Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 12 iun /Agerpres/ - Peste 20% din medicină va fi în zece ani medicină regenerativă, a declarat joi copreşedintele Consiliului Ştiinţific al Societăţii Internaţionale de Medicină şi Chirurgie Regenerativă (SIMCR), prof. dr. Alt Eckhardt.
Profesorul de medicină la Tulane University din New Orleans, SUA, a afirmat, în deschiderea primei conferinţe a SIMCR, că în SUA şi Germania a fost făcut transplant cu celule stem pentru pacienţi cu artroză iar rezultatele imagistice la patru săptămâni au arătat că zona s-a regenerat.
La rândul său, vicepreşedintele Consiliului ştiinţific al SIMCR, Irinel Popescu, prezent la conferinţă, a afirmat că România în unele domenii ale medicinii regenerative "este foarte aproape sau chiar acolo, în altele este încă departe".
"Medicina regenerativă este o sintagmă care acoperă multe arii şi în unele celulele stem şi-au găsit aplicaţii în homeopatii maligne şi se fac zi de zi tratamente cu astfel de celule. În alte tipuri de afecţiuni se încearcă utilizarea lor pentru regenerarea unor organe bolnave cum ar fi ficatul cirotic sau cum ar fi pancreasul la pacienţii cu diabet şi deocamdată cu rezultate preliminare. Dincolo de celulele stem avem ariile de regenerare tisulare şi de bioinginerie în care s-au creat ţesuturi artificiale. În momentul de faţă, chiar şi un organ care este traheea şi care a fost implantat cu succes şi se speră în viitor că inclusiv chirurgii de transplant vor avea organe disponibile create prin acest tip de bioinginerie, care vor permite efectuarea operaţiilor de transplant în mod programat. De asemenea, tratamentul antiîmbătrânire este inclus în această zonă de terapii regenerative şi aici rezultatele sunt încă la început. În România suntem mai curând în stadiul de a aplica unele dintre cuceririle deja efectuate ale ştiinţei", a spus Popescu.
Medicul a dat exemplul unui cercetător din Coreea care a încercat să "fabrice" dovezi în cercetarea cu celule stem pentru a convinge comunitatea ştiinţifică.
"Este regretabil că în ştiinţă unii oameni au încercat să fabrice astfel de dovezi sperând că vor convinge comunitatea ştiinţifică. Ulterior lucrările au fost retrase, s-a dovedit că nu aveau o bază solidă, ba mai mult, s-a dovedit că rezultatele fuseseră cumva cosmetizate, ca să nu spun măsluite şi acest fenomen este regretabil şi trebuie foarte bine controlat. De aceea în ştiinţa internaţională există o foarte atentă supraveghere a tot ceea ce se publică pentru a împiedica astfel de fenomene", a afirmat prof. dr. Irinel Popescu.
În context, dr. Dana Jianu, copreşedinte SIMCR, a explicat că ţesutul adipos conţine foarte multe celule stem iar acestea există în cantităţi suficiente la toţi pacienţii. Ea a vorbit despre experimentul realizat în România pe un câine, căruia, după un model din SUA, i s-au injectat celule stem în articulaţii. "După cum s-a văzut, acest tratament a fost încununat de succes, pentru că la o lună şi jumătate suferinţa câinelui s-a diminuat, mobilitatea a crescut, nu mai are nevoie de tratamente inflamatorii, care sunt costisitoare", a spus Jianu.
Pe de altă parte, academicianul Maya Simionescu a afirmat că celulele stem se utilizează mai ales în străinătate în infarctul de miocard şi la noi în ţară s-a încercat injectarea celulelor stem pentru tratamentul unor afecţiuni cardiace.
"Celulele stem au capacitate extraordinară de diferenţiere. Este o celulă multipotentă, are potenţial extraordinar. În lume se încearcă să i se creeze condiţiile ca să diferenţieze în celula de care ai nevoie", a explicat academicianul Maya Simionescu.
Ea a atras atenţia că în toate aceste cercetări trebuie prudenţă şi să se respecte normele de etică.
"În străinătate s-a făcut un fel de business. În Germania există un sistem în care se face transplant de celule stem. Încă nu dau rezultatele care trebuie, dar e un business foarte bun. (...) A fost un grup din Europa, foarte bun şi foarte puternic, care a arătat celule stem progenitoare în inimă care pot să producă cardiomiocite. După câţiva ani au retras lucrarea pentru că acele rezultate nu au mai putut fi reproduse. Deci, trebuie o grijă foarte mare", a spus Simionescu.
La rândul său, dr. Dan Jinga a susţinut că atunci când apar terapii noi, speranţa se îndreaptă către acestea în cazul bolilor oncologice.
"Introducerea terapiilor genetice, celulare, cu celule stem este interesantă, dar este în afara standardelor actuale. Se desfăşoară de-a lungul unor ani buni de cercetare, numai în laboratoare acreditate, în centre acreditate, numai în cadrul unor studii clinice care presupun informarea şi acceptul pacientului şi respectarea unor condiţii de etică. După cum merg lucrurile probabil va constitui o problemă a viitorului, nu cred că se va întâmpla în următorii cinci-şase ani", a afirmat Jinga.
El a precizat că terapia genetică a fost introdusă în 1990 şi ea nu este încă standard actual, "deşi s-au făcut progrese, deşi sunt cercetări, deşi sunt pacienţi implicaţi, pentru a introduce o terapie experimentală, într-un standard e nevoie de o validare largă". AGERPRES/(A - autor: Florentina Ştefănescu, editor: Antonia Niţă)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.