Bucureşti, 29 oct /Agerpres/ - Prostatectomia realizată prin intermediul chirurgiei robotice ar trebui să fie finanţată printr-un program de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, deoarece prin acest tip de intervenţie rezultatele sunt cele mai bune, a declarat, joi, prof. dr. Irinel Popescu, în cadrul unei conferinţe de presă.

"Toată lumea ştie că un cancer de prostată se operează radical pe cale robotică şi rezultatele sunt cele mai bune. Dacă, în cazul chirurgiei generale putem accepta că deocamdată marile spitale pot să îşi permită cumva să finanţeze un program robotic, economisind poate de la alte operaţii şi investind în chirurgia robotică, în aşa fel încât să ofere toată gama completă pacienţilor, alegând cea mai bună dintre soluţii, în funcţie de caz, în cazul prostatectomiei radicale, după părerea mea, finanţarea de la nivelul Casei pentru un program social ar fi chiar obligatorie, pentru că, neacceptând această idee, înseamnă că nu acceptăm progresul dovedit ştiinţific", a precizat prof. dr. Irinel Popescu.

El a menţionat că până în 2013 a existat un program al Ministerului Sănătăţii, prin care erau finanţate 150 de operaţii, în fiecare dintre cele două centre în care se practica la acea dată chirurgia robotică.

"Acest program nu a mai continuat. De aceea, spuneam că, în primul rând, prostatectomia e aproape obligatoriu să fie finanţată pe un nou program, fie al Ministerului, fie al Casei, deoarece bolnavii asiguraţi au dreptul să primească finanţare de la Casă. (...) Statul în momentul de faţă nu finanţează în mod specific. Altfel, însă, nu există nicio interdicţie, nici laparoscopia nu e finanţată în mod specific şi cu toate astea se fac mii de operaţii laparoscopice. Secţiile de chirurgie din marile spitale trebuie sprijinite în aşa fel încât să oferim bolnavilor şi acest tip de chirurgie", a adăugat specialistul.

Prof. dr. Ioan Coman, şeful Clinicii de urologie de la Spitalul Municipal Cluj-Napoca, a precizat că, până în 2013, exista un număr stabil de proceduri pe care le finanţa Casa de Asigurări pentru orice intervenţie de chirurgie robotică. După 2013, operaţia a fost făcută mai mult din fonduri ale spitalului, iar apoi prin coplată.

"În toată lumea dezvoltată, această operaţie de prostatectomie radicală se face aproape doar pe cale robotică. De ce? Prostata este situată într-o regiune greu accesibilă, chiar cu abdomenul deschis. (...) Am avut alternativa robotului chirurgical 'Da Vinci' şi o avem din 2009. Nu m-aş mai întoarce niciodată să operez clasic un bărbat cu cancer prostatic, pentru că rezultatele sunt net în favoarea intervenţiilor minim invazive, robotice, cu aparatură 3D full HD, cum este robotul chirurgical "Da Vinci'", a precizat prof. Coman.

El a adăugat că, în acest fel, suferinţa pacientului este mult diminuată, iar acesta se poate mobiliza în prima zi de după operaţie şi se poate externa la trei-patru zile.

"Este mult mai ieftin să tratezi un pacient cu cancer al prostatei localizat, poţi chiar să îl vindeci, decât să tratezi un bărbat diagnosticat cu un cancer de prostată în fază avansată, metastatică, atunci când nu poţi obţine vindecarea. Poţi doar să prelungeşti viaţa bolnavului, poate câţiva ani de zile, dar cu costuri enorme pentru societate, suferinţă teribilă pentru pacient, pentru familie", a completat prof. Coman.

Potrivit acestuia, până în 2013, când acest program a fost susţinut de minister, se efectuau peste 50 de operaţii anual. Acum, deşi tehnic s-ar putea efectua două operaţii zilnic, se fac aproximativ cinci în fiecare lună. Intervenţia se face la cerere şi costă aproximativ 6.500 de euro.

Prof. Konstantinos Konstantinidis, preşedintele Societăţii Sud-Est Europene de Chirurgie Robotică, a precizat că sistemul 'Da Vinci' a apărut în 2000, iar acum noul pas în chirurgia robotică îl reprezintă efectuarea operaţiei printr-o singură incizie.

El a atras atenţia asupra faptului că, prin utilizarea chirurgiei robotice, costurile sunt mai mari, însă rezultatele sunt superioare: recuperarea pacientului este mai rapidă, durerea este diminuată, iar tehnologia permite operaţii în zone mai greu accesibile, precum partea inferioară a abdomenului, zona esofagiană sau a pancreasului.

În România primul program de chirurgie robotică a început în ianuarie 2008, la Spitalul Fundeni, iar de atunci în România s-au realizat aproximativ 1.700 de operaţii robotice, dintre care aproximativ 1.000 la Fundeni. Programele active de chirurgie robotică se desfăşoară la Institutul Clinic Fundeni, la Spitalul Municipal Cluj-Napoca, la Spitalul Militar Central din Bucureşti şi la Spitalul Judeţean Timişoara, însă mai există trei sisteme robotice la Spitalul Theodor Burghele, pentru operaţii de natură urologică, Spitalul Agrippa Ionescu şi Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca.

Lucrările Congresului Internaţional de Chirurgie Robotică, aflat la a patra ediţie, se desfăşoară pentru prima dată în România, fiind conduse de prof. dr. Irinel Popescu. În perioada 29-31 octombrie, peste 300 de participanţi, dintre care 80 din străinătate, discută despre locul actual al chirurgiei robotice, progresele înregistrate, indicaţiile de chirurgie şi dificultăţile legate de implementarea chirurgiei robotice. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Claudia Stănescu)