COD GALBEN: 21-01-2018 ora 11 Intre 22 ianuarie, ora 05 - 22 ianuarie, ora 22 se va semnala intensificări susținute ale vântului, ninsori viscolite

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

San Salvador, 12 feb/Agerpres/ - Peşti care mănâncă larvele, ţânţari modificaţi genetic sau broaşte râioase sunt mijloacele prin care ţările din America Latină afectate de epidemia cu virusul Zika încearcă să lupte împotriva Aedes aegypti, insecta vector a temutului virus, asociat cu o explozie a cazurilor de microcefalie la nou-născuţi.

Pe plaja din San Diego de pe coasta pacifică a Salvadorului, peştii zambo (cunoscuţi sub numele ştiinţific de Dormitator latifrons) au ajuns să controleze din punct de vedere biologic ţânţarul, informează AFP.

"Zambo sunt adevăraţi luptători împotiva Zika: mănâncă toate larvele din bazinele unde stocăm apa", a declarat AFP Rafael Gonzales, pescar în satul aflat la 45 de kilometri de San Salvador. Experimentul iniţiat în 2012 a fost preluat de circa 20 de sate salvadoriene. "Toţi colaborează, tinerii mă ajută să pescuiesc zambo în estuar pentru ca peştii să se reproducă, iar adulţii supraveghează bazinele cu apă din căminele lor", adaugă Marielos Sosa, care se ocupă de proiect.

Cu ajutorul acestei metode, El Salvador combate ţânţarul în stadiu de larvă, în timp ce alte ţări din regiunea afectată de epidemie desfăşoară campanii de fumigaţii, cu eficienţă limitată, susţin experţii. "Fumigaţiile pot fi eficiente pentru reducerea populaţiei adulte, dar nu sunt la fel împotriva larvelor" de ţânţari, apreciază Carissa Etienne de la Organizaţia Panamericană a Sănătăţii (OPS).

Odată cu explozia virusului Zika în America Latină, suspectată că provoacă o malformaţie congenitală gravă, microcefalia (reducerea perimetrului cranian, nefastă pentru dezvoltarea intelectuală), au revenit în atenţie tehnici utilizate de mulţi ani pentru combaterea febrei dengue.

În Peru, biologul Palmira Ventossila a creat în 1992 un insecticid natural pe bază de nucă de cocos, yuca (manioc), sparanghel şi cartofi, care distruge larvele de Aedes aegypti sau ale altor ţânţari vectori ai bolilor, cum ar fi anofelul, care poate transmite paludismul. Procedeul, aprobat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), a fost folosit deja cu succes în Guyana, Peru, urmând să fie utilizat în curând în Uganda şi Mozambic.

Spre deosebire de produsele chimice, adesea scumpe, larvicidele naturale "sunt ieftine, netoxice şi pot fi aplicate de populaţie", a declarat AFP dna Ventossila de la Institutul de medicină tropicală al Universităţii Cayetano Heredia din Peru.

Universitatea peruană a produs kit-uri cu acest produs, care costă un dolar şi care, vărsat peste larve, le distruge în circa zece minute.

În Columbia a fost lansat un program de eliberare de ţânţari purtători ai bacteriei Wolbachia. Aceasta se găseşte în aproape 70% din insecte, acţionează ca un vaccin şi împiedică virusul Zika să se dezvolte în organismul insectei.

Iniţiative similare au existat şi în Brazilia şi Panama, cu ţânţari masculi modificaţi genetic. Aceştia produc insecte ce nu pot ajunge la maturitate şi, prin urmare, nu se pot reproduce.

"Obiectivul nu este suprimarea Aedes aegypti, ci menţinerea populaţiei la niveluri suficient de scăzut încât să nu poată transmite boala", arată Ivan dario Velez, director al programului de studii şi control al bolilor tropicale la Universitatea columbiană Antioquia.

În anii 1960, ţările din America Latină au reuşit să controleze aproape în întregime Aedes aegypti, însă, "din cauza lipsei de vigilenţă din partea autorităţilor, a reînceput să se extindă", adaugă el.

"Situaţia actuală pare mai complicată fiindcă ţânţarul există în mult mai multe oraşe, mult mai multe persoane circulă, iar încălzirea globală a planetei îi facilitează supravieţuirea", afirmă cercetătorul. "Dacă guvernul vrea să îl controleze, o poate face", încheie el.

În regiune se analizează şi alte metode. În Mexic, de exemplu, Agenţia internaţională pentru energie atomică (AIEA) se gândeşte să utilizeze radiaţii pentru sterilizarea ţânţarilor.

Mai pragmatici, argentinienii studiază de câteva săptămâni broaşte şi ţestoase, prădători ai insectei.

Virusul Zika circulă în prezent în America Latină, cea mai afectată ţară fiind Brazilia, cu 1,5 milioane de persoane infectate, urmată de Columbia, încheie AFP.AGERPRES/ (AS - autor: Lelia Bretan; editor: Mihaela Nicolaescu)

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.