COD PORTOCALIU: 07-06-2025 ora 10 Intre 7 și 8 iunie, intervalul orar 12-21 se va semnala temperaturi deosebit de ridicate, disconfort termic accentuat, caniculă
Bucureşti, 16 oct /Agerpres/ - Carmen Ungurean, coordonator al Programului naţional de screening pentru cancerul de col uterin, a afirmat luni că au fost colectate 6.000 de solicitări de vaccinare anti-HPV a fetiţelor, iar în construcţia bugetului alocat programelor naţionale de sănătate pentru 2018 se are în vedere alocarea sumelor necesare pentru susţinerea acestor cereri.
"În acest moment, programul naţional de imunizare prevede vaccinarea la grupele de risc 10 - 14 ani, pe baza cererii părinţilor acestor fetiţe. Din câte ştiu eu, există 6.000 de cereri colectate deja de la jumătatea acestui an încoace, 6.000 de solicitări de vaccinare a fetiţelor. Avem în vedere, în construcţia bugetului alocat programelor naţionale de sănătate pentru anul următor, alocarea sumelor necesare pentru susţinerea acestor cereri", a declarat, într-o dezbatere, Ungurean.
Întrebată ce se întâmplă cu fetiţele care între timp ajung să treacă de vârsta de 14 ani, Carmen Ungurean a precizat: "Avem o discuţie în care încercăm să elaborăm metodologia de catch up pentru tinerele care au ieşit din grupa de vârstă 10 - 14 ani. Părerea mea personală - decizia urmează a fi luată şi în funcţie de alocările bugetare - părerea mea e că trebuie să ne concentrăm şi pentru recuperarea tinerelor adolescente care fie ies din grupa de vârstă, fie în ultimii patru ani nu au fost vaccinate, pentru că nu a existat acest serviciu".
Ea a menţionat că, prin programele naţionale, MS sprijină Registrul naţional de vaccinări fără de care introducerea unui program coerent de vaccinare anti-HPV nu se va putea realiza.
"Ministerul Sănătăţii implementează, din 2012, programul naţional de screening pentru cancerul de col uterin pe care urmează să îl consolidăm în următorii 5 ani printr-un proiect finanţat din fondurile axei prioritare Capital uman, în valoare de 50 de milioane de euro. În patru regiuni ale ţării pilotăm testarea HPV, pornind de la experienţa Institutului Oncologic Cluj", a arătat Ungurean.
De asemenea, ea a afirmat că, prin programe cu finanţare prin mecanismul financiar norvegian, se urmăreşte ca, pe lângă informarea, comunicarea, educarea şi testarea populaţiei din zonele devaforizate, să se încerce pilotarea vaccinării anti-HPV.
"În ceea ce priveşte adeziunea a 6.000 de persoane la aceste programe, este foarte puţin, dacă considerăm o cohortă de fete de 100.000 şi vreo patru cohorte ar fi eligibile la vaccinare. (...) Noi discutăm despre introducerea unui vaccin în program la care, dacă nu obţinem acoperire vaccinală de cel puţin 50%, atunci o să avem costuri mult mai mari, pentru că o să facem trei doze în loc să facem două doze de vaccin, iar lucrul acesta are un impact foarte serios şi asupra bugetului acestui program", a susţinut preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila.
Prezentă la dezbatere, deputatul Cristina-Elena Dinu crede că este momentul să înceapă o amplă campanie de informare a populaţiei din toate mediile. Ea a semnalat că din studii reiese că jumătate dintre femeile care îşi pierd viaţa în urma cancerului de col uterin provin din mediul rural şi zone defavorizate.
Preşedintele fondator al Asociaţiei "Mame pentru Mame", Ana Măiţă, a precizat că în fiecare an 4.000 de românce sunt diagnosticate cu cancer de col uterin. "Aproape jumătate dintre ele pierd această luptă. Vârsta la care ele primesc acest diagnostic este între 15 şi 44 de ani", a spus Măiţă.
Conform unui comunicat al Asociaţiei "Mame pentru Mame", mai mulţi parlamentari, toţi participanţi la dezbatere, au semnat o scrisoare de susţinere publică pentru demararea şi finanţarea unui program naţional de prevenţie împotriva cancerului şi a bolilor asociate infecţiei HPV. De asemenea, participaţi la dezbatere au semnat că sunt de acord cu un set de recomandări privind prevenţia împotriva infecţiilor cu HPV, care a fost elaborat de societăţi medicale de specialitate şi ONG-uri ce reprezintă drepturile pacienţilor din România. Una dintre recomandări este implementarea şi promovarea vaccinării HPV la nivel naţional. AGERPRES/(A, AS - autor: Iulia Carciog, editor: Andreea Rotaru)
"În acest moment, programul naţional de imunizare prevede vaccinarea la grupele de risc 10 - 14 ani, pe baza cererii părinţilor acestor fetiţe. Din câte ştiu eu, există 6.000 de cereri colectate deja de la jumătatea acestui an încoace, 6.000 de solicitări de vaccinare a fetiţelor. Avem în vedere, în construcţia bugetului alocat programelor naţionale de sănătate pentru anul următor, alocarea sumelor necesare pentru susţinerea acestor cereri", a declarat, într-o dezbatere, Ungurean.
Întrebată ce se întâmplă cu fetiţele care între timp ajung să treacă de vârsta de 14 ani, Carmen Ungurean a precizat: "Avem o discuţie în care încercăm să elaborăm metodologia de catch up pentru tinerele care au ieşit din grupa de vârstă 10 - 14 ani. Părerea mea personală - decizia urmează a fi luată şi în funcţie de alocările bugetare - părerea mea e că trebuie să ne concentrăm şi pentru recuperarea tinerelor adolescente care fie ies din grupa de vârstă, fie în ultimii patru ani nu au fost vaccinate, pentru că nu a existat acest serviciu".
Ea a menţionat că, prin programele naţionale, MS sprijină Registrul naţional de vaccinări fără de care introducerea unui program coerent de vaccinare anti-HPV nu se va putea realiza.
"Ministerul Sănătăţii implementează, din 2012, programul naţional de screening pentru cancerul de col uterin pe care urmează să îl consolidăm în următorii 5 ani printr-un proiect finanţat din fondurile axei prioritare Capital uman, în valoare de 50 de milioane de euro. În patru regiuni ale ţării pilotăm testarea HPV, pornind de la experienţa Institutului Oncologic Cluj", a arătat Ungurean.
De asemenea, ea a afirmat că, prin programe cu finanţare prin mecanismul financiar norvegian, se urmăreşte ca, pe lângă informarea, comunicarea, educarea şi testarea populaţiei din zonele devaforizate, să se încerce pilotarea vaccinării anti-HPV.
"În ceea ce priveşte adeziunea a 6.000 de persoane la aceste programe, este foarte puţin, dacă considerăm o cohortă de fete de 100.000 şi vreo patru cohorte ar fi eligibile la vaccinare. (...) Noi discutăm despre introducerea unui vaccin în program la care, dacă nu obţinem acoperire vaccinală de cel puţin 50%, atunci o să avem costuri mult mai mari, pentru că o să facem trei doze în loc să facem două doze de vaccin, iar lucrul acesta are un impact foarte serios şi asupra bugetului acestui program", a susţinut preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila.
Prezentă la dezbatere, deputatul Cristina-Elena Dinu crede că este momentul să înceapă o amplă campanie de informare a populaţiei din toate mediile. Ea a semnalat că din studii reiese că jumătate dintre femeile care îşi pierd viaţa în urma cancerului de col uterin provin din mediul rural şi zone defavorizate.
Preşedintele fondator al Asociaţiei "Mame pentru Mame", Ana Măiţă, a precizat că în fiecare an 4.000 de românce sunt diagnosticate cu cancer de col uterin. "Aproape jumătate dintre ele pierd această luptă. Vârsta la care ele primesc acest diagnostic este între 15 şi 44 de ani", a spus Măiţă.
Conform unui comunicat al Asociaţiei "Mame pentru Mame", mai mulţi parlamentari, toţi participanţi la dezbatere, au semnat o scrisoare de susţinere publică pentru demararea şi finanţarea unui program naţional de prevenţie împotriva cancerului şi a bolilor asociate infecţiei HPV. De asemenea, participaţi la dezbatere au semnat că sunt de acord cu un set de recomandări privind prevenţia împotriva infecţiilor cu HPV, care a fost elaborat de societăţi medicale de specialitate şi ONG-uri ce reprezintă drepturile pacienţilor din România. Una dintre recomandări este implementarea şi promovarea vaccinării HPV la nivel naţional. AGERPRES/(A, AS - autor: Iulia Carciog, editor: Andreea Rotaru)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.