Bucureşti, 5 mai /Agerpres/ - Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, a declarat vineri că în ţara noastră antibioticele sunt folosite excesiv, subliniind că aceasta este o problemă de cultură, educaţie şi legislaţie.

"În ceea ce priveşte rezistenţa la antimicrobiene (...) nu o putem evita, dar o putem controla prin folosirea cu măsură a antibioticelor şi existenţa unor persoane specializate care să controleze fiecare spital cum folosesc antibioticele. Trebuie să controlăm foarte bine vânzarea antibioticelor în farmacii - teoretic, avem o legislaţie în ţara noastră, pentru că dacă insişti la o farmacie poţi cumpăra antibiotice fără reţetă. Avem o problemă aici. O altă problemă existentă la nivelul întregii Europe este folosirea antibioticelor în domeniul veterinar, pentru dezvoltarea rapidă a animalelor. (...) Iarna, tratăm 75% dintre cazurile de viroză gripală cu antibiotice fără să fie nevoie. Este o problemă de cultură, care ţine de nivelul de înţelegere al populaţiei. Dacă cineva merge la medicul de familie poate să obţină ce antibiotic doreşte. Este o problemă de cultură, educaţie şi legislaţie", a afirmat Alexandru Rafila, la Summitul Bunei Guvernări, organizat de Strategikon.

El a subliniat că rezistenţa la antibiotice este o mare ameninţare la nivel mondial, indicând că în 2050 rezistenţa la antimicrobiene va fi principala cauză a deceselor.

"Au existat multe ameninţări în ultimii 10 - 15 ani - gripa aviară, pandemie de gripă şi, recent, ebola. (...) În general, problemele sunt pe termen scurt - luni, un an sau maximum doi ani -, apoi se rezolvă prin evoluţie naturală, dar acum suntem în faţa unei mari ameninţări, mulţi au auzit de ea, puţini ştiu care este cauza acestei probleme şi aceasta este creşterea rezistenţei la antibiotice. (...) În anul 2050, cauza principală a deceselor va fi rezistenţa la antimicrobiene, care va produce 10 milioane de decese pe an. (...) În următorii 25 - 30 de ani putem discuta despre o creştere de zece ori a acestei probleme", a explicat Rafila.

El a susţinut că până în 2050 impactul economic generat de această problemă va fi de 100,2 trilioane dolari. Potrivit lui Rafila, în fiecare an, în întreaga lume, se cheltuiesc aproximativ 15 miliarde de dolari pentru folosirea exagerată a antibioticelor.

"Una dintre probleme este că descoperirea de noi antibiotice este la un nivel minim. În ultimii 30 de ani nu există o nouă clasă de antibiotice, nu s-a realizat niciun progres. De ce? Dacă discutăm de producătorii de medicamente, aceştia sunt interesaţi să aibă câştiguri când dezvoltă un nou medicament. (...) Creşterea rezistenţei la antibiotice este foarte rapidă, de aceea niciun producător internaţional nu este interesat să dezvolte un antibiotic", a afirmat preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, care a arătat că trei antibiotice din 41 sunt în dezvoltare şi au potenţialul de a lupta împotriva bacteriilor.

În context, el a propus existenţa unui parteneriat între diferite guverne şi companii farmaceutice pentru investiţii privind producerea de noi medicamente.

Rafila a subliniat că folosirea antibioticelor ar trebui diminuată cât se poate de mult, atât la oameni, cât şi la animale, caz în care sunt folosite pentru creşterea acestora. "Mâncăm antibiotice în fiecare zi", a arătat el.

Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie a susţinut că în următorii 20 de ani operaţiile chirurgicale vor fi mortale în cazul majorităţii pacienţilor din cauza infecţiilor.

"În Europa, aproximativ 25.000 de persoane mor din cauza bacteriilor în fiecare an, iar costurile pentru tratament sunt de un miliard de dolari. (...) În România, Grecia, Cipru şi Italia se folosesc foarte multe antibiotice. Suntem campioni în ceea ce priveşte bacteriile din spitale", a arătat el. AGERPRES/(A - autor: Florentina Peia, editor: Andreea Rotaru)