Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Londra, 19 ian /Agerpres/ - În lume se nasc zilnic 7.200 de bebeluşi morţi, îndeosebi în ţările sărace, dar multe dintre decese ar putea fi evitate printr-o mai bună supraveghere a sarcinii, se arată într-o serie de studii publicate marţi şi preluate de AFP.

Rata bebeluşilor morţi la naştere a scăzut cu 2% pe an între 2000 şi 2015, însă anul trecut au fost înregistraţi totuşi circa 2,6 milioane de copii veniţi pe lume fără viaţă, conform revistei medicale britanice The Lancet, care prezintă concluziile cercetărilor a peste 200 de experţi din 43 de ţări.

"Din cele 2,6 milioane de copii născuţi morţi (în cursul ultimului trimestru de sarcină sau după 28 de săptămâni de gestaţie), jumătate au murit în timpul naşterii", subliniază The Lancet. "Este o cifră cu adevărat înspăimântătoare: 1,3 bebeluşi morţi în timpul venirii pe lume", afirmă Richard Horton, redactor-şef al revistei. "Ideea că un copil, în viaţă la începutul travaliului, moare în cursul orelor următoare din motive absolut evitabile ar trebui să fie considerată un scandal sanitar. Deocamdată nu este", adaugă el.

În pofida progreselor înregistrate, scăderea acestui fenomen a fost mai lentă decât în cazul mortalităţii materne (3% pe an) sau al copiilor sub cinci ani (4,5%) în aceeaşi perioadă (2000-2015), arată experţi ai Şcolii de medicină tropicală şi de igienă din Londra.

Potrivit datelor strânse din 18 ţări, anomaliile congenitale explică doar 7,4% din numărul copiilor născuţi morţi. Se pune astfel capăt ideii conform căreia nu pot fi evitate naşterile de bebeluşi morţi. Cercetătorii precizează că multe patologii care contribuie la decesul bebeluşilor la naştere ar putea fi tratate. Printre acestea, infecţiile materne cum ar fi paludismul şi sifilisul, boli aflate la originea a 8% şi, respectiv, 7,7% din numărul de copii născuţi morţi.

Factorii legaţi de modul de viaţă sau de alimentaţie (obezitate, fumat) şi bolile neinfecţioase (ca diabetul, diferite tipuri de cancer sau problemele cardiovasculare) sunt responsabile de aceste decese în circa 10% din fiecare din cazuri. Vârsta mamei (peste 35 de ani) este implicată în 6,7% din cazuri.

Preeclampsia şi eclampsia (tensiune anormal de ridicată în timpul sarcinii) contribuie împreună la apariţia a 4,7% din cazurile de copii născuţi morţi, iar sarcinile prelungite (după termen), a 14% din cazuri.

Majoritatea covârşitoare a cazurilor de copii născuţi morţi (98%) se înregistrează în ţările slab sau mediu dezvoltate. "Ţările din Africa sub-sahariană, îndeosebi cele aflate în conflict sau în stare de urgenţă, prezintă cea mai ridicată rată de copii născuţi morţi", arată profesorul britanic Joy Lawn. În ritmul actual vor fi necesari "peste 160 de ani" pentru ca o femeie însărcinată din această regiune să aducă pe lume un copil viu, la fel ca una dintr-o ţară dezvoltată", adaugă el.

Şi în ţările bogate, o femeie care trăieşte în condiţii socio-economice precare riscă de două ori mai mult să aducă pe lume un copil mort decât una cu venituri confortabile. În Europa sau în Australia, rata copiilor născuţi morţi de femei originare din Asia de Sud sau Africa este de două-trei ori mai mare decât în cazul femeilor albe.

Numărul bebeluşilor născuţi morţi ar putea scădea printr-o educaţie mai bună a mamelor, reducerea sărăciei şi un acces îmbunătăţit la îngrijiri, cu o supraveghere adecvată în timpul sarcinii.

La nivel mondial, Islanda are cea mai scăzută rată de copii născuţi morţi - 1,3 la 1.000 de naşteri -, urmată de Danemarca (1,7 la 1.000), iar la coada clasamentului se situează Pakistanul, cu 43 la 1.000.

Cercetătorii adaugă că familiile bebeluşilor născuţi morţi nu beneficiază de suficientă atenţie din partea sectorului medical. La un an de la naşterea nefericită, între 60 şi 70% dintre mamele din ţările bogate prezintă simptome depresive considerate serioase, iar în jumătate din cazuri, acestea persistă patru ani de la pierderea bebeluşului. În ţările sărace, copiii născuţi morţi rămân un subiect tabu, nefiind consideraţi uneori o adevărată persoană.AGERPRES/(AS - autor: Lelia Bretan, editor: Mariana Ionescu)



Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.