Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Membri români ai principalelor grupuri politice din Parlamentul European au subliniat marţi importanţa cheltuirii eficiente a fondurilor disponibile pentru România în Cadrul financiar multianual al Uniunii Europene şi în viitorul Mecanism de redresare şi rezilienţă (RRF), dar şi necesitatea unei dezbateri publice pe acest subiect la nivel naţional.

În videoconferinţa 'Împreună în UE: Impactul bugetului pe termen lung al UE asupra viitorului Europei', organizată de Biroul Parlamentului European în România, eurodeputaţii Marian-Jean Marinescu (grupul Partidului Popular European - PPE), Victor Negrescu (grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor - S&D), Dragoş Pîslaru şi Nicolae Ştefănuţă (ambii din grupul Renew Europe) au dezbătut aspecte legate de impactul bugetului pe termen lung al UE asupra viitorului Europei.

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PPE) şi-a exprimat convingerea că eficienţa utilizării fondurilor europene şi rata de absorbţie a acestora vor creşte în perioada următoare. ''Din păcate, în ultimii 6-7-8 ani a fost o absorbţie foarte joasă, am pierdut foarte mulţi bani, mai ales pentru infrastructură, ceea ce nu trebuia să facem. Este adevărat că acest instrument are o mică problemă - fiecare stat membru duce banii acolo unde vrea şi deci s-ar putea să existe mici probleme de intervenţie în piaţa unică, însă noi trebuie să fim foarte atenţi'', a spus el.

În opinia sa, dezvoltarea economiei nu trebuie să fie neglijată. ''Trebuie să mergem pe digitalizare, asta este evident, trebuie să urmărim şi ţintele adoptate pentru această tranziţie către o economie sustenabilă, însă eu cred că în primul rând trebuie să dezvoltăm economia şi dezvoltând economia trebuie să luăm măsurile pentru decarbonizare. Nu trebuie să punem întâi decarbonizarea şi apoi dezvoltarea economiei. Lucrurile trebuie făcute cu mare atenţie pentru că pot exista mari probleme din acest punct de vedere. Nu uitaţi că România are mult de recuperat mai ales în ceea ce priveşte infrastructura şi acum noile reguli impuse de Pactul ecologic s-ar putea să ne creeze probleme. Sunt însă convins că începând din 2021 se vor schimba în bine lucrurile privitoare la utilizarea fondurilor europene'', a declarat Marinescu.

De partea sa, Victor Negrescu (S&D) a insistat că utilizarea fondurilor europene trebuie să devină o prioritate reală, ''nu doar să fie o chestiune vehiculată politic în campanie electorală şi trebuie să identificăm măcar anumite zone de consens între noi, pentru ca aceste oportunităţi să nu fie ratate''.

''Practic este un timp foarte scurt pentru a cheltui respectivele resurse financiare, România urmând să primească aproximativ 30 de miliarde euro, dintre care aproape jumătate sub formă de împrumuturi. În acest context, trebuie să găsim mecanisme eficiente pentru utilizarea respectivelor resurse pentru proiecte cu calitate, proiecte cu impact, nu să facem ce am auzit că se întâmplă acum - să mutăm proiectele de pe bugetul multianual pe planul de relansare - şi trebuie ca planul să fie rezultatul consultărilor publice cu societatea civilă şi cu partenerii sociali, consultări care în cazul României din păcate nu au avut loc. (...) Cred că dezbateri ca cea de astăzi trebuie să avem şi în România.'', a afirmat eurodeputatul social-democrat.

Potrivit acestuia, măsurile luate la nivel naţional în ţara noastră privind alocările financiare pe diferite componente ar trebui să fie în concordanţă cu recomandările din partea instituţiilor europene. ''Avem priorităţi ale UE, este important ca ceea ce facem noi să preia respectivele recomandări şi mai ales să existe o coerenţă în modul în care folosim respectivele resurse. Probabil este ultima şansă pentru România de a beneficia de resurse atât de consistente la nivel european şi atunci trebuie să le folosim eficient, indiferent de opţiunile noastre politice, dar pentru un plan coerent de dezvoltare'', a încheiat Negrescu.

Eurodeputatul Dragoş Pîslaru (Renew Europe) a apreciat că pentru România este foarte important ca planul naţional de relansare şi rezilienţă şi modul de cheltuire a fondurilor din politica de coeziune ''să nu fie nişte lucruri ţinute ascunse sau să fie cumva considerate prerogativă exclusiv guvernamentală în condiţiile în care noi avem acum alegeri, pe 6 decembrie''.

''M-aş bucura tare mult să existe o dezbatere generală în societatea românească cu privire la aceste linii, pentru că aici nu discutăm doar despre nişte bani, de un ATM de unde mai luăm nişte bani pentru nişte programe uzuale, ci discutăm despre o oportunitate unică, istorică pentru a transforma România şi a face reformele şi investiţiile de care avem nevoie'', a continuat Pîslaru.

Liderii statelor membre au decis în 17-21 iulie crearea unui fond de redresare în valoare totală de 750 de miliarde de euro, dintre care 672,5 miliarde euro revin Mecanismului de redresare şi rezilienţă (RRF) - 312,5 miliarde de euro fonduri europene nerambursabile şi 360 de miliarde de euro credite în condiţii avantajoase. RRF reprezintă cea mai importantă componentă a instrumentului Next Generation EU (NGEU). NGEU îşi propune să pună la dispoziţia Uniunii Europene şi a statelor membre mijloacele necesare pentru a răspunde provocărilor generate de pandemia de COVID-19.

Bugetul multianual al UE (Cadrul financiar multianual - CFM) are mai multe surse de venit - contribuţii de la statele membre, taxe de import la produsele din afara Uniunii şi amenzile aplicate companiilor care încalcă regulile comunitare privind concurenţa. Actualul buget multianual, care acoperă perioada 2014-2020, se ridică la 963,5 miliarde de euro. În prezent, aproximativ 70% din CFM este finanţat prin contribuţii de la venitul naţional brut şi 12% din TVA, în timp ce 13% provin din alte venituri, cum ar fi impozitele plătite de personalul UE sau amenzi impuse companiilor care încalcă legislaţia privind concurenţa.

Bugetul comunitar susţine cercetarea şi inovarea, investiţiile în reţelele transeuropene şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, cu scopul de a stimula creşterea şi a crea locuri de muncă în UE. Politica agricolă comună a UE, politica în domeniul pescuitului şi cea pentru mediul înconjurător primesc cea mai mare finanţare în cadrul bugetului pe termen lung actual. Aceste domenii sunt urmate de programele de coeziune, care au ca scop reducerea disparităţilor de dezvoltare dintre regiunile Uniunii Europene. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Sorin Popescu, editor online: Simona Aruştei)

 

Citeşte şi:

 

Eurodeputaţi români au discutat despre impactul bugetului pe termen lung al UE asupra viitorului Europei

 

Dan Nica: Ar fi de neacceptat să primim vaccinul de la UE în decembrie şi să nu avem pregătită logistica pentru transportul şi distribuirea lui

 

* Eurodeputaţi români consideră inacceptabil veto-ul ungaro-polonez la adoptarea bugetului multianual al UE şi spun că există soluţii

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.