Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

New York, 20 mar /Agerpres/ - Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertizează asupra pericolului mortal reprezentat de un grup de superbacterii rezistente la antibiotice, bacterii pe care forul internaţional le numeşte "patogeni prioritari" şi care prezintă cel mai mare pericol pentru sănătate, conform unui material publicat de Live Science.

Lista de superbacterii alcătuită de OMS este împărţită în trei categorii, în funcţie de prioritate: critică, ridicată şi medie. Cei trei agenţi patogeni despre care vorbim în acest material alcătuiesc categoria de prioritate critică, fiind rezistenţi la antibiotice şi reprezentând un pericol pentru persoanele internate în spitale, pentru copiii din creşe şi pentru persoanele din sanatorii.

Conform OMS, bacteriile rezistente la antibiotice, aşa-numitele superbacterii, reprezintă o prioritate critică pentru că de multe ori infecţiile cu astfel de patogeni sunt mortale. Spre exemplu, pacienţii care sunt infectaţi cu Stafilococul auriu rezistent la meticilină (MRSA) se confruntă cu un risc de mortalitate cu 64% mai mare decât cei infectaţi cu varianta non-rezistentă a stafilococului.

Toţi cei trei agenţi patogeni din grupul de prioritate critică sunt rezistenţi la o familie de antibiotice denumite carbapeneme. Aceste antibiotice sunt deseori denumite şi "medicamente de ultimă instanţă" pentru că dacă acest tratament eşuează, medicii nu mai au soluţii.

"Este foarte important ca OMS să ia măsuri în această problemă pentru că în zilele noastre, când este foarte uşor să călătoreşti dintr-o parte în alta a globului, o infecţie cu un organism rezistent la antibiotice se poate răspândi foarte rapid", a explicat Dr. Kenrad Nelson, profesor de epidemiologie boli infecţioase la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health.

Dar iată care sunt cele trei superbacterii din categoria de prioritate critică întocmită de OMS:

Acinetobacter baumannii rezistentă la carbapeneme

Această bacterie poate provoca pneumonie, infecţii grave ale sângelui şi alte afecţiuni grave, conform Centrului american pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (Center for Disease Control and Prevention - CDC).

Infecţiile cu A. baumannii sunt de obicei infecţii intraspitaliceşti şi se răspândesc fie prin contact direct cu persoane infectate, fie prin contact cu suprafeţe infectate, conform CDC. Deşi acest agent patogen nu reprezintă un risc deosebit pentru persoanele sănătoase, el se poate dovedi extrem de periculos pentru pacienţii cu boli cronice şi cu sisteme imunitare slăbite. Infecţiile cu A. baumannii apar de obicei în mediile spitaliceşti, în special în unităţile de terapie intensivă.

Deocamdată nu se ştie cu certitudine cât de răspândită este această bacterie în lume, însă, conform estimărilor, A. baumannii a provocat între 2% şi 10% din infecţiile cu bacterii rezistente la antibiotice înregistrate în unităţile de terapie intensivă din Europa şi SUA, indică OMS.

Pseudomonas aeruginosa rezistentă la carbapeneme

Cel mai des infecţiile cu P. aeruginosa apar tot în mediile intraspitaliceşti. Pentru pacienţii infectaţi cu P. aeruginosa, pneumoniile sau alte infecţii care pot apărea după intervenţii chirugicale sunt extrem de periculoase. Aceste bacterii pot însă trăi şi în piscine şi bazinele de relaxare de la centrele spa şi produc infecţii grave ale urechii şi iritaţii ale pielii, conform CDC. Pacienţii internaţi în spital sunt expuşi riscului de infectare cu această bacterie prin contact cu maşinile pentru respiraţie, catetere sau în urma intervenţiilor chirurgicale.

La fel ca şi în cazul primei bacterii, aceste infecţii sunt în special periculoase pentru pacienţii cu sisteme imunitare slăbite.

CDC estimează că aproximativ 51.000 de infecţii cu P. aeruginosa se produc în spitale din SUA în fiecare an, iar dintre acestea, peste 6.000 de cazuri sunt rezultatul contaminării cu varianta rezistentă la antibiotice a bacteriei. Anual, aproximativ 400 dintre aceste infecţii duc la decesul pacienţilor.

Enterobacteriaceae rezistentă la carbapeneme

Infecţiile cu Enterobacteriaceae rezistentă la carbapeneme (CRE) se produc de obicei în spitale şi în centrele de îngrijire de lungă durată, conform CDC. Similar bacteriei A. baumannii, CRE nu prezintă un risc deosebit pentru persoanele clinic sănătoase, fiind în schimb foarte periculoasă pentru cei cu sisteme imunitare slăbite.

CRE se poate răspândi prin contact cu persoane infectate sau prin expunerea la instrumente sau dispozitive medicale infectate. Într-un studiu din 2015 publicat în revista ştiinţifică JAMA, cercetătorii ajungeau la concluzia că CRE infectează aproximativ 3 din 100.000 de americani. Dintre cele 599 de cazuri de infecţie studiate, 51 de pacienţi au murit.

Alte bacterii periculoase

În celelalte două categorii de risc OMS a inclus bacterii rezistente la anumite antibiotice precum şi agenţii patogeni care produc gonoree şi toxiinfecţii alimentare.

Şase patogeni au fost incluşi în categoria de prioritate ridicată, iar alţi trei au fost trecuţi în categoria de prioritate medie. Cei şase agenţi patogeni din categoria de prioritate ridicată sunt Enterococcus faecium rezistent la vancomycină, Staphylococcus aureus rezistent la meticilină şi la vancomycină, Helicobacter pylori rezistent la clarithromycină, Campylobacter spp. rezistent la fluoroquinolon, Salmonellae rezistentă la fluoroquinolon şi Neisseria gonorrhoeae rezistent la cephalosporină şi fluoroquinolon.

Cele trei bacterii din cea mai puţin periculoasă categorie sunt Streptococcus pneumoniae rezistent la penicilină, Haemophilus influenzae rezistent la ampicilină şi Shigella spp. rezistent la fluoroquinolon.

Această listă a fost realizată de OMS în colaborare cu Departamentul pentru Boli Infecţioase al Universităţii din Tübingen (Germania). Pentru a determina ce bacterii să includă pe această listă cercetătorii au luat în considerare o serie de factori, printre care cât de grave sunt infecţiile provocate de diferitele bacterii, cât de rezistente sunt bacteriile la acţiunea antibioticelor, cât de uşor se pot răspândi, numărul opţiunilor de tratament disponibile şi dacă pot fi prevenite infecţiile.

Obiectivul OMS este de a iniţia sinteza unor noi antibiotice mai puternice şi cu un spectru larg şi de a determina guvernele să investească în acest proces. De asemenea, în lupta împotriva superbacteriilor este necesară administrarea corespunzătoare a antibioticelor şi nu luarea lor după ureche sau pentru perioade mai mici decât cele recomandate de medic, conform OMS. "Problema este că rezistenţa la antibiotice apare în urma folosirii necorespunzătoare a antibioticelor", iar această clasă de medicamente este foarte des şi uneori nejustificat folosită, a subliniat Dr. Nelson.AGERPRES/(AS - autor: Codruţ Bălu, editor: Florin Ştefan)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.