Bucureşti, 9 dec /Agerpres/ - Reprezentanţii industriei farmaceutice sunt de părere că modificarea Ordinului ministrului Sănătăţii nr. 194/2015 prin implementarea unui nou mecanism de declarare a sponsorizărilor în sistemul public de sănătate, inclusiv prin publicarea plăţilor pentru investigatori, nu va reuşi să prevină traficul de influenţă sau corupţia în sistemul medical, însă ar putea crea eventuale "probleme de concurenţă" între firmele farmaceutice.

"Publicarea pentru publicul larg a plăţilor investigatorilor primite de medicii investigatori ne nedumereşte din multe puncte de vedere. Puneţi nişte probleme de concurenţă între firmele farmaceutice care au departamentele de cercetare şi dezvoltare şi ale căror date sunt strategice pentru acest gen de activitate. Nu înţelegem cum anume ar putea această publicare să prevină traficul de influenţă sau corupţia. Singura rezolvare pe care ar oferi-o ar fi aceea că lumea ar comenta neînţelegând domeniul de nişă, specificul activităţii, iar presa va continua să publice articole denigratoare despre medicii care participă în programele de cercetare. Apoi, publicarea plăţilor se va face în triplu exemplar, adică de trei ori se publică aceeaşi plată, ceea ce va duce la interpretări pentru că nu toată lumea va înţelege că este una şi aceeaşi plată. Constituie o povară administrativă foarte greu sau imposibil de dus", a declarat, vineri, Cătălina Sârbu, reprezentantul Asociaţiei Companiilor Conducătoare de Studii Clinice în România, într-o dezbatere publică organizată de Ministerul Sănătăţii.

La rândul său, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Dan Zaharescu, a precizat că "se încearcă o legare a acestor transferuri de valoare pentru studiile clinice de potenţiale acte de corupţie" şi a reamintit faptul că respectivele studii sunt derulate cu finanţare privată din zona industriei farmaceutice şi cu aprobarea Agenţiei Naţionale a Medicamentelor.

Zaharescu a subliniat, totodată, că Asociaţia pe care o reprezintă a sesizat Consiliul Concurenţei cu privire la obligativitatea de a raporta detaliat plăţile studiilor clinice.

"Există un fapt care ne îngrijorează din punct de vedere al concurenţei şi am sesizat Consiliul Concurenţei fiindcă aceste sume detaliate (până acum noi le raportam agregat), raportarea lor individuală poate să atingă reglementări ale legislaţiei concurenţei şi, mai mult decât atât, România este singura ţară din UE care cere această detaliere în condiţiile în care toate celelalte state europene publică aceste informaţii în mod agregat. Ne preocupă şi perspectiva de a raporta aceste date pentru anul în curs. Dacă eu nu am ştiut dinainte ca să colectez datele în formatul în care sunt cerute de către acest act normativ, eu nu am cum sau este o muncă de Sisif ca să îmi reconstitui nişte baze de date", a mai spus acesta.

Şi Liviu Popescu, reprezentant al ARPIM, a precizat că, pentru respectarea termenele impuse prin proiectul de ordin, ar fi trebuit să existe deja în funcţiune sisteme de colectare şi de raportare a acestor date. "Credem că aceste termene ar trebui prelungite pentru a permite implementarea unor noi sisteme de colectare şi raportare", a afirmat el.

Ştefan Voinea, consilier al ministrului Sănătăţii, a subliniat la rândul său că "studiile clinice sunt vitale pentru dezvoltarea sistemului medical în România şi în Europa".

"Avem prea puţine studii medicale în România şi este nevoie de o legislaţie care să sprijine dezvoltarea studiilor clinice. Pe de altă parte, există o asumare la nivelul industriei a transparentizării transferurilor de valoare integrale de la industrie către medici. (...) Este nevoie totuşi de o transparenţă cât mai mare în a vedea felul în care aceşti bani ajung la medici pentru a constata eventuale conflicte de interese", a declarat acesta.

El a explicat că raportarea se va face pe anul anterior, articolul 35 din Ordinul 194 impunând obligaţia de declarare până la data de 31 martie.

În context, liderul Grupului de etică al ARPIM, Cornelia Preda, a subliniat faptul că ordinul amintit nu face referire şi la studiile clinice şi că includerea acestora înseamnă modificarea sistemelor de colectare a datelor.

"Deci noua legislaţie vine să aducă acest pachet în decembrie ca informare spre publicul larg, iar noi trebuie să publicăm în martie studiile din 2016. (...) Nu este normal, procedural, ca o legislaţie apărută în decembrie să îmi ceară să public ceva ce s-a derulat de-a lungul anului anterior. (...) Nu ne-aţi întrebat dacă se poate şi ştiţi că sistemele noastre au fost, acum un an şi jumătate, complet modificate ca să poată să răspundă legislaţiei. Nu este normal să nu se înţeleagă că a fost un efort uriaş de modificare a unor sisteme. Ministerul ştie din propria experienţă, din practică, ce înseamnă modificarea unui sistem. Sistemele noastre sunt adaptate la ceea ce a cerut legea până acum şi ne cereţi în trei luni să facem ceva ce am făcut într-o perioadă cu un efort uriaş", a spus Cornelia Preda.

Ministerul Sănătăţii a organizat vineri o dezbatere publică referitoare la proiectele de ordin privind asigurarea transparenţei în sistemul de sănătate; implementarea mecanismului de feedback al pacientului în spitalele publice; aprobarea modelului declaraţiei de avere şi al declaraţiei de interese; normele pentru evaluarea şi avizarea publicităţii la medicamentele de uz uman. AGERPRES/(A - autor: Cătălina Barbu, editor: Andreea Rotaru)