INTERVIU Neurochirurgul Ștefan Florian: Mai întâi trebuie să dăruiești și apoi să ceri, să primești

 •  Sănătate
4108 afişări

Neurochirurgia românească a primit o nouă și foarte importantă recunoaștere internațională, prin alegerea, la sfârșitul lunii trecute, a medicului clujean Ioan-Ștefan Florian în funcția de vicepreședinte at large al Federației Mondiale de profil.

79d0bdab-ed7b-4f76-a2f7-62395e832e16

Foto: (c) Marius AVRAM / AGERPRES

Prof. dr. Ștefan Florian (n. 1961) are la activ peste 15.000 de operații neurochirurgicale — 4.000 dintre ele în ultimii cinci ani—, peste 5.000 de tumori cerebrale operate, 900 de anevrisme intracraniene și 270 de malformații artero-venoase operate. El deține numeroase funcții în prestigioase foruri internaționale de profil și, printre altele, este președintele Societății Române de Neurochirurgie și președintele Senatului Universității de Medicină și Farmacie "Iuliu Hațieganu" din Cluj-Napoca.

Neurochirurgia românească este una de top mondial, a declarat într-un interviu acordat AGERPRES medicul clujean, adăugând că, în noua sa funcție, va încerca să facă și mai vizibilă în lume această specializare. Totodată, el spune că vrea să-i promoveze pe neurochirurgii români de viitor, dar se arată nemulțumit de multele neajunsuri din domeniu, în special în ceea ce privește modul de finanțare și dotarea cu aparatură. Medicul spune că înainte de a cere și de a primi trebuie să oferi, să dăruiești tu în primul rând. În context, el s-a referit și la cazul neurochirurgilor Ionuț Gobej și Dorin Bică, care au anunțat că demisionează de la Spitalul Colentina din cauza lipsei de personal, de consumabile și medicamente și din cauza programului operator restricționat. Prof.dr. Ștefan Florian a menționat că și el s-a confruntat de-a lungul timpului în profesie cu situații dificile din cauza lipsei de materiale, a aparaturii și a condițiilor din sala de operație, însă niciodată nu a ieșit în față pentru a spune că pleacă dacă nu i se vor da.

El spune că o ocazie de a promova neurochirurgia românească este prilejuită de organizarea, la Cluj-Napoca, în 14-16 septembrie, a Congresului Societății Sud Est Europene de Neurochirurgie.

AGERPRES: Ce înseamnă pentru dumneavoastră și pentru neurochirurgia românească faptul că ați fost ales în funcția de vicepreședinte al Federației Mondiale de Neurochirurgie?
Ștefan Florian: Federația Mondială de Neurochirurgie reprezintă forul cel mai înalt al societăților de neurochirurgie. Practic, cumulează toate societățile naționale și regionale de neurochirurgie. Este forul care se ocupă cumva de echilibrarea educației, formării, dotărilor pe plan mondial; încercarea majoră pe care o are federația este să aducă toate țările la un standard cât mai înalt de neurochirurgie.

AGERPRES: Cum ați fost ales, cum ați ajuns într-o asemenea funcție, în vârful neurochirurgiei mondiale?
Ștefan Florian: Ca să fii ales în Consiliul de Administrație trebuie să fii propus de cel puțin cinci societăți naționale și de către cel puțin două continente. Deci, trebuie să fii o personalitate remarcată, remarcabilă în domeniul neurochirurgical, să ai o activitate recunoscută. Aici nu poți ajunge într-o funcție pentru că ești cutare sau cutare, fiul nu știu cui sau dacă te împinge cineva de la spate. Atunci când se votează în Comitetul executiv, care are câte doi reprezentanți din fiecare țară membră a Federației Mondiale și când obții 91% din voturi, nu mai poate fi vorba de altceva decât de o recunoaștere a unei activități remarcabile.

Pe de altă parte, reprezintă un pas enorm pentru recunoașterea școlii neurochirurgicale românești. Școala neurochirurgicală românească a luat ființă între primele în Europa, prima dată la Iași, acolo unde profesorul Alexandru Moruzi a înființat a treia secție, clinică de neurochirurgie din Europa. Pionierii neurochirurgiei românești și fondatorii neurochirurgiei românești sunt undeva la 1930-1933; avem o tradiție. Profesorul Constantin Arseni este și astăzi unul dintre cele mai citate nume clasice în neurochirurgia mondială, prin lucrările lui, prin experiența lui deosebită. Deci, sunt cumva și un portstindard al neurochirurgiei și asta, sigur, reprezintă și pentru mine o obligație în plus.

AGERPRES: Ce vă propuneți în noua funcție?
Ștefan Florian: Ceea ce vreau pentru noi, pentru România în primul rând, este să devenim mai vizibili. Există în țară foarte mulți neurochirurgi buni, care însă nu sunt vizibili. Eu am avut șansa și ambiția și consecvența ca, începând din 2006-2007, să organizez în fiecare an, în Cluj, o activitate internațională în domeniul neurochirurgiei. În fiecare an am avut cel puțin o activitate internațională și în felul acesta am reușit să promovez și ceea ce noi avem pe plan național și să facem vizibil în fața invitaților noștri, care nu de puține ori au rămas uimiți de ceea ce facem noi aici.

Sursa foto: Marius Avram / AGERPRES

AGERPRES: Unde se situează neurochirurgia românească la nivel mondial?
Ștefan Florian: Acolo, la vârf. Este acolo! Eu sunt și membru al World Academy of Neurological Surgery. Aceasta este o societate academică înființată în urmă cu 15 ani, dacă nu mă înșel, care cuprinde crema, cei mai aleși dintre cei aleși, câte un reprezentant din fiecare țară; numai țările care au peste 1.000 de neurochirurgi au dreptul la un al doilea reprezentant membru activ în World Academy. Sunt membru de doi ani, sunt singurul reprezentant pentru România și din punct de vedere profesional asta reprezintă o recunoaștere reală, să fii în rând cu seniorii neurochirurgiei românești, cei care au revoluționat la un moment dat neurochirurgia. Acest lucru reprezintă o recunoaștere deosebită și, pentru mine, o mândrie.

AGERPRES: Cărui fapt se datorează această performanță a dumneavoastră, pe de o parte, a neurochirurgiei românești, pe de altă parte? Vă întreb asta pentru că ne tot plângem că suntem deficitari din punct de vedere al dotării, din punct de vedere al finanțărilor. Cum am reușit, totuși, să ajungem în vârf?
Ștefan Florian: Prin extrem de multă muncă. Întâi am arătat, am muncit, n-am ieșit întâi cu realizările, n-am cerut întâi și pe urmă să primesc. Întâi am dăruit, am făcut foarte mult și apoi, sigur, am avut unele pretenții. În 2012 am reușit să obținem o finanțare de la Ministerul Sănătății prin care am modernizat blocul operator, am făcut cinci săli de operații, ceea ce a însemnat un salt deosebit. Dotarea a fost atunci la nivel de 2012. După 15 ani de eforturi și rugăminți am obținut și un CT în interiorul clinicii. Asta s-a făcut după mii și mii de cazuri reușite, oameni care au plecat de aici mulțumiți, oameni care au plecat de aici cu lacrimi în ochi, mulțumindu-ne pentru ceea ce am făcut. Și nu am ieșit să strigăm, să ne batem cu pumnul în piept că n-avem una, că n-avem alta, ci am încercat să ne descurcăm. Sigur că am avut întotdeauna și un sprijin local, dar am făcut și eforturi materiale personale ca să am. Instrumentarul neurochirurgical, microchirurgical inițial pe care l-am avut mi l-am cumpărat eu, ca să pot face performanță. Când n-am avut microscop, mi-am cumpărat lupe cu cele mai mari măriri din Canada și am început să dezvolt microchirurgia. După aceea au venit microscoapele, după aceea au venit dotările. Întâi am arătat ce pot face. Iar în profesia asta nu te naști talentat, nu te naști cu bisturiul în mână. Aud acum diverse voci, sunt doi neurochirurgi la București care spun că n-au unele și altele și că pleacă, părăsesc, că ei nu mai suportă. Eu am trăit vremurile în care, înainte de Revoluție, am operat la 4 grade Celsius în sala de operație; când am deschis calota, din cauza frigului ieșeau aburi. Dar acolo se punea problema de viață și de moarte. Îmi înghețau mâinile, dar nu m-am uitat că mi-e frig, ci m-am dus mai departe. Nimeni nu se naște neurochirurg, nimeni nu poate spune că știe tot. Și cu atât mai puțin cineva care a terminat specializarea acum trei ani, să spună că face operații care nu pot fi făcute nicăieri în țară... Operații de 12-14 ore. Dar și eu am făcut. Primul meu anevrism a durat 11 ore; acum, datorită experienței pe care o am, dacă durează mai mult de 35 de minute înseamnă că e ceva rău, foarte rău. Diferența dintre 11 ore și 35 de minute înseamnă experiență.

AGERPRES: Condamnați atitudinea celor doi neurochirurgi?
Ștefan Florian: Nu vreau s-o condamn. Eu sunt și președintele Comisiei de specialitate a Ministerului Sănătății și președintele Societății Române de Neurochirurgie. Ceea ce mă surprinde este că Ministerul Sănătății, Primăria București nu au cerut nicio opinie din partea specialiștilor. Nu m-a întrebat nimeni. Eu nu pot să ies în față și să spun.

Apreciez lupta lor ca să aibă condiții mai bune, apreciez zbaterea lor pentru a oferi condiții cât mai bune pacienților, dar nu apreciez felul în care își arogă unicitate pe plan național. Sunt foarte mulți medici neurochirurgi foarte buni, care probabil că nu au asemenea condiții cum au ei, dar care fac treburi cel puțin la fel de importante și de minunate. Nu numai în București. Lumea nu începe și nu se termină în neurochirurgie la București. Eu îi cunosc personal. Ei și-au dat examenul de specialitate cu mine. Deci, îi cunosc, am fost singurul care le-am acceptat recunoașterea stagiilor făcute, i-am sprijinit în viață, i-am sprijinit în activitate, dar nu cred că m-a auzit pe mine cineva spunând în public: "Dați-mi, că dacă nu, plec dincolo, că aici n-am ce trebuie și dacă nu primesc, vă las baltă!'.

AGERPRES: Care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, problemele sistemului medical românesc în general și ale neurochirurgiei în particular?
Ștefan Florian: Se vorbește mult de finanțare proastă, se vorbește foarte mult de finanțare deficitară. Nu ne-au ajuns două miliarde de euro acum zece ani, acum nu ne ajung șase-șapte miliarde. Problema nu este la nivel de finanțare, problema e la nivel de management al banilor. Avem de curând un exemplu cu ce s-a întâmplat la București, la Casa Națională, unde cei care trebuie să aibă grijă de bani și să-i distribuie în mod egal, unitar, echilibrat pe plan național fac după cum îi taie capul. E ca la cutremur: cu cât ești mai aproape de epicentru, cu atât și finanțele sunt mai puternice. Noi, fiind ceva mai departe, sigur că beneficiem de mai puțin sprijin. Nu simt că suntem tratați în mod egal din punct de vedere financiar, dar chiar și în condițiile astea... Uitați-vă ce s-a întâmplat la Spitalul Clinic Județean Cluj, cel mai mare spital din țară sub raportul numărului de paturi, pavilioanelor. Atunci când actuala conducere a preluat spitalul, l-a preluat cu o datorie de 13 milioane de lei. După un an, a adus datoriile la zero. De atunci încoace, spitalul face profit. Pentru că au fost închise o sumedenie de robinete, pentru că au fost negociate la sânge o serie de contracte, de servicii, de materiale. A fost gândit altfel totul.

AGERPRES: Adică, omul sfințește locul ...
Ștefan Florian: Da, omul sfințește locul. Iar astăzi putem vorbi de Spitalul Județean, ca dotare, ca unul dintre cele mai bune. Ce spital județean din țară mai are trei RMN-uri în curtea lui? Ce spital județean din țară mai are patru CT-uri, funcționale toate? Dotări, blocuri operatorii, achiziții de aparatură, de echipamente, de aparate de anestezie, de ventilatoare, paturi de anestezie, toate făcute în trei ani, în ultimii trei ani, pe banii primiți de la Casă și, sigur, subvenționați și de Ministerul Sănătății, pentru că noi suntem spital subordonat direct Ministerului Sănătății. Dacă acești bani sunt bine manageriați, sunt prioritizate lucrurile, se vede.

AGERPRES: Pentru că ați vorbit de tehnică, de dotare, probabil că neurochirurgia, fiind o disciplină de vârf, care depinde în bună măsură și de tehnologie, are nevoie de aparatură de ultimă oră. Cum stăm din acest punct de vedere?
Ștefan Florian: Fiind o specialitate de vârf, neurochirurgia se bazează foarte mult pe tehnologie. În urmă cu 15 ani, dacă nu mai bine, a fost introdus sistemul de neuronavigație, care înseamnă că au preluat din tehnologia avioanelor de vânătoare sistemele de navigație. Asta înseamnă că toate achizițiile de la imagistică, la tomograf, RMN sunt cuprinse într-un server, care apoi sunt prelucrate și îți arată, te ghidează, să știi exact unde e leziunea. Pentru că atunci când vezi pe film, da, bun, știi exact, dar la capul omului transpuse toate astea e un pic mai dificil. Și atunci, acest sistem de neuronavigație te ajută să ajungi mult mai exact, să faci deschideri mai mici. Un sistem din acesta de neuronavigație nu este extrem de scump. De două ori am fost pe lista Ministerului Sănătății pentru achiziție de neuronavigație, ultima dată acum doi ani, și nu s-a întâmplat nimic, pentru că cei care au câștigat au fost contestați de ceilalți, s-au făcut schimbări și ca atare noi am rămas astăzi fără un sistem de neuronavigație performant. Sper să putem să-l achiziționăm cu puterile spitalului. Nu este un capăt de lume, nu este un capăt de țară; știm exact unde să ajungem, dar acest sistem e necesar mai ales pentru tineri, pentru cei mai puțin experimentați, pentru cei care încă n-au vedere tridimensională mentală formată asupra leziunii. Și e de ajutor. Astăzi se operează în foarte multe centre cu RMN intraoperator, adică operezi și verifici intraoperator pe RMN ce ai făcut, cât mai ai, dacă mai este, completezi etc. Nu toți marii neurochirurgi din lume au învățat cu RMN intraoperator; experiența îți arată și-ți spune exact cât, cum, unde, care e limita, dar pentru asta trebuie să ai mult exercițiu și multă experiență. Or, aparatul vine și te ajută, vine și-i ajută pe tineri.

În Cluj mă zbat întruna din 2001 ca să aducem un neuroangiograf. Cum există la Institutul Inimii angiograf pentru coronare, să avem și pentru sistemul nervos, pentru creier, pentru măduvă. N-am reușit. De câte ori am făcut toate demersurile și zeci de memorii, nu l-am obținut. Ultima dată când am făcut o asemenea solicitare, în urmă cu mai mulți ani, după ce am avut toate aprobările, aparatul a fost dirijat spre un alt centru. De ce e important un asemenea aparat? Cu un asemenea aparat putem trata bolnavii cu accidente vasculare cerebrale hemoragice, ischemice, putem să-i diagnosticăm cu precizie. Cel mai aproape de noi aparat de felul acesta este la Târgu Mureș. Sunt bolnavi pe care-i trimitem la Târgu Mureș pentru anumite patologii vasculare. Dar sunt cazuri care nu au întotdeauna timp la dispoziție, să faci o trombectomie, să scoți un cheag de pe un vas în primele trei ore după producerea accidentului. Înseamnă diferența dintre hemiplegie sau moarte și viață. Nu toți ajung în trei ore de la noi la Târgu Mureș. Până ajung la UPU trece peste o oră, până îi investighează. Or, aparatul acela ar trebui să fie aici, în clinica aceasta, că dacă se întâmplă ceva să putem acționa, dacă nu putem face endovascular, să acționăm chirurgical. Dar trebuie făcute toate aici. Lucrul acesta l-am spus de nenumărate ori, am obosit spunându-l, dar n-am renunțat, n-am zis că plec.

AGERPRES: Credeți că din noua funcție, de vicepreședinte al Federației Mondiale de Neurochirurgie, veți avea o voce mai auzită?
Ștefan Florian: Asta este speranța mea, că dacă unii au auzit de mine ca să mă pună într-o poziție așa de înaltă, poate că o să audă și cei de la noi. Iar asta nu pentru mine, și nu vreau numai la Cluj, să fim clar înțeleși. Dar vreau să existe o distribuire echitabilă, echilibrată de dotări tehnice, de aparatură în centrele de neurochirurgie.

AGERPRES: Aminteați de necesitatea intervenției rapide în patologia de acest fel. Care sunt cauzele principale ale bolilor care necesită intervenția unui neurochirurg?
Ștefan Florian: Există multiple afecțiuni care necesită intervenția neurochirurgului, formulată de patologia traumatică, de traumatismele cranio-cerebrale. Și pe patologie craniană, și pe cea vertebro-medulară, noi suntem cei care intervenim, singura specialitate care intervine în cazurile acestea. Apoi, în patologia tumorală cerebrală, tumorală vertebro-medulară, deci pe coloana vertebrală și pe măduva spinării este practic munca noastră de zi cu zi. Este patologia vasculară cerebrală, accidentele vasculare cerebrale, principala cauză de mortalitate pe plan național. Poate că se aude asta la un moment dat. Nu infarctul miocardic este în ziua de astăzi principala cauză, ci bolile cerebro-vasculare! Cei mai mulți mor din cauza aceasta. Atunci, trebuie să ai o distribuire echitabilă, egală și să oferi șanse egale pacienților pe întreg teritoriul țării. Sigur că nu poți pune în fiecare orășel un centru de stroke, dar în centrele mari, care sunt centre de referințe, universitățile tradiționale... Iașul are, Târgu Mureș are, Timișoara a început să se dezvolte, Clujul încă suferă la acest capitol. Deci, nu vreau să am mai multă glorie și mai mult de muncă; vreau ca șansele din acest teritoriu, din acest areal geografic, să fie egale cu cele ale celor din sudul țării, din vest, din estul țării.

AGERPRES: Este în creștere incidența tumorilor cerebrale?
Ștefan Florian: Nu putem vorbi de o creștere a incidenței. Deși dacă stăm să comparăm datele brute, când am început eu aici neurochirurgia, în 1986, întâi ca student în 1982, se operau cam 3-4 tumori, maxim, pe lună. Eu, astăzi, rareori sunt zile în care să nu fac 3-4 tumori pe zi! Dar asta nu înseamnă că a crescut incidența lor; înseamnă că sunt bine diagnosticate, pentru că acum sunt peste tot mijloacele de investigație necesare — tomografe, rezonanță magnetică nucleară — și înseamnă că lumea vine spre un centru care are expertiza cea mai mare în tumorile cerebrale. Asocierea, vecinătatea cu Institutul Oncologic — care continuă în special în tumorile maligne—, tratamentul chirurgical îl completează cu terapii adjuvante, reprezintă iarăși un factor care a dus la foarte multe cazuri. De aceea creșterea aceasta absolut impresionantă de număr de tumori cerebrale. Dar dacă privești per ansamblu, nu este o creștere. Statistici mari, SUA, centre, țări care urmăresc multianual — noi nu avem un registru național de tumori cerebrale, dar americanii au, finlandezii au, danezii au, germanii au — nu constată o creștere dramatică a numărului de tumori cerebrale, decât sub raportul creșterii speranței de viață. Dacă te raportezi la asta, persoanele mai în vârstă fac și patologie canceroasă mai frecvent. Atunci, în țările cu nivel de trai ridicat, în care speranța de viață este tot mai mare, și bolile oncologice încep să se apropie de primul loc, atunci implicit și incidența tumorilor cerebrale este mai mare. Dar o analiză globală la rece nu ne spune că ar fi o creștere dramatică a numărului de tumori cerebrale.

AGERPRES: Vă întrebam de această eventuală creștere a tumorilor cerebrale pentru că sunt discuții în diferite medii, conform cărora stresul, viața cotidiană, telefonia mobilă, poluarea ar duce la creșterea incidenței tumorilor cerebrale.
Ștefan Florian: Nu, nu există dovezi concrete că ar fi crescut numărul după introducerea telefoniei mobile. Asta e o veste bună, putem să ne mai bucurăm.

AGERPRES: Un nou eveniment organizat în România, organizat de dumneavoastră, la Cluj, în 14-16 septembrie, este Congresul Societății Sud Est Europene de Neurochirurgie. Ce presupune el și ce înseamnă pentru neurochirurgia românească?
Ștefan Florian: Societatea Sud Est Europeană a luat ființă ca idee, ca vis, ca gând, aici, la Cluj, în unul dintre congresele noastre, din 2009-2010. L-am avut ca invitat pe unul dintre actualii vicepreședinți și președintele elect al societății, profesorul Lukas Rasulic, cu care am depănat amintiri din tinerețea noastră, când pentru noi Iugoslavia reprezenta un dream land, era, ca nivel de trai, o țară foarte occidentală și noi aveam visele noastre să ajungem la ei, să facem o vizită. După 1994, când s-a spart, ei au început să se separe, dintr-o țară mare și puternică au devenit șapte-opt țări mici și mai puțin însemnate din punct de vedere economic, politic. Am zis: cum ar fi ca noi, sub umbrela aceasta a științei, a profesiei, a pasiunii noastre pentru neurochirurgie, să ne adunăm într-o societate care să nu cuprindă doar țările vechii Iugoslavii, ci toate țările balcanice? Dar am invitat și Grecia, și Turcia, și Ucraina, și Moldova. Am inclus și Ungaria pentru afinitățile pe care le avem, deși ei fac parte și dintr-o societate central europeană. La două luni după ce am avut discuția aceasta, s-a dus acasă, a discutat cu colegi din Croația, Bosnia, au pus la punct, au consolidat un statut și prima ședință a Comitetului executiv la avut loc în Belgrad, în urmă cu mai bine de cinci ani. A doua a fost la Sarajevo și primul congres a avut loc acum patru ani, la Belgrad. Când am fost prezent în ședința de la Sarajevo m-a impresionat faptul că foști colegi, unii dintre ei pensionari, prieteni la un moment dat, formați în aceeași școală, la Belgrad, risipiți apoi în țările lor disparate, deveniți nu dușmani, dar poate inamici, s-au revăzut la aceeași masă și au început să cânte aceleași cântece seara, la masă la restaurant. Cântau cu toții același cântece, simțeau cu toții la fel. Și noi, simțind cu toții la fel când suntem împreună, am avut și avem același background fost comunist, același nivel de dezvoltare, am început să ne sprijinim, să ieșim în lume. La trei ani, societatea a fost recunoscută de Federația Mondială, apoi de Asociația Europeană, am organizat încă un congres la Sarajevo după cel de la Belgrad, iar acesta este cel de-al treilea congres al Societății Sud Est Europene de Neurochirurgie și care, ca amploare, este cel mai mare. Ne așteptăm la 400-500 de participanți. Au răspuns invitației noastre un număr mare de invitați din străinătate din afara Societății Sud-Est Europene, oameni care au apreciat și apreciază efortul nostru, oameni cu care ne întâlnim și care ne sunt prieteni, din Franța, SUA, Germania, Belgia, Olanda, din Japonia, Asia Centrală, Rusia. Practic, din toată lumea vin oameni care să participe la acest schimb de experiență. Și a aduce atâția oameni, unii dintre ei pentru prima dată în Cluj, pentru prima dată în România, este și o bună oportunitate să le arătăm cine suntem, ce facem, cum arătăm, cât suntem de civilizați sau nu. Am experiența multor manifestări în care foarte mulți invitați au rămas impresionați. Unii dintre cei care vin acum vin pentru a doua oară, a treia sau a patra oară, pentru că le place, le e drag de Cluj, de România, le place orașul, țara, le place atmosfera.

AGERPRES: Organizarea acestui congres la Cluj înseamnă implicit și o recunoaștere a neurochirurgiei românești?
Ștefan Florian: Sigur e o recunoaștere, este o bună oportunitate să facem un schimb de experiență. Dar să arătăm și ceea ce suntem noi, ca centru, ca centru multicultural. Cred că nicăieri în Europa nu poți găsi o așa dezvoltare multiculturală ca la Cluj, în ciuda tuturor mârâielilor și animozităților. Dar aici poți vedea de toate. Asta va trebui să arătăm și arătăm; nu ne e rușine cu nimic din ceea ce avem.

AGERPRES / (A — AS — autor: Marius Septimiu Avram, editor: Florin Marin)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Sănătate

Cele mai citite din Sănătate

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe