COD GALBEN: 15-12-2017 ora 11 COD GALBEN: 16-12-2017 Intre 05:00 si 09:00 se va semnala intensificări ale vântului, cu viteze care la rafală vor atinge și depăși 55...65 km/h izolat 70 km/h in Județul Timiş, Județul Caraş-Severin;

CURS BNR

EUR
4.6346Up
USD
3.9285Up
GBP
5.2711Up
CHF
3.9729Up
MDL
0.2275Down
BGN
2.3697Up
Sursa: Banca Naţională a României
Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 19 iun /Agerpres/ - Experienţa Clinicii de Chirurgie a Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti arată că o proporţie semnificativă a pacienţilor cu neoplazii abdominale se prezintă în stadii avansate ale bolii, în care tumora nu numai că este simptomatică, dar frecvent prezentarea se face pentru o complicaţie a bolii, afirmă prof. univ. dr. Mircea Beuran.

"Dată fiind morbiditatea semnificativă asociată unor rezecţii chirurgicale extensive pentru tumori avansate locoregional, a scăderii calităţii vieţii şi a supravieţuirii reduse pe termen lung, consider că este foarte important ca în România să fie implementate, la nivel naţional, tehnicile de prevenţie şi screening al neoplaziilor gastrointestinale. Fără dubiu, politicile de sănătate publică trebuie conduse în această direcţie, pentru a urma exemplele statelor cu grad mare de dezvoltare socio-economică (Marea Britanie, Japonia, Olanda, Norvegia, etc.)", susţine medicul într-un comunicat remis AGERPRES.

Potrivit acestuia, o proporţie semnificativă a cancerele gastrointestinale poate fi prevenită printr-un stil de viaţă sănătos, iar screeningul este eficient în majoritatea acestor neoplazii atât pentru populaţia generală (cancerul colorectal), dar mai ales pentru subgrupele de pacienţi cu risc crescut de a dezvolta aceste boli.

"Se estimează că aproximativ 50% din îmbolnăvirile de cancer pot fi prevenite. Un studiu publicat în revista Lancet în 2005 a identificat nouă factori de risc, care pot fi modificaţi, responsabili de 35% din decesele prin cancer la nivel global: fumatul, consumul de alcool, consumul scăzut de fructe şi vegetale, obezitatea, inactivitatea, sexul neprotejat, poluarea aerului urban, utilizarea combustibililor fosili şi injecţiile contaminate din mediul spitalicesc", susţine Mircea Beuran.

În opinia sa, screeningul pentru cancer esofagian nu este recomandat în populaţia generală, dat fiind că nicio metodă de screening nu a dovedit o diminuare a mortalităţii prin cancer esofagian în populaţia cu risc mediu de a dezvolta această boală.

Factorii de risc implicaţi în apariţia cancerului esofagian sunt: prezenţa bolii de reflux gastroesofagian, esofagul Barrett, excesul ponderal.

"Cancerul gastric este una dintre cele mai frecvente neoplazii la nivel global. Cu toate acestea, există diferenţe semnificative între diferitele regiuni, utilitatea screeningului dovedindu-se doar în ţările cu incidenţă foarte mare a bolii (de exemplu, Japonia, Coreea, Venezuela, Chile). În Japonia, screeningul este recomandat la toată populaţia de peste 50 de ani, prin tranzitat baritat cu dublu contrast - anual, sau endoscopie digestivă la fiecare 2-3 ani. În Coreea, screeningul se face la toate persoanele de peste 40 de ani, prin endoscopie digestivă la fiecare 2 ani. În ţările cu risc mediu de apariţie a bolii, screeningul este recomandat în cadrul subgrupelor de pacienţi cu risc crescut, cum ar fi cei cu adenoame gastrice, anemie pernicioasă, metaplazie intestinală, polipoză adenomatoasă familială, sindrom Lynch, sindrom Peutz-Jeghers, sau sindromul polipozei juvenile", explică medicul.

Mircea Beuran spune că o analiză a 78 de pacienţi cu cancer gastric, managerizaţi în Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti pe parcursul a 18 luni, a evidenţiat o vârstă medie pentru aceştia de 67,7 ą12,7 ani. 24 (30,8%) pacienţi au prezentat stadiul IV de boală, 11 (14,1%) stadiul IIIA, 10 (12,8%) stadiul IIIB, 9 (11,5%) stadiul IIIC, (11,5%) stadiul IIA, 5 (6,4%) stadiul IB şi 4 (5,1%) stadiul IA.

Potrivit profesorului, screeningul populaţiei generale pentru cancer pancreatic nu şi-a dovedit eficienţa.

"Aproximativ 10-15% din adenocarcinoamele pancreatice ductale sunt atribuibile unor cauze genetice: cancerul pancreatic familial - definit ca 2 rude de gradul I cu cancer pancreatic. Sindroame genetice asociate cu creşterea riscului de cancer pancreatic: cancer de sân sau ovar ereditar, sindrom Peutx-Jeghers, polipoza adenomatoasă familială, cancerul colorectal ereditar nonpolipozic - sindromul Lynch II, pancreatit ereditară, sindromul ataxie telangiectazie, sindromul Li-Fraumeni", adaugă el.

În acest caz, screeningul poate fi început la vârsta de 50 de ani sau cu 10-15 ani mai devreme faţă de vârsta celei mai tinere rude cu cancer pancreatic.

O analiză a 163 de pacienţi cu cancer pancreatic, aflaţi la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti pe parcursul a 20 de luni, a arătat că 1% dintre pacienţi prezentau stadiul I de boală, 34,3% stadiul II, 24,2% stadiul III şi 40,4% stadiul IV. Intervenţia chirurgicală cu viză radicală a putut fi efectuată la 48 dintre aceşti pacienţi.

Totodată, hepatopatia cronică (de tipul cirozei, infecţiei cu virus hepatitic B sau C, prin abuz de alcool, diabetul zaharat, excesul ponderal) reprezintă un factor de risc major pentru dezvoltarea carcinomului hepatocelular.

"Cancerul colorectal reprezintă una dintre patologiile în care screeningul populaţiei generale şi-a dovedit pe deplin utilitatea. Prin screening pot fi identificate leziunile premaligne (polipii colonici) sau cancerele asimptomatice, aflate în stadiu incipient. Evidenţa actuală arată că prin implementarea screeningului pentru cancer colorectal la nivel naţional se scade mortalitatea cauzată de această boală. Începând cu vârsta de 20 de ani, fiecare individ trebuie evaluat prin anamneză şi clasificat în funcţie de prezenţa factorilor de risc, în risc mediu sau crescut de a dezvolta cancer colorectal", spune Beuran.

Potrivit acestuia, pacienţii cu risc crescut sunt: istoric personal de cancer colorectal sau polip adenomatos, sindroame genetice ce predispun la cancer colorectal (polipoză adenomatoasă familială, cancer colorectal ereditar nonpolipozic), prezenţa unei rude de gradul unu cu cancer colorectal diagnosticat < 60 ani, două rude de gradul unu cu cancer colorectal diagnosticat la orice vârstă, boală inflamatorie intestinală.

De asemenea, pacienţii cu risc mediu beneficiază de screening începând cu vârsta de 50 de ani şi până la vârsta de 75 de ani.

În acest caz, screeningul poate fi făcut astfel: colonoscopie la fiecare 10 ani, colonoscopie virtuală (prin Computer Tomografie) la fiecare 5 ani, testarea imuno-chimică a materiilor fecale, o singură probă pe an, testarea ADN-ului fecal, la fiecare 3 ani, testarea sângerărilor oculte în materiile fecale, trei probe anual, sigmoidoscopie anual plus testarea materiilor fecale cu unul din testele de mai sus.

"O analiză a 620 de pacienţi cu cancere de colon, managerizate în Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti pe parcursul a 5 ani, a relevat că 275 (44,7%) dintre pacienţi s-au prezentat pentru o complicaţie a bolii. Acest subgrup de pacienţi, cu cancer ocluziv, hemoragic sau perforat au prezentat o rată mai mare a complicaţiilor postoperatorii (32,4% versus 20,3%) şi a mortalităţii la 30 de zile (3,6% versus 1,8%)", mai arată medicul. AGERPRES/(AS - autor: Roberto Stan, editor: Florin Marin)
Sursa: Administrația Națională de Meteorologie
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.