COD GALBEN: 06-08-2020 ora 14 Intre 14:45 si 19:00 se va semnala intensificări temporare ale vântului cu viteze la rafală în general de 55...60 km/h in Județul Olt, Județul Vâlcea; COD GALBEN: 06-08-2020 ora 14 Intre 14:15 si 18:00 se va semnala intensificări temporare ale vântului cu viteze la rafală în general de 55 - 60 km/h in Județul Argeş, Județul Giurgiu, Județul Dâmboviţa, Județul Teleorman;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Cel puţin 212 apărători ai mediului au fost ucişi în 2019, un nou record, relevă miercuri un raport al organizaţiei neguvernamentale britanice Global Witness, care menţionează şi omorârea a doi pădurari în România, singurele crime de acest fel din Europa.

"Într-o perioadă în care avem în mod special nevoie să protejăm planeta împotriva industriilor distructive şi care emit CO2, crimele asupra apărătorilor mediului şi ai pământurilor nu au fost niciodată atât de numeroase" de la începutul realizării bilanţului, în 2012, conform Global Witness.

Bilanţul anual depăşeşte precedentul record, din 2017, când fuseseră înregistrate 207 decese. Şi, ca în fiecare an, "cifrele noastre sunt aproape sigur subevaluate", avertizează ONG-ul, potrivit AFP.

Printre victime se numără lideri ai populaţiilor indigene, pădurari sau activişti obişnuiţi.

În 2019, jumătate din crime s-au produs doar în două ţări: Columbia, care cu cele 64 de victime se plasează detaşat pe prima poziţie într-o Americă Latină care reprezintă două treimi din acest bilanţ, şi Filipine, cu 43 de morţi.

În cele două ţări, la fel ca în restul lumii, reprezentanţii populaţiilor indigene (40% dintre cei ucişi în 2019) care trăiesc cel mai aproape de natură "sunt supuşi unui risc disproporţionat de represalii" în contextul în care se luptă pentru a-şi apăra "pământurile ancestrale".

Mineritul este sectorul unde s-au înregistrat cele mai multe victime printre apărătorii mediului (50 de decese).

Urmează industria agricolă, cu uciderea a 34 de militanţi care s-au opus exploatărilor de ulei palmier, de zahăr sau de fructe tropicale, în mare parte în Asia.

Lupta împotriva exploatărilor forestiere a făcut la rândul său 24 de victime, o creştere de 85% comparativ cu 2018, în contextul în care pădurile sunt esenţiale în combaterea încălzirii climatice.

Global Witness notează de asemenea că 33 de militanţi au fost ucişi în Amazonia (în mare majoritate în Brazilia), luptând contra defrişărilor determinate în special de mari proiecte miniere şi agricole.

Însă apărarea pădurilor poate costa viaţa şi în Europa, continent unde au avut loc totuşi cele mai puţine crime asupra apărătorilor mediului - două, ambele în România, precizează raportul.

Astfel, în România, unde unele dintre cele mai importante păduri virgine din Europa sunt victima unei exploatări sălbatice, pădurarul Liviu Pop a fost ucis în octombrie după ce a surprins tăietori ilegali de lemne. O lună mai devreme, un altul a fost ucis cu o lovitură de topor în cap. Raportul mai subliniază că anul trecut în România au fost înregistrate sute de ameninţări şi atacuri asupra pădurarilor.

În privinţa autorilor violenţelor asupra apărătorilor mediului în lume, chiar dacă "impunitatea şi corupţia generalizate" fac dificilă identificarea lor, raportul arată cu degetul crima organizată, bande locale, organizaţii paramilitare şi chiar forţe de securitate oficiale, cărora le-au fost atribuite 37 de decese în 2019.

"Numeroase încălcări ale drepturilor omului şi ale mediului sunt generate de exploatarea de resurse naturale şi de corupţia sistemului politic şi economic mondial", a denunţat Rachel Cox, de la Global Witness, care observă că firmele responsabile sunt aceleaşi "care ne duc spre o schimbare climatică incontrolabilă".

"Dacă vrem cu adevărat o relansare verde care să pună în centru securitatea, sănătatea şi bunăstarea populaţiei, trebuie să abordăm rădăcinile atacurilor asupra activiştilor şi să urmăm exemplul acestora pentru a proteja mediul şi pentru a încetini criza climatică", a insistat ea. AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.