COD GALBEN: 09-12-2021 ora 10 Intre 10 decembrie, ora 08:00 – 10 decembrie, ora 22 se va semnala intensificări ale vântului COD GALBEN: 09-12-2021 ora 12 Intre 12:05 si 14:00 se va semnala local - ceață care determină scăderea vizibilității sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Argeş, Județul Dâmboviţa; COD GALBEN: 09-12-2021 ora 12 Intre 12:00 si 14:00 se va semnala local ceaţă care determină scăderea vizibilităţii sub 200 m, izolat sub 50 m, ce va favoriza în funcţie de condiţiile locale formarea gheţuşului in Județul Gorj, Județul Olt, Județul Dolj, Județul Vâlcea, Județul Mehedinţi; COD GALBEN: 09-12-2021 Intre 09:10 si 15:00 se va semnala intensificări temporare ale vântului, cu viteze în general de 55 - 75 km/h in Județul Caraş-Severin;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Cluj-Napoca, 17 iun /Agerpres/ - La 38 de ani, după specializări în ţară şi străinătate, Patriciu Achimaş-Cadariu conduce de doi ani Institutul Oncologic 'Prof. Dr. Ion Chiricuţă' din Cluj-Napoca (IOCN), una dintre cele mai performante instituţii de profil din România şi din Europa. El vorbeşte, în interviul acordat AGERPRES, despre teme de actualitate din domeniul diagnosticării şi tratării cancerului, precum şi despre realizările instituţiei pe care o conduce, instituţie care tocmai a împlinit 85 de ani.

AGERPRES: Domnule doctor, de fapt ce e cancerul?
Patriciu Achimaş-Cadariu: Termenul este unul popular şi provine din ceea ce Hipocrate a definit ca fiind cancer: o boală care îşi înfige terminaţiile în ţesuturile înconjurătoare. Numele acesta s-a păstrat, nu e deloc un termen medical, dar îl folosim şi noi. Sunt nenumărate localizări ale acestei boli, cu sute şi mii de subtipuri. Până la urmă, vorbim de cancere, nu de cancer. Cancerul este o multiplicare aberantă de celule, care depăşeşte anumite bariere naturale ale organismului nostru, care evoluează local, dar care se şi împrăştie în organism prin diferite variante. Astfel, devine o boală sistemică. Primul tratament era chirurgia, dar aceasta nu era suficientă, fiindcă pacienţii tot mureau de cancer. Am învăţat aşadar de-a lungul vremii că o combinaţie de tratamente - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, hormonoterapie, imunoterapie - aplicate împreună şi într-o anumită secvenţialitate, aduce mult mai mult pacienţilor noştri. Ce înseamnă asta, cum ne urmărim noi rezultatele tratamentului: prin supravieţuirea pacienţilor noştri şi prin calitatea vieţii acestora. Cele două noţiuni stau într-o balanţă, fiindcă toate tratamentele enumerate anterior nu vin simplu, vin cu o suferinţă. Chirurgia este o chirurgie de teritoriu, o chirurgie largă, uneori trebuie să îndepărteze şi ganglionii regionali; chimioterapia - toată lumea ştie despre greţuri, vărsături şi căderea părului; radioterapia este ca o arsură controlată - dacă e să le analizăm foarte simplist. Cu atât mai mult, prin combinaţia lor şi efectele secundare se pot suma. De aceea spun că în mod evident calitatea vieţii pacienţilor noştri este afectată şi atunci de fapt judecata se îndreaptă în această direcţie: trebuie să judecăm foarte bine ce combinaţie de tratamente aplicăm pentru a prelungi supravieţuirea, sigur că în primă instanţă ne propunem să vindecăm, scăzând cât mai puţin calitatea vieţii acestora.

AGERPRES: Se poate vorbi de vindecare în cazul cancerului?
Patriciu Achimaş-Cadariu: Aş vrea să fac o afirmaţie foarte tranşantă: cancerul poate fi vindecat! În credinţele populare, cancer era egal cu moarte. Vreau să combat această idee. În stadii incipiente, putem vindeca această boală. Este condiţia diagnosticării precoce a bolii şi a tratării corecte a acesteia. În stadiile avansate ne propunem să prelungim supravieţuirea, dacă se poate să o transformăm într-o boală cronică.

AGERPRES: Se vorbeşte şi de acea recidivă în cazul cancerului... Când poate să apară aceasta, în ce condiţii?
Patriciu Achimaş-Cadariu: Recidiva poate să apară la orice cancer. Cu cât boala este mai avansată, riscul de a apărea recidive creşte şi el semnificativ.

AGERPRES: După orice perioadă de timp?
Patriciu Achimaş-Cadariu: Da, recidive pot să apară şi la zeci de ani după tratamentul unui cancer. Dar să luăm partea bună a lucrurilor. Deci, cancerul poate fi tratat sau transformat într-o boală cronică. Am învăţat şi an de an învăţăm noi lucruri, tratamentele evoluează. Lucrurile trebuie nuanţate, în funcţie de tipul de cancer, localizarea lui, de anumite caracteristici biologice ale fiecărui subtip; sunt toţi factori despre care putem vorbi şi să emitem cel puţin opinii vizavi de şansa unui pacient pe termen scurt, mediu şi lung.

AGERPRES: Pe de o parte, din cauza stilului de viaţă, incidenţa morbidităţii, a îmbolnăvirii de cancer creşte. Pe de altă parte, ştiinţa, medicina, tehnicile de tratament evoluează şi ele. În aceste condiţii, per ansamblu, credeţi că mortalitatea prin cancer va creşte sau va scădea?
Patriciu Achimaş-Cadariu: Cred că ar trebui precizat de la bun început că acest cancer este o boală multifactorială, asta înseamnă că sunt nenumărate necunoscute ale ecuaţiei, care uneori se sumează, uneori se suprapun. Ştim că anumite tipuri de cancer au o cauză infecţioasă. Ştim că anumite cancere se transmit în familie. Ştim factori de mediu care influenţează apariţia cancerelor. Dar majoritatea acestor factori se suprapun de cele mai multe ori. Incidenţa cancerelor în diverse zone ale Europei şi mortalitatea prin cancere - cele două lucruri nu se suprapun. În anumite zone, cum ar fi Europa de Nord şi de Vest se poate identifica o incidenţă foarte mare a cancerelor. În acelaşi timp, dacă ne uităm în paralel la imaginea mortalităţii prin cancere în aceleaşi zone, vedem că este una foarte mică. Cum interpretăm acest lucru?! Sigur, sunt factori de risc diferiţi, poate să fie un nivel al educaţiei diferit, dar în mod particular, în zonele acestea cu incidenţă mare şi mortalitate mică, dincolo de un tratament corect aplicat putem discuta de faptul că multe cancere sunt, prin programe de profilaxie secundară, screening, sunt identificate în stadii incipiente şi deci rapid tratate şi vindecate. De aceea e şi mortalitatea foarte mică.

AGERPRES: Deci, credeţi că mortalitatea prin cancer va scădea sau va creşte?
Patriciu Achimaş-Cadariu: Întrebarea este foarte complicată. Depinde la ce ne referim, la Europa în ansamblu, România... Avem dovezi că incidenţa cancerului creşte. Sigur că îl şi diagnosticăm mai bine, dar probabil că sunt şi foarte mulţi factori noi de risc care se suprapun şi de care ştim foarte puţin. Deci, incidenţa creşte. În ţările în care programele de depistare precoce funcţionează bine şi în paralel şi tratamentele sunt corect efectuate şi pacienţii au un acces uşor la tratament, mortalitatea scade. Ce se întâmplă în România? Ştim că este marea problemă a cancerului de col uterin, o boală cu o incidenţă extrem de scăzută în ţările occidentale, graţie programelor de depistare precoce. Şi la noi a început un astfel de program, dar rezultatele unui astfel de program apar după minim 10 ani. Deci, trebuie să avem răbdare, nu să abandonăm programul, zicând că nu am obţinut nimic. Sunt şi alte localizări la care se poate face screening, dar să nu uităm că suntem într-o ţară cu resurse limitate. Pe de altă parte, stilul de viaţă se schimbă de la zi la zi în ţara noastră, alimentaţia se schimbă şi localizări care pe vremuri nu reprezentau o problemă extrem de mare de sănătate, cum ar fi cancerul de sân, cancerul de endometru, cancerul de colon... Acestea nu aveau la noi o incidenţă similară ţărilor occidentale. Ele sunt, să zicem, nişte cancere ale lumii bogate. Iată că incidenţa lor creşte în ultimii ani, în paralel cu incidenţa foarte mare a cancerului de col uterin. Cum ar veni, combinăm cancerele vestului cu ale ţărilor mai puţin dezvoltate.

AGERPRES: Adică păstrăm ce aveam mai rău în privinţa cancerelor şi preluăm şi ce e rău acum în Vest?
Patriciu Achimaş-Cadariu: Exact. În plus, o mare, mare problemă - şi am preferat s-o spun separat - este cancerul pulmonar şi celelalte cancere date de fumat. Avem date - sunt primele studii - care au legat o cauză cu apariţia cancerului. Deci fumatul este o problemă, un factor de risc care determină apariţia mai multor tipuri de cancere, dar în primul rând a cancerului pulmonar.

AGERPRES: Incidenţa lui e mai mare în România decât în alte ţări?
Patriciu Achimaş-Cadariu: Este mare şi este în creştere. Şi rata fumătorilor creşte an de an în România. Şi dacă la bărbaţi să zicem că suntem într-un trend similar cu al Europei de Vest, la femei incidenţa cancerului pulmonar era destul de scăzută în comparaţie cu datele similare din Europa de Vest, dar acum curba este crescătoare şi din cauza creşterii numărului de femei care fumează.

AGERPRES: Institutul Oncologic Cluj face şi cercetare...
Patriciu Achimaş-Cadariu: O abordare modernă a cancerului nu se poate face în lipsa cercetării. Pe de o parte, pentru că ştim chiar foarte puţin despre cancer, fiindcă avem nevoie de noi şi noi date despre fiecare subtip, şi, nu în ultimul rând, fiindcă avem nevoie de date corespunzătoare populaţiei zonei în care trăim. Anterior spuneam că factorii de risc diferă în diverse zone ale lumii. Incidenţele diferă. S-ar putea ca în această zonă de lume în care trăim să fie alţi factori de risc şi s-ar putea ca biologia anumitor cancere să fie diferită de cea a zonelor care fac multă cercetare şi care publică mult. Nu din mândrie naţională, ci dintr-o necesitate naţională este nevoie să avem datele noastre, pe care să le putem folosi la tratarea pacienţilor din arealul nostru geografic. Nu mai departe de ce am prezentat în aceste zile: luăm grupul acela restrâns al cancerelor transmise familial. Există un număr relativ mic de cancere, de exemplu cancer ovarian, care se transmit în familii din cauza unor gene. Pe aceste gene sunt descrise zeci, sute de mutaţii. Dar s-ar putea ca aceste mutaţii, de fapt ştim că aceste mutaţii nu sunt identice în diverse ţări din lume. Atunci este foarte important să le identificăm pe cele de la noi, pentru ca mai apoi, când dăm un sfat genetic, să putem să ştim ce să căutăm în familiile respective pentru a nu băga în sperieţi familii întregi. Deci există baterii de teste specifice. Să dau un exemplu mai simplu. Cancerul de col uterin şi discuţia aceea care a luat o turnură total nefericită vizavi de oportunitatea vaccinării. Vaccinarea acoperă două subtipuri din zeci, sute de subtipuri ale virusului Papilloma şi cele două subtipuri au fost identificate de cei care au produs vaccinul din zona occidentală. Fireşte că au imaginat acest vaccin corespunzător frecvenţei mari a anumitor subtipuri virale din zona lor geografică. Sigur că avem caracteristici populaţionale asemănătoare ţărilor din Europa de Vest, dar acum avem şi dovada că cele două subtipuri care sunt cuprinse în vaccin apar cu o mare, mare frecvenţă şi la noi în ţară, deci că vaccinul este bun şi pentru noi. Altfel, de exemplu chinezii, au adăugat şi alte subtipuri în acest vaccin, fiindcă în zona lor geografică sunt şi alte subtipuri de virus Papilloma uman cu o frecvenţă foarte mare.

AGERPRES: Deci dumneavoastră recomandaţi acest vaccin?
Patriciu Achimaş-Cadariu: Absolut! Aici nu facem o discuţie epidemiologică şi nici vizavi de efectele secundare, dar îl recomand pe seama dovezilor că este bun şi pe seama recomandărilor unor societăţi profesionale care au studiat această problemă. În plus, avem şi dovezile naţionale că aceste două subtipuri sunt frecvente în arealul nostru geografic, deci că nu se face degeaba. Fiindcă aici, în momentul în care s-a recomandat vaccinul, existau toate studiile care să îl recomande ca fiind o chestiune sigură şi fără efecte secundare, dar ar fi trebuit să se pună şi o problemă de cost-eficienţă: merită să-l plătim ca naţiune? Acum avem şi dovada că da, merită să-l plătim. Această demonstraţie au făcut-o colegii mei, la Institut s-au identificat subtipurile de HPV din zona noastră geografică. E numai un exemplu.

AGERPRES: Din punct de vedere al cercetării, unde se situează Institutul Oncologic Cluj în plan european şi în lume? De fapt, cam pe unde se situează în lume cercetarea românească în domeniul oncologic?
Patriciu Achimaş-Cadariu: Pot să mă refer strict la Institutul Oncologic din Cluj. Nu vreau să fac nici extrapolări şi nici nu-mi permit să fac alte comentarii. Am să vă fac o demonstraţie inversă. Sigur, nimeni nu e profet în ţara lui, asta am trăit-o. Şi chiar dacă aş enumera echipamentele sau articolele pe care le-au publicat colegii mei, poate că tot n-ar fi de ajuns. Atunci, o să spun aşa: atâta vreme cât Institutul Oncologic Cluj este membru în cel mai important consorţiu dedicat medicinii personalizate, care cuprinde cele mai importante institute din America şi Franţa, unde suntem membru cu drepturi depline, şi, în acelaşi timp, membri în cea mai mare biobancă de ţesut ovarian din Europa, cu sediul la Berlin, spitalul Charite, probabil cea mai mare instituţie medicală din Europa, eu cred că am dat suficiente argumente în sensul acesta.

AGERPRES: IOCN are tradiţie şi e şi un fel de pionier...
Patriciu Achimaş-Cadariu: Cercetare avem dintotdeauna în Institut. Norocul nostru şi al celor care trăiesc în această zonă vizavi de tratamentul acestui tip de boli e că de la fondare, Institutul a avut vizionari. Încă de la început - din 1929, la 80 de ani de la primul centru de cancer din Londra - institutul nostru şi-a propus şi profilaxie, ceea ce în anii '20 era o noţiune pe care n-o ştiau foarte mulţi. De la bun început a existat şi un nucleu de cercetători şi acest lucru s-a continuat. Prof. Chiricuţă a dat o cu totul altă amploare acestui lucru, vorbea de multidisciplinaritate din anii '60, lucru care acum este standardul de îngrijire, dar în anii '60 puţini vorbeau despre multidisciplinaritate. În general, fiecare clinică trata aşa cum ştia, fără a pune împreună, în acelaşi spaţiu, specialişti din diverse specialităţi, implicaţi toţi în tratamentul cancerului.

AGERPRES: Aţi organizat zilele trecute, printr-o manifestare internaţională, Zilele IOCN, cu ocazia aniversării a 85 de ani de la înfiinţarea institutului. Cu ce rezultate?
Patriciu Achimaş-Cadariu: Vorbim de mai multe zile de congres. Au fost lucrările ştiinţifice ale Zilelor Oncologiei, ale organizaţiilor europene ale institutelor de cancer. Acolo s-a mers pe mai multe secţiuni: un workshop de patobiologie, care deja este deja tradiţional organizat în oraşul nostru de către OECI - este la a 4-a ediţie - şi s-au prezentat rezultate din institut pe diverse localizări. Au mai fost în paralel workshopuri dedicate politicilor de cancer în Europa. Am continuat cu aniversarea noastră de 85 de ani, cu simpozioanele specifice pe localizări. Nu putem participa la toate şi fiecare dintre noi are o localizare sau localizări predilecte pe care le tratează. Eu pot să vă spun de partea de ginecologie oncologică, unde am participat şi unde s-au prezentat lucruri excepţionale din partea institutului nostru. Pe de o parte, raportul Unităţii de screening din nord-vest, care a funcţionat. Poate că numărul nu spune totul, dar în câteva luni 6.000 de femei au fost practic salvate de la moarte prin această depistare. Eu zic că e un număr absolut impresionant, prin identificarea acestor stări incipiente ale cancerului de col uterin. S-a prezentat acest raport şi în continuare s-au prezentat studii elaborate în institutul nostru pe toate localizările, care toate s-au finalizat cu articole în publicaţii de prestigiu din ţară şi străinătate. AGERPRES / (A - autor: Marius Septimiu Avram, editor: Marius Frăţilă)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.