidenţe ale IAAM cuprinse între 1,29% şi 1,80%; după mutarea secţiei la sfârşitul anului 2014 (mai exact in ianuarie 2015) în sediul nou (complet regândit ca circuite, cu un bloc operator nou cu toate dotările de igienă cerute de lege), incidenţa infecţiilor în secţie a scăzut la 0,09% în anul 2015 şi la 0,08% în anul 2016", afirmă cei de la SCJU Sibiu.
Oficial, la SCJU Sibiu s-au îmbolnăvit în acest an şi două persoane din rândul personalului medical, tot din cauza infecţiilor din spital.
Pacienţii, asistentele şi medicii din spitalul public se uită în curtea acestuia, unde a fost ridicat şi funcţionează un spital privat şi se întreabă când vor avea şi ei spaţii şi dotări la standarde europene.
În prezent, sibienii şi turiştii care ajung în fosta Capitală Culturală Europeană se tratează într-un spital unde sunt sigure doar investiţiile de la sponsori. Spre exemplu, în secţia de prematuri, foarte apreciată la nivel regional, s-au cumpărat aparate inclusiv din bani strânşi pentru că medicii, asistentele, părinţii copiilor au alergat la un maraton caritabil.
De câţiva ani, unul din obiectivele de campanie electorală ale tuturor politicienilor din Sibiu este construcţia unui spital nou.
Sibiul are un teren la marginea oraşului, unde Consiliul Judeţean ar vrea să ridice spitalul nou, dar acesta nu a semnat niciun acord, nici cu guvernul, nici cu Primăria.
Doctorii din actualul Spital judeţean de Urgenţă din Sibiu au cerut forului judeţean să construiască un spital cu o capacitate de 750 de paturi, ceea ce ar însemna o investiţie de 120 de milioane de euro, a estimat conducerea forului judeţean. Noua clădire va găzdui însă două spitale, şi anume actualul spital judeţean şi cel de pediatrie al municipiului Sibiu.
Actualul spital judeţean de urgenţă are o capacitate de 1.100 de paturi, potrivit directorului acestuia, Cornel Benchea, un fost specialist financiar care a lucrat în conducerea unor bănci comerciale şi a preluat conducerea SCJU Sibiu cu speranţa că va ridica un nou spital.
Cu sau fără spital nou, peste doi ani, Sibiul va scrie din nou istorie şi speră ca oaspeţii europeni care vor veni aici să nu se îmbolnăvească, ca să nu fie pus în dificultate. În 2019, Sibiul vrea să atragă din nou un număr record de turişti, pentru că va fi primul oraş românesc Regiune Gastronomică Europeană. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a propus organizarea unui summit al UE la o zi după Brexit, adică în 30 martie 2019, în oraşul Sibiu, pentru a discuta despre viitorul blocului comunitar. Iar preşedintele Klaus Iohannis a anunţat deja că a convenit cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, să aibă o întâlnire informală de Ziua Europei - 9 mai 2019 - la Sibiu.
Sibiul se mândreşte cu istoria. Spre exemplu este nevoie foarte mare să se modernizeze Oncologia şi secţiile Medicală. Acestea funcţionează într-o clădire din 1859, în care, în 1945 a fost internat Iuliu Maniu, fost premier al României. Puţin "mai nouă" este clădirea unde e Dermatologia. O clădire refăcută complet în 2004, de pe care cade tencuiala, pentru că e construită din 1904. În această clădire, unde azi sunt trataţi bolnavii cu boli de piele şi venerice, s-a născut, în 1894, savantul Hermann Oberth, numit "părintele zborului spaţial".
Singura speranţă este clădirea secţiei Infecţioase. Un pavilion în care lucrează medici recunoscuţi pentru profesionalism, o clădire veche, dar modernizată în 2015.
Sibiul a dat ţării, primul spital, prima farmacie, pe Samuel Hahnemann - întemeietorul homeopatiei, doctorul Ioan Molnar Piuariu, primul profesor român de învăţământ medical. În 1292 totul a început cu o casă donată, care a ajuns să fie primul spital, numit "Sfântul Spirit". Actualul spital public are o piatră de temelie pusă în 1892, în prezenţa împăratului Austriei, Franz Joseph I.
În final, de menţionat din istoria primul spital din România: "În 24 iunie 1292, Magistratul Sibiului pune la dispoziţia Ordinului "Sfântului Spirit" o casă, care slujise anterior ca azil, în scopul îngrijirii bolnavilor, săracilor, străinilor şi oamenilor neputincioşi. Astfel, se atesta documentar primul spital din Transilvania. Primul document este urmat, în 1309, de menţionarea întâiului conducător al spitalului Valtherus. La sfârşitul secolului, au avut loc lucrări de construcţie-amenajare la sediul spitalului, fiind consemnată suma de 9 mărci şi jumătate de argint (măsura de Sibiu) şi 130 florini şi 32 groşi, alocată spre a fi folosită în comun de către juratul Peter Phaffenheny, împreună cu Nicolae epitropul pictorilor, bani pentru procurarea materialelor construirii spitalului Sf. Spirit. În 1475, este menţionat documentar la Sibiu un izolator pentru leproşi, într-o clădire a mănăstirii dominicanilor, situată în afara zidurilor cetăţii, care, într-un document din 1535 se va numi spitalul "Sfântul Spirit"". AGERPRES/(A,AS-autor: Isabela Paulescu, editor: Diana Dumitru)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.