Bucureşti, 5 mar /Agerpres/ - Peste 14.000 de medici şi 28.000 de asistenţi medicali au plecat din România în perioada 2009-2015, mulţi dintre ei ajungând să lucreze în cu totul alte domenii, a declarat Viorel Huşanu, preşedintele SANITAS Bucureşti, într-un interviu acordat AGERPRES.

În România sunt la ora actuală în jur de 14.000 de medici, deci câţi mai lucrează în sistemul nostru de sănătate, cam tot atâţia sunt probabil şi peste hotare, spune liderul sindical. Totuşi, în ultimii doi ani exodul medicilor peste hotare s-a diminuat, după ce medicii au început să fie mulţumiţi de ceea ce le oferă România. Aceasta deoarece, începând cu anul 2015, s-au întâmplat foarte multe lucruri bune în sănătate, dar şi pentru că nu au mai găsit locuri de muncă atractive în afara ţării, a arătat Huşanu.

În opinia sa, politizarea excesivă, începând de la directorii de spitale şi până la şefi de secţie sau asistenţii şefi, urmată de subfinanţarea sectorului reprezintă în continuare principalele probleme ale sistemului sanitar din România.

Şeful SANITAS Bucureşti a mai vorbit în interviu despre avantajele viitoarei Legi a salarizării unitare pentru sistemul medical, despre discrepanţele din sector pe partea de sporuri, de echivalarea studiilor pentru asistenţii medicali din România, de noul departament de medici ce urmează să fie lansat în luna martie în cadrul federaţiei, dar şi despre programele de pregătire oferite membrilor SANITAS.

Huşanu susţine că "plicul" nu va dispărea din spitalele din România, însă este optimist că personalul medical se va dezobişnui de această practică, odată cu creşterea veniturilor, adăugând că "trebuie să lucrăm şi la pacienţi şi la gândirea românului de a nu mai da....şpagă".

AGERPRES: Autorităţile au anunţat că vom avea o nouă Lege a salarizării unitare în acest an. Ce schimbări va aduce această nouă lege a salarizării pentru sistemul sanitar din România?
Viorel Huşanu: Am avut deja o întâlnire cu doamna ministru (Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii n.r.) şi cu reprezentanţii celorlalte sindicate şi se pare că în a doua parte a anului 2017 se va concretiza. Dacă legea, aşa cum ni s-a promis, este pe structura legii promovate de Rovana Plumb (fost ministru al Muncii n.r.) este o lege discutată şi agreată de toate sindicatele. Discutând ulterior întâlnirii cu doamna Olguţa Vasilescu şi cu cei din sănătate, ni s-a garantat că această lege va aduce venituri substanţiale atât medicilor cât şi asistenţilor medicali, de fapt întregului sistem medical. 

AGERPRES: Care este opinia dumneavoastră în ceea ce priveşte creşterea salariului minim în sectorul bugetar la 1.750 de lei de la 1 iulie şi care consideraţi că vor fi efectele în sistemul sanitar?
Viorel Huşanu: Aşa cum am spus înainte, prin efectul legii, dacă ea va fi implementată anul acesta, sistemul de salarizare din sănătate şi asistenta socială va fi ok pentru anul 2017. Plecând de la salariul minim, de 1.450 de lei acum, sau 1.750 de lei cât este propunerea, noi suntem avantajaţi. Noi, sistemul sanitar sau bugetarii din ansamblul sistemului, dar am văzut că sunt colegi de la alte sindicate care se opun, pentru că sectorul privat ar putea să fie afectat de această majorare a salariului minim la 1.750 de lei. Nu înţeleg de ce, pentru că ei, cei din privat, îşi pot negocia salariul oricând, nu îi opreşte nicio lege să îşi negocieze lunar salariul, pe când pe noi, în sistemul bugetar, acel salariu minim ne-ar ajuta, pentru că se stabileşte anual sau dacă ţinem cont de istoric, odată la câţiva ani. 

AGERPRES: Care sunt în momentul de faţă principalele probleme cu care se confruntă sistemul sanitar din România şi care ar fi soluţiile în opinia dumneavoastră, pe termen scurt, mediu şi lung? 
Viorel Huşanu: Până în anul 2015 au fost probleme multiple, legate de salarizare, dar acum aş vrea să încep cu principala problemă: politizarea excesivă a sistemului. S-a ajuns ca şi şeful de secţie sau asistentul-şef să fie numiţi pe criterii politice şi cum se schimbă Guvernul, ministrul, structura politică în România, aşa sunt schimbaţi şi ei, dar aşa au fost schimbaţi şi în trecut. Din 2015 s-au mai stabilizat atât sistemul de salarizare, cât şi schimbările astea politice. Sunt manageri care sunt de 3-4 ani de zile şi sper să rămână în continuare cei care au dovedit că sunt performanţi. Aceasta ar fi principala problemă a sistemului, respectiv politizarea excesivă. Apoi subfinanţarea. Noi am solicitat, cei de la sindicate, ca bugetul sănătăţii să fie undeva la 6% din PIB, ceea ce ar fi mulţumitor. În momentul de faţă este undeva la 4,6% din PIB, anul trecut a fost la 4,3% din PIB, undeva la 7 miliarde de euro, deci dacă s-ar mai suplimenta puţin s-ar rezolva şi această problemă. În trecut, o altă problemă a fost blocarea posturilor, dar şi aici s-au mai schimbat lucrurile începând cu anul 2015. În anul 2009, Guvernul Boc, pe atunci, a blocat angajările în sistemul de sănătate şi asistenţă socială. Acest blocaj, plus blocarea salariilor la nivelul anului 2009, a dus la exodul medicilor şi asistenţilor medicali.

În prezent, în sistemul de sănătate există 231.000 de salariaţi, din care avem 14.000 de medici şi, ca să faceţi o comparaţie, tot 14.000 de medici au plecat în perioada 2009 - 2015 din România. Deci, câţi medici mai sunt în prezent în sistemul de sănătate, tot atâţia mai sunt probabil şi peste hotare. Cel mai grav este că au ajuns să profeseze în alte meserii. Sunt medici care poate acum sunt ospătari, îngrijitori, poate sunt în alte domenii, iar statul roman cheltuie o avere ca să pregătească un medic. Pe cei mai buni, cei din afară îi fură şi îi folosesc foarte bine în sistemul lor de sănătate, dar cei mediocri sau care nu şi-au găsit locul de muncă în afară lucrează în alte domenii. Din 2015 am constatat însă că acest exod a început să se întrerupă. Foarte puţini medici şi asistenţi medicali au mai plecat din 2015 şi până astăzi.

AGERPRES: Care consideraţi că ar fi principalul motiv ce a determinat oprirea acestui exod al medicilor peste hotare?  
Viorel Huşanu: Nu ştiu care este motivul principal. Probabil că nici acolo nu mai sunt locuri de muncă atractive, poate sunt mulţumiţi de ceea ce le oferă în prezent România, pentru că din anul 2015 - spun anul de referinţă 2015 deoarece atunci s-au întâmplat foarte multe lucruri bune în sănătate - şi dacă vă amintiţi, atunci, rezidenţii au primit o bursă. Cred că valoarea salariului minim pe economie. Era referinţă la salariul minim din 2009. Dacă vă amintiţi, de la 1 ianuarie 2015 s-a majorat, nesemnificativ, dar a fost un prim pas, cu 100 de lei venitul fiecărui salariat din sănătate şi asistenţă socială.

Tot din anul 2015 s-au reîntregit salariile, adică s-au recuperat cei 25% tăiaţi de Guvernul Boc. Tot din 2015, în octombrie, Guvernul Ponta, dar a fost meritul ministrului Bănicioiu (ministrul Sănătăţii n.r.), la presiunea SANITAS, s-au mai acordat încă 25% în sănătate şi încă 37% în asistenţă socială, iar în 2016 am reuşit, după şapte ani, să aducem şi sporurile la nivelul anului 2016. Practic, dacă ne raportăm la anul 2009, în perioada 2015 - 2017 s-au dublat salariile în sănătate şi în asistenţă socială şi cred că este un motiv pentru personalul medical de a nu mai pleca din ţară. 

AGERPRES: Din datele pe care le deţineţi, câţi medici au plecat să muncească în afara ţării anul trecut?
Viorel Huşanu: Nu am o cifră exactă pentru 2016 referitoare la numărul medicilor care au plecat, dar pot să vă spun că foarte mulţi şi-au depus actele în vederea plecării în anul 2015 şi tot foarte mulţi au mai renunţat să mai plece, din moment ce acest pachetul salarial a devenit atractiv, din moment ce pe piaţa europeană nu mai există nici veniturile atât de mari, cât existau în perioada 2009-2010, şi nici oferte atât de vaste de locuri de muncă în domeniul asistenţei sociale. Fiind mulţumiţi de ceea ce au găsit în momentul de faţă în România au evitat să meargă să muncească în alte domenii. Eu cred că în 2016 au plecat foarte puţini, nu am cifra exactă, dar vă repet cifra exactă pentru perioada 2009-2015: 14.000 de medici plecaţi şi 28.000 de asistenţi medicali.

AGERPRES: Câţi medici şi asistenţi mai sunt în România la ora actuală şi care ar fi necesarul raportat la populaţia ţării? 
Viorel Huşanu: În prezent, în sistemul de sănătate sunt 231.000 de salariaţi, din care sunt 23.000, deci aproximativ 10% personal TESA şi 14.000 de medici în sistemul public de stat. Nu ştiu în privat câţi medici sunt. E greu să faci o statistică deoarece sunt aceiaşi medici care lucrează la stat şi foarte puţini angajaţi din structura proprie a privatului. Deci 14.000 de medici care lucrează în sistemul public şi aproape 200.000 de asistenţi şi alt personal de specialitate. Şi aici mă refer la biologi, biochimişti, farmacişti, registratori, infirmiere, brancardieri. Deci cam aceasta este cifra - 231.000 - după structura pe care v-am expus-o.

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre eliminarea discrepanţelor pe partea de sporuri acordate medicilor şi asistenţilor? Dar despre situaţia legată de gărzile medicilor?
Viorel Huşanu: Prin ordonanţa 43/2016 s-a dat posibilitatea medicilor să îşi încheie un al doilea contract individual de muncă, aferent perioadei de gărzi. A fost un lucru pozitiv, apreciat, a dus la creşterea veniturilor pentru toţi medicii care efectuează program de gardă, dar nu a fost de ajuns. Marea majorare a veniturilor s-a produs prin ordonanţa 20/2016, aprobată prin Legea 250/2016 şi prin aplicarea sporurilor la salariul actual, de la salariul din 2009. Aici vă dau un exemplu concret, să vedeţi discrepanţă, cazul unei infirmiere pentru că acolo se poate vedea cel mai bine. O infirmieră, pentru timpul efectuat în cursul nopţii, primea un spor de 15%, raportat la salariul din 2009, care 15% raportat la un venit de 670 de lei reprezenta practic 100 de lei, pentru oricâte ore de noapte ar avea. Nu era atractiv, evita să facă nopţi, se crease o stare de nemulţumire. Acum, aplicându-l la salariul actual şi crescând şi salariul, probabil o infirmieră poate să câştige pentru timpul efectuat noaptea undeva la 300 - 400 de lei.

AGERPRES: Au fost incluse toate categoriile profesionale în ordonanţa care a majorat salariile din sănătate?
Viorel Huşanu: V-aş relata o situaţie, care este de actualitate şi pe care încercăm să o rezolvăm pentru că oamenii în prezent asta aşteaptă de la noi, de la sindicatul SANITAS. Cu toate că v-am relatat că în anii 2015 şi 2016 s-a încercat printr-o serie de acte normative îndreptarea unor situaţii discriminatorii din trecut, în prezent sunt câteva scăpări. Probabil, cineva care a redactat nu a fost atent sau s-a grăbit şi a omis câteva categorii profesionale, dar noi încercăm să le rezolvăm şi vă dau un exemplu concret. Ordonanţa 20/2016, care se voia să repare inechităţile existente în sistemul de sănătate, a omis personalul TESA şi au fost creşteri de venituri pentru personalul medical, dar TESA a rămas pe dinafară. Nu este normal ca un jurist, ca un economist să fie plătit cu 1.000 şi un pic de lei, maximum 2.000 de lei, iar prin pixul economistului să treacă miliarde de lei. Atunci am cerut repararea acestor inechităţi, amendamentul la Ordonanţa 20, care s-a transpus în Legea 250/2016.

După apariţia în Monitorul Oficial am concluzionat că 90% dintre inechităţi au fost rezolvate, dar mai sunt foarte puţine, iar aici mă refer concret la preot, care este salariatul spitalului, dar a fost omis de această lege şi nimeni nu ştie cum să îl plătească. L-au lăsat cu salariul cât avea, pentru că nu există în lege. Garderobierul la fel, asistentul medical debutant are salariul mai mare la angajare decât va avea peste 6 luni de zile, când nu va mai fi debutant. Este o eroare materială, dar fiind publicată în Monitorul Oficial se aplică ca atare.

Personalul TESA, la fel, este interpretativ dacă beneficiază sau nu de aceste majorări. Sunt două spitale din România care nu au acordat salarizarea conform Legii 250 personalului TESA, în schimb restul spitalelor au aplicat. Unul este spitalul Floreasca, iar unul cred că este din Buzău. Noi acum încercăm să reparăm şi aceste inechităţi. Nu cred că va avea vreun impact bugetar, pentru că acesta a fost calculat atunci când s-a dat legea. Toate aceste situaţii cred că au apărut doar din greşeli de redactare. Noi, de la începutul anului încercăm să reparăm aceste scăpări şi suntem pe calea de a o face, doar că nu ştim exact unde se împotmoleşte situaţia. Am făcut toate demersurile, atât la Senat cât şi la Camera Deputaţilor şi avem promisiunea celor care au majoritatea în Parlament că ne vor ajuta, dar din păcate lumea nu prea mai are răbdare.

La Floreasca s-a încercat o grevă spontană. Cu greu i-am convins pe cei de la TESA să reia activitatea, cu promisiunea că vom rezolva aceste interpretări, că nu sunt scăpări, ci interpretări. Nu sunt scăpări pentru că majoritatea spitalelor au acordat, doar două spitale au interpretat altfel. La fel, avem câteva decizii din asistenţă socială, care, după ce în luna decembrie au acordat creşteri salariale, în ianuarie, tot pentru că este interpretativă legea, le-au luat acele drepturi şi aşteaptă clarificări. În momentul de faţă facem toate demersurile, am fost săptămâna trecută, am fost săptămâna aceasta, vom fi şi săptămâna viitoare în Comisiile din Parlament pentru a adopta alte amendamente, probabil la ordonanţa 43/2016 sau 2/2017, care să repare această eroare a Legii 250.

AGERPRES: Ce părere aveţi despre propunerea de acordarea unui spor de 50% din motive de stres pentru funcţionarii publici? S-ar aplica şi în sistemul de sănătate?
Viorel Huşanu: În sănătate avem foarte puţini funcţionari publici, doar în DSP şi mai exista funcţionari publici în cadrul Ministerului şi în cadrul asistenţei sociale. Ca sindicalist, eu susţin clar acordarea sporului la nivel maxim, salarii cât mai motivante, iar orice spor nou este binevenit. Ca sindicalist nu o să mă opun niciodată acordării unui spor, din contră.
 
AGERPRES: Un subiect de actualitate este şi aşa-zisa echivalare a studiilor pentru asistenţii medicali din România. Ce ne puteţi spune despre acest lucru?
Viorel Huşanu: Toată lumea vorbeşte despre echivalare, dar nu cred că este posibilă echivalarea aşa cum se gândesc asistenţii medicali să o facă. Noi, sindicatul SANITAS, încercăm să modificăm un articol din legea 1 a învăţământului, care să permită transferul de credite de la învăţământul postliceal la învăţământul superior, iar acesta să dea posibilitatea universităţilor, în viitor, să decidă dacă vor uniformiza, dacă vor echivala materiile făcute în postliceală cu cele de la facultate, pentru că, în prezent, lucrează ca asistenţi şi cei cu studii superioare şi cei cu studii postliceale, numai că salarizarea e diferită. Şi este o diferenţă foarte mare. Nu e normal să faci aceleaşi studii, să ştii să faci aceeaşi profesie şi să ai diferenţa la salariu de cel puţin 700 de lei, iar prin aplicarea sporurilor, acolo unde există sporuri mari, diferenţa se măreşte. O preocupare a noastră este îndreptarea sau corectarea acestei legislaţii care să permită asistenţilor medicali să uniformizeze, să echivaleze, să poată completa studiile de la postliceală cu cele de învăţământ superior.

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre departamentul de medici ce urmează să fie lansat de către SANITAS? 
Viorel Huşanu: După 27 de ani de sindicat, am concluzionat că trebuie să avem în SANITAS toate categoriile profesionale, pentru că la orice negociere nu pot să mă duc eu, eu fiind asistent medical sau colegul meu, care poate este medic sau economist. Nu poţi să mergi la o negociere să vorbeşti în numele altei categorii profesionale, iar atunci încercam să cooptăm în structura de conducere a SANITAS toate categoriile profesionale, iar reprezentanţii acestor categorii să meargă la negocieri, alături de noi, atunci când se discută probleme punctuale. Adică medicul se duce când se schimbă legislaţia sau tot ce ţine de domeniul medicului, farmacistul la fel, atunci când sunt probleme specifice din farmacie, asistentul medical la fel, adică să încercăm să cooptăm toate structurile ca să se poată participa la negocieri alături de conducerea SANITAS. Acest departament speram că îl vom lansa undeva în cursul acestei luni, estimez în jurul datei de 20-21 martie, iar decizia o va lua Consiliul Naţional.

AGERPRES: Ce programe de pregătire are în prezent SANITAS Bucureşti pentru membri săi, dar la nivel naţional? 
Viorel Huşanu: Aş vrea să vorbesc doar în numele SANITAS Bucureşti pe acest subiect. Noi, de-a lungul timpului am încercat să facem cursuri de pregătire profesională pentru toate categoriile. Am organizat cursuri pentru medici, pentru asistenţi, cursuri pentru infirmiere, dar şi cursuri pentru personalul auxiliar sau personalul TESA. În momentul de faţă am dat posibilitatea fiecărui lider de unitate să îşi organizeze un program propriu de pregătire profesională, pe care noi să îl suportăm financiar, suportăm toate costurile, însă ei decid ce cursuri au nevoie la nivelul spitalului.

Le-am recomandat şi avem lectori pregătiţi pentru management sindical, pentru acordarea de prim-ajutor, cursuri de limbi străine, cursuri de management la modul general, nu neapărat spitalicesc. Încercăm acum să facem cursuri cu un profesor universitar pentru cei care reprezintă imaginea spitalului, pentru că am văzut că de multe ori nu ştiu să comunice şi informaţia ajunge eronat în presă. Atunci chiar am propus, la nivelul Bucureştiului, doamnei primar şi am semnat un acord în acest sens, să facem cursuri pentru toţi cei care se ocupă de imaginea spitalului. 

AGERPRES: Ce exemple consideraţi că am putea urma din alte ţări europene, care s-ar şi plia pe specificul României, în vederea dezvoltării sistemului sanitar autohton?
Viorel Huşanu: Eu cred că în primul rând ar trebui depolitizat sistemul. Cred că la nivel de ministru şi secretar de stat ar trebui să se oprească rolul politicului. Managerul de spital ar trebui să fie numit interimar şi să fie competent pentru ceea ce îşi propune să facă. Şeful de secţie, de asemenea, să fie ales din profesioniştii sistemului şi politicul să se oprească undeva la nivelul ministerului. Finanţarea, dacă ar fi corectă, mă refer la spital, ar fi mulţumitoare pentru că în momentul de faţă, probabil că ştiţi, finanţarea se face pe DRG (Diagnosis Related Groups - DRG - sistem de clasificare în grupe de diagnostice n.r.). Normele sunt stabilite de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Sunt discrepanţe între anumite spitale şi clar sunt spitale mai bine plătite sau spitale mai prost plătite. Există în prezent un tarif pe caz rezolvat, care diferă de la un spital la altul. Nu cred că este normal, există un ICM (indice de complexitate al cazului), care la fel, ar trebui umblat la el.

Există în momentul de faţă, teoretic, o negociere între unitatea sanitară şi Casa de Asigurări de Sănătate, dar acea negociere, practic, nu există, fiind impusă o anumită sumă în contract. Cu toate că este impusă o anumită sumă din acel contract, nu mi se pare corect ca tu, dacă ţi-ai asumat să tratezi un număr de pacienţi pe an, tu spital, iar apoi l-ai depăşit, să nu fii finanţat, dar invers se poate, adică dacă te-ai angajat la un număr de pacienţi şi nu ai făcut acel număr, banii îţi sunt tăiaţi. Deci, lasă libertatea managerului de a angaja personalul de care are nevoie, lasă libertatea managerului să gestioneze fondurile aşa cum vrea el, că de aceea este manager, lasă posibilitatea spitalului să negocieze un contract corect cu CNAS, lasă libertatea sau posibilitatea spitalului ca, în cazul în care a realizat mai mulţi pacienţi decât a contractat, să îi plăteşti acele servicii, pentru că altfel ar trebui să intre pe datorii. Deci o libertate mai mare în a administra spitalul ar rezolva situaţia.

AGERPRES: Cum şi când credeţi că se va elimina "plicul" din spitalele din România? 
Viorel Huşanu: E greu. În 27 de ani nu am găsit soluţii, dar pot bănui că în cazul în care personalul va fi motivat suficient - nu va dispărea această stare de fapt - dar probabil că se va rări, se vor rări cazurile în care medicii, asistenţii, personalul medical în general, vor accepta venituri necuvenite. În acelaşi timp vreau să vă spun că pacienţii - nu că au o vină, vreau să îmi găsesc bine cuvintele - dar pacienţii au împământenit acest sistem.

Haideţi să vă dau un exemplu concret, ca să vă daţi seama de ceea ce vreau să spun. Mi-am operat mama într-un spital de stat, am dus-o la cel mai bun medic, un medic renumit, iar acel medic, a doua zi, foarte repede a şi operat-o. La începutul operaţiei, că aşa s-a împământenit, mama mea a încercat să îi acorde "ceva". Bineînţeles că medicul a refuzat. A plâns înainte să intre în operaţie şi s-a gândit că probabil are ceva grav, ori că nu mai se trezeşte din anestezie, din cauza faptului că medicul nu a vrut să ia acel plic. I-am spus că nu este cazul, că acel medic niciodată nu a cerut şi nu cred că va accepta de la vreun pacient, în starea ei, dar ea a avut o dezamăgire şi a intrat cu emoţii în operaţie. Văzând că nici după operaţie, chiar dacă a trecut cu bine de ea, nu a reuşit să îi dea medicului ceea ce voia să îi dea, şi în perioada post-operatorie a stat cu aceeaşi teamă: că are ceva grav şi că nu se va face bine.

De aceea vreau să vă spun că personalul medical, uşor, uşor, prin creşterea veniturilor, se va dezobişnui de această practică, dar trebuie să lucrăm şi la pacienţi şi la gândirea românului de a nu mai da....şpagă. Încet, încet, sper să reuşim.AGERPRES/(AS - autor: Cătălin Trandafir, editor: Mariana Nica)