COD GALBEN: 04-06-2025 ora 10 Intre 4 iunie, ora 12 – 4 iunie, ora 23 se va semnala instabilitate atmosferică temporar accentuată COD GALBEN: 04-06-2025 ora 10 Intre 5 iunie, ora 12 – 5 iunie, ora 21 se va semnala temperaturi deosebit de ridicate și disconfort termic
Bucureşti, 31 mar /Agerpres/ - Controlul îngrijirilor de sănătate este progresiv trecut din mâinile medicilor în cele ale birocraţilor şi administratorilor, mulţi dintre aceştia considerându-i pe medici mai degrabă nişte obstacole decât nişte parteneri în reforma serviciilor de sănătate, a declarat vineri dr. Gheorghe Borcean, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR) la Adunarea Generală a CMR, organizată cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la înfiinţarea Colegiului.
El a subliniat că pacienţii care altădată acceptau necondiţionat ordinele paternaliste ale medicilor "le cer adesea astăzi să-şi justifice recomandările sau îşi caută a doua opinie pe Internet".
"Pacientul de astăzi nu mai vine la medic cu încrederea şi seninătatea de odinioară, nu mai crede fără să cerceteze că medicul îi vrea binele necondiţionat şi chiar atunci când crede acest lucru se întreabă: dar oare ştie medicul care este binele meu? Cum de ştie el care este binele meu? Lucrul acesta nu se întâmplă pentru că medicina s-a schimbat, ci pentru că, pe lângă valorile clasice care au guvernat buna practică a profesiei noastre, medicul trebuie să înveţe să se plieze pe cerinţele colective şi individuale ale unei societăţi şi ale membrilor săi, ale căror valori s-au schimbat în spiritul filosofiei vremurilor moderne", a afirmat Borcean.
El a amintit că în ultimele 12-14 luni s-au petrecut evenimente care "au tulburat" sistemul sanitar, enumerând, printre altele, scandalurile HexiPharma, sindromul diareic hemolitic al copiilor din Argeş, conflictul de interese al unor medici oncologi care "ar fi beneficiat în mod oneros de o conferinţă de specialitate într-o destinaţie exotică pe spezele unei firme pharma, dar nu s-a dovedit până azi că acei medici, venind de acolo, ar fi prescris exclusiv sau cu predilecţie medicamentele firmei sponsor".
"A fost scandalul cu transplanturile, au fost scandaluri cu directori de spitale care au comis infracţiuni economico-financiare. Printre acestea s-au strecurat aproape săptămânal informaţii în legătură cu medici condamnaţi pentru luare de mită. Instanţele care dau sentinţe definitive anunţă C.M.R. Pentru a fi luate măsurile de punere în aplicare ale sentinţelor şi vă informez că nu trece o săptămână fără ca să nu primesc o astfel de tristă informare (...) Nota comună a tuturor acestora a fost că faptele, fiind petrecute în sistemul sanitar public - exclusiv public - indiferent în ce calitate s-au comis, medicii au fost vinovaţi nu pentru fapta comisă, ci pentru că erau medici", a opinat Borcean.
Preşedintele CMR consideră că imaginea sistemului sanitar a fost "profund alterată" şi că lumea îl percepe, în prezent, "ca pe un univers populat cu infractori".
"Imaginea sistemului sanitar public 'exclusiv public' a fost profund alterată, s-a vorbit despre 'cancer', 'feudalism', 'a face curăţenie', 'a aerisi', despre a 'izgoni păianjenii', despre a 'arunca gunoiul'. Lumea din afară percepe acum sistemul sanitar public ca pe un coşmar nedefinit în spaţiu şi atemporal, ca pe un univers de realism magic, populat de infractori cinici, sistem în care intri pentru că nu ai încotro, dar trebuie să fii cu ochii-n patru. (...) Crede cineva că medicul român din sistemul sanitar public este cupid, avar, hoţ, infractor, doar pentru că primeşte recunoştinţa adevăratei valori a muncii sale direct de la pacient, atâta vreme cât statul nu este în stare să recunoască, s-o asume şi s-o plătească?", a adăugat Borcean.
El este de părere că "sistemul sanitar public are multe lucruri ce trebuie îndreptate şi că se impune reforma sa", dar că "în niciun caz nu este falimentar".
Gheorghe Borcean a subliniat că medicii au în comun "dorinţa de a practica profesia în cele mai bune condiţii profesionale şi individuale, cu realizarea celor mai mari satisfacţii".
"Onorabilitatea şi respectabilitatea inclusiv prin venituri, dar nu numai. Nu există medic mulţumit dacă pacienţii nu sunt mulţumiţi", a conchis Borcean. AGERPRES/(A - autor: Livia Popescu, editor: Mihai Simionescu)
El a subliniat că pacienţii care altădată acceptau necondiţionat ordinele paternaliste ale medicilor "le cer adesea astăzi să-şi justifice recomandările sau îşi caută a doua opinie pe Internet".
"Pacientul de astăzi nu mai vine la medic cu încrederea şi seninătatea de odinioară, nu mai crede fără să cerceteze că medicul îi vrea binele necondiţionat şi chiar atunci când crede acest lucru se întreabă: dar oare ştie medicul care este binele meu? Cum de ştie el care este binele meu? Lucrul acesta nu se întâmplă pentru că medicina s-a schimbat, ci pentru că, pe lângă valorile clasice care au guvernat buna practică a profesiei noastre, medicul trebuie să înveţe să se plieze pe cerinţele colective şi individuale ale unei societăţi şi ale membrilor săi, ale căror valori s-au schimbat în spiritul filosofiei vremurilor moderne", a afirmat Borcean.
El a amintit că în ultimele 12-14 luni s-au petrecut evenimente care "au tulburat" sistemul sanitar, enumerând, printre altele, scandalurile HexiPharma, sindromul diareic hemolitic al copiilor din Argeş, conflictul de interese al unor medici oncologi care "ar fi beneficiat în mod oneros de o conferinţă de specialitate într-o destinaţie exotică pe spezele unei firme pharma, dar nu s-a dovedit până azi că acei medici, venind de acolo, ar fi prescris exclusiv sau cu predilecţie medicamentele firmei sponsor".
"A fost scandalul cu transplanturile, au fost scandaluri cu directori de spitale care au comis infracţiuni economico-financiare. Printre acestea s-au strecurat aproape săptămânal informaţii în legătură cu medici condamnaţi pentru luare de mită. Instanţele care dau sentinţe definitive anunţă C.M.R. Pentru a fi luate măsurile de punere în aplicare ale sentinţelor şi vă informez că nu trece o săptămână fără ca să nu primesc o astfel de tristă informare (...) Nota comună a tuturor acestora a fost că faptele, fiind petrecute în sistemul sanitar public - exclusiv public - indiferent în ce calitate s-au comis, medicii au fost vinovaţi nu pentru fapta comisă, ci pentru că erau medici", a opinat Borcean.
Preşedintele CMR consideră că imaginea sistemului sanitar a fost "profund alterată" şi că lumea îl percepe, în prezent, "ca pe un univers populat cu infractori".
"Imaginea sistemului sanitar public 'exclusiv public' a fost profund alterată, s-a vorbit despre 'cancer', 'feudalism', 'a face curăţenie', 'a aerisi', despre a 'izgoni păianjenii', despre a 'arunca gunoiul'. Lumea din afară percepe acum sistemul sanitar public ca pe un coşmar nedefinit în spaţiu şi atemporal, ca pe un univers de realism magic, populat de infractori cinici, sistem în care intri pentru că nu ai încotro, dar trebuie să fii cu ochii-n patru. (...) Crede cineva că medicul român din sistemul sanitar public este cupid, avar, hoţ, infractor, doar pentru că primeşte recunoştinţa adevăratei valori a muncii sale direct de la pacient, atâta vreme cât statul nu este în stare să recunoască, s-o asume şi s-o plătească?", a adăugat Borcean.
El este de părere că "sistemul sanitar public are multe lucruri ce trebuie îndreptate şi că se impune reforma sa", dar că "în niciun caz nu este falimentar".
Gheorghe Borcean a subliniat că medicii au în comun "dorinţa de a practica profesia în cele mai bune condiţii profesionale şi individuale, cu realizarea celor mai mari satisfacţii".
"Onorabilitatea şi respectabilitatea inclusiv prin venituri, dar nu numai. Nu există medic mulţumit dacă pacienţii nu sunt mulţumiţi", a conchis Borcean. AGERPRES/(A - autor: Livia Popescu, editor: Mihai Simionescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.