COD ROSU: 23-02-2020 ora 11 Intre 24 februarie, ora 02:00 - 24 februarie, ora 18:00Fenomene vizate se va semnala 24 februarie, ora 02:00 - 24 februarie, ora 18:00Fenomene vizate

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Italia ocupă locul întâi în topul investitorilor străini din punct de vedere al numărului de companii prezente pe piaţa românească, iar schimburile comerciale dintre cele două ţări au avut în 2017 o valoare record, ''cea mai ridicată din ultimii zece ani', declară ambasadorul României în Italia, George Gabriel Bologan, într-un interviu acordat AGERPRES. Exporturile româneşti către Italia au înregistrat anul trecut o creştere de 5,44%, subliniază ambasadorul, remarcând de asemenea activitatea antreprenorială 'din ce în ce mai pronunţată a românilor din Italia'.

Numeroasa comunitate de cetăţeni din România care trăiesc în Italia - cea mai mare din afara graniţelor noastre - 'se află în plină evoluţie' şi se remarcă atât într-o diversitate de domenii de activitate cât şi în viaţa politică şi administrativă, participare 'văzută drept o consecinţă firească a bunei lor integrări în ţara gazdă'.

Pe cei aproape 1,2 milioane de români care trăiesc în Italia, conform datelor oficiale, îi 'uneşte dorinţa de a-şi demonstra propria valoare', dar şi dragostea faţă de România, fapt dovedit de 'majoritatea covârşitoare a solicitărilor' de a avea acces 'la programe culturale şi educaţionale care să le permită să păstreze legătura cu ţara noastră, să-şi păstreze identitatea culturală, lingvistică şi religioasă', afirmă diplomatul român.

Totuşi, în ciuda acestui dor de casă, a relaţiei speciale dintre cele două state şi a iniţiativelor pentru crearea premiselor reîntoarcerii în patrie a membrilor diasporei - precum programul guvernamental Diaspora Start-Up - 'nu putem încă vorbi de o tendinţă a compatrioţilor noştri de a reveni în ţară', remarcă ambasadorul României în Italia, care enumeră câteva dintre cauzele ce stau, în opinia sa, la baza acestei situaţii, dar şi unele unele soluţii ce i-ar putea sprijini pe cei care iau în calcul să se întoarcă în ţara-mamă.

Răspunzând la o întrebare legată de cazurile mediatizate în care cetăţeni români plecaţi la muncă în Italia au căzute victime ale sclavagismului modern, diplomatul român susţine că 'informarea este cheia pentru prevenirea unor situaţii neplăcute sau chiar periculoase şi pentru conştientizarea posibilelor consecinţe ale compromisului muncii la negru'.

În ceea ce priveşte dezideratul exprimat în 2016, cu ocazia avizării sale în postul de ambasador, de a 'redimensiona' şi 'redinamiza' relaţia României cu Italia, George Gabriel Bologan subliniază că dialogul cu Italia a continuat în spiritul legăturii 'privilegiate' dintre cele două ţări prin realizarea unor proiecte comune în domeniile economic, social şi cultural, mai ales în contextul exercitării Preşedinţiei OSCE de către Italia în anul 2018 şi a preluării Preşedinţiei Consiliului UE de către România în primul semestru al anului 2019, dar şi a aniversării a zece ani de Parteneriat Strategic Consolidat cu Republica Italiană.

În contextul celebrării Centenarului Marii Uniri, diplomatul român aminteşte că Ambasada României în Italia a realizat încă din anii trecuţi mai multe acţiuni tematice şi se lucrează în continuare 'la o serie de evenimente de amploare' organizate în colaborare de instituţii româneşti şi italiene, ce pot fi consultate pe site-ul misiunii unde a fost creată o secţiune specială pe această temă.

Interviul, realizat prin e-mail, face parte din proiectul editorial #CentenarDiplomatic desfăşurat de AGERPRES pe parcursul întregului an, cu accent pe relaţiile diplomatice în contextul aniversării a 100 de ani de la Marea Unire.


AGERPRES: Românii constituie "cea mai consistentă comunitate'' din Italia, a spus fostul preşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Italiene, Paolo Gentiloni, în timpul vizitei efectuate în luna aprilie la Bucureşti. Nivelurile acestora de integrare sunt "foarte satisfăcătoare", potrivit declaraţiilor sale. Câţi români trăiesc în prezent în Italia, cum sunt percepuţi aceştia de către italieni şi cum este văzută în general România din Italia?

George Gabriel Bologan: Italia găzduieşte cea mai mare comunitate de români din afara graniţelor, o comunitate răspândită pe întreg teritoriul ţării şi care numără, conform ultimelor date disponibile, 1.190.091 de cetăţeni români rezidenţi. Deşi avem numere semnificative în ceea ce priveşte contribuţiile cetăţenilor români la bugetul de stat italian sau societăţile comerciale înfiinţate de cetăţeni români în Italia, acestea reflectă doar parţial evoluţia procesului de integrare din ultimii ani. Avem conaţionali care predau în universităţile italiene, sau care depun sacrificii pentru a avea grijă de copii sau de persoane vârstnice; cercetători ştiinţifici, studenţi, ingineri şi medici români; lucrători în domeniul agricol şi al construcţiilor, artişti care promovează peste hotare spiritul creator şi tradiţiile româneşti. Fiecare se află departe de ţară din motive proprii, însă îi uneşte dorinţa de a-şi demonstra propria valoare, iar felul în care sunt percepuţi este determinat, în primul rând, de gradul de educaţie a fiecărui cetăţean şi de modul în care se relaţionează cu ceilalţi.

Procesul integrării comunităţilor de români în societatea italiană se află în plină evoluţie, chiar dacă este vizibilă doar o parte a componentelor sale şi depinde - ca mod de desfăşurare - de vechimea comunităţilor, nivelul de cultură, standardul economic al acestora, presiunea social-culturală şi politică a mediului italian etc. Am putea spune, fără teamă de a greşi, că problematica integrării în societăţile de adopţie nu a fost teoretizată îndeajuns. Nu există un model istoric al evoluţiei românului stabilit în străinătate. Cred că întreaga chestiune ar trebui abordată în contextul principiului integrării fără a renunţa la propria identitate, care presupune respect faţă de regulile şi valorile mediului italian în toate componentele sale, fără a renunţa la limba, cultura şi tradiţiile româneşti.

În ceea ce priveşte imaginea de ţară, aş putea spune că România începe să fie percepută corect de un sector tot mai important al societăţii italiene, ceea ce nu înseamnă că situaţia nu poate fi îmbunătăţită.
 

AGERPRES: În actuala calitate de ambasador în Italia nu sunteţi la primul contact cu această ţară. Aţi studiat în această ţară, aţi fost jurnalist acreditat la Vatican şi aţi îndeplinit funcţia de consul general la Milano. În ce măsură vă ajută această experienţă să soluţionaţi problemele care vă sunt semnalate de cetăţenii români din Italia? Care sunt principalele aşteptări ale acestora?

George Gabriel Bologan: Bineînţeles, activitatea profesională pe care am desfăşurat-o şi o desfăşor mă onorează şi mă obligă în acelaşi timp. Pornind de la experienţa acumulată, care mă face să mă identific în mod firesc cu comunitatea românilor din Italia, am căutat mereu, atât eu cât şi echipa cu care lucrez, ca în îndeplinirea atribuţiilor care ne revin să aducem o valoare adăugată prin sporirea empatiei, a sprijinului şi a încrederii reciproce. Serviciile consulare sunt standardizate, în schimb asistenţa consulară este foarte diversificată, specifică pentru fiecare caz, făcând demersurile necesare în funcţie de specificitatea acestuia şi în limita posibilităţilor legale şi a convenţiilor internaţionale. Deseori, în cadrul întâlnirilor, plăcute şi utile, cu membrii comunităţii româneşti, le reamintesc conaţionalilor noştri şi sub formă de glumă că ambasada şi oficiile consulare nu trebuie confundate cu instituţiile unui judeţ din ţară. Aşteptările, pe de altă parte, sunt mari din partea tuturor, iar resursele noastre umane şi materiale poate nu mereu reuşesc să acopere exigenţele unei comunităţi foarte numeroase. De multe ori nu există nicio baghetă magică pentru rezolvarea problemelor din viaţa personală, unde deciziile se iau cu mai multă libertate şi uşurinţă, darămite să putem avea soluţiile a peste un milion de persoane, unde fiecare are impresia că problema sa este prioritară. Ceea ce pot să vă asigur, şi evidenţa o dovedeşte, este buna voinţă, profesionalismul, disponibilitatea şi dorinţa personalului diplomatic şi consular de a fi alături de compatrioţii noştri. Cu toţii ne dorim să putem face mai bine, mai mult - din semnalele pe care le avem suntem pe drumul cel bun - dar trebuie să încercăm să înţelegem că unele probleme sunt comune şi le putem rezolva doar împreună, având predispoziţia către o abordare pozitivă şi constructivă.

Majoritatea covârşitoare a solicitărilor românilor din Italia se referă la dorinţa de a avea acces la servicii consulare de calitate şi la programe culturale şi educaţionale care să le permită să păstreze legătura cu ţara noastră, să-şi păstreze identitatea culturală, lingvistică şi religioasă. Statul român caută să vină în întâmpinarea acestor doleanţe, cu respectarea strictă a convenţiilor diplomatice şi consulare internaţionale, precum şi prin construirea de parteneriate cu instituţiile italiene relevante pentru românii din Italia.

De altfel, dată fiind dimensiunea extinsă a comunităţii româneşti din Italia, activitatea zilnică a secţiei consulare a ambasadei şi a celorlalte oficii consulare din Republica Italiană se concentrează, în primul rând, pe acordarea de asistenţă consulară cetăţenilor noştri prin intermediul personalului consular specializat şi a mijloacelor moderne de lucru, precum noua platformă consulară www.econsulat.ro, care permite programarea în sistem online a românilor la consulatele noastre şi obţinerea rapidă a serviciului solicitat. Procesul complex de informatizare a avut la bază inclusiv dimensiunea şi capacitatea reţelei consulare române de a răspunde nevoilor cetăţenilor din străinătate, fiind creat şi din dorinţa de a suplini inconvenientele legate de distanţa fizică existentă între anumite comunităţi româneşti şi oficiile consulare care le deserveau. În acest sens, precizez că principalul vector al informatizării consulare l-a reprezentat crearea, dezvoltarea şi implementarea Sistemului Informatic pentru Managementul Integrat al Serviciilor pentru Cetăţeni (SIMISC), parte a Sistemului Informatic Integrat E-Cons, lansat public sub deviza 'Consulatul mai aproape de casa ta'.

Datorită facilităţilor puse la dispoziţie, SIMISC oferă cetăţenilor români avantaje certe precum: confortul formulării cererilor de servicii consulare de la distanţă, obţinerea unor informaţii de natură consulară de actualitate, posibilitatea de a interacţiona direct cu personalul consular, evitarea deplasărilor repetate la consulate, reducerea timpului de aşteptare la ghişeu, ca urmare a accelerării fluxurilor procedurale prin aceste noi instrumente informatice.

În ceea ce priveşte consolidarea legăturilor de suflet ale comunităţilor de români cu ţara lor de baştină, nu pot decât să salut gradul de implicare a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni de la Bucureşti şi a Institutului Cultural Român, în dezvoltarea de programe destinate românilor din Italia.
 
 
AGERPRES: V-aţi exprimat dorinţa de a creşte coeziunea comunităţii româneşti în Italia. Care este cea mai eficientă cale pe care aţi identificat-o pentru a îndeplini acest obiectiv?

George Gabriel Bologan: Sunt un susţinător fervent al dialogului, al comunicării, al întâlnirii şi cunoaşterii reciproce. Dacă în urmă cu zece ani, mediul asociativ era un ansamblu de protagonişti aflaţi într-o permanentă concurenţă, în ultimii ani se constată o regrupare a comunităţii în jurul elitelor existente care sunt în măsură să genereze obiective cu un grad ridicat de aderenţă pentru membrii comunităţii româneşti din Italia. Am realizat recent o inventariere a mediului asociativ, iar în evidenţa noastră se află momentan aproximativ 75 de asociaţii, active îndeosebi în domeniul promovării culturii şi a identităţii române.

Am construit în aceşti ani formate de întâlnire şi dialog care să contribuie la coeziunea comunităţii româneşti, precum Forumul Asociaţiilor Româneşti din Italia - manifestare periodică menită să reunească reprezentanţi ai mediului asociativ, dar şi persoane de succes din domeniile economic, politic, universitar, medical, cultural ş.a. Ideea esenţială a manifestării este consolidarea relaţiilor dintre ambasadă şi românii din comunitate precum şi constituirea unui format de dialog periodic, formal şi interactiv, cu mediul asociativ. Este vorba de o platformă de dezbatere a ideilor venite din comunitate şi de identificare a unor soluţii adecvate problemelor cu care se confruntă românii din Italia. Obiectivul ,,forumurilor'' este consolidarea organizaţiilor care îi reprezintă pe românii din Italia şi determinarea acestora să participe la viaţa politică şi socială a comunităţilor în care locuiesc. În egală măsură, forumul permite schimbul de experienţă între membrii comunităţii, în general, şi în special intrarea într-un dialog direct, nemijlocit, cu românii de succes din domeniile menţionate mai sus.

Mă bucură faptul că reprezentanţi ai comunităţii, din domenii specifice de activitate, au înţeles importanţa structurilor asociative, pe care au început să le promoveze, şi, mai nou, se organizează în federaţii.

 
AGERPRES: Cum credeţi că pot fi prevenite unele situaţii în care cetăţeni români plecaţi la muncă în Italia au fost victime ale sclaviei sau abuzurilor sexuale şi ce s-a realizat concret în acest sens?

George Gabriel Bologan: Informarea permanentă şi conştientizarea pericolelor la care se expun cetăţenii români care acceptă compromisul muncii la negru începe în România. Este foarte important ca aceste campanii de informare aflate în desfăşurare în diferite judeţe să-şi atingă obiectivul, pentru ca fiecare cetăţean român să fie informat înainte de a călători într-un alt stat - în cazul nostru, în Italia - cu privire la riscurile la care se expune la plecarea în străinătate. Informarea este cheia pentru prevenirea unor situaţii neplăcute sau chiar periculoase şi pentru conştientizarea posibilelor consecinţe ale compromisului muncii la negru.

În ceea ce priveşte activitatea Ambasadei şi a oficiilor consulare, intervenţia noastră a fost întotdeauna promptă pentru a semnala nerespectarea unor drepturi fundamentale şi a demnităţii umane, însă, de multe ori, am fost sesizaţi tardiv. Ţinem legătura şi cooperăm cu autorităţile italiene pentru a veni în sprijinul cetăţenilor români care ajung în situaţii dificile, devenind victime ale sclavagismului modern, dar, pentru a creşte eficienţa noastră, este foarte important ca orice cetăţean român care deţine informaţii despre eventuale abuzuri să se adreseze nouă sau autorităţilor italiene competente.

Activitatea noastră se bazează pe tact, comunicare şi discreţie. Vă mărturisesc cu satisfacţie că, în urma demersurilor întreprinse la nivelul ministrului muncii din Italia, au fost înteţite controalele care au condus la reţinerea mai multor persoane care angajau la negru cetăţeni români şi nu numai.

Ceea ce este fundamental - şi aş dori să subliniez acest lucru - este ca fiecare cetăţean român care doreşte să vină la muncă sau la studii în Italia, să se informeze în prealabil, consultând informaţiile puse la dispoziţie de autorităţile competente din România, să îşi asume alegerea şi consecinţele acesteia.
 

AGERPRES: În contextul Brexit-ului şi al unei oarecare incertitudini legate de situaţia muncitorilor comunitari din Marea Britanie, preconizaţi o creştere a interesului românilor din această ţară faţă de piaţa de muncă din Italia?

George Gabriel Bologan: În ultima perioadă, economia italiană a cunoscut o uşoară creştere, aspect reflectat şi în planul locurilor de muncă. Este dificil de estimat, însă, în contextul ieşirii Marii Britanii din UE, dacă românii vor părăsi această ţară şi încotro se vor îndrepta. Autorităţile române vizează întoarcerea cetăţenilor români care lucrează în străinătate în ţară şi, în acest sens, derulează o serie de programe destinate acestora.


AGERPRES: Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a dat asigurări la începutul lunii mai, la Roma, că întoarcerea în ţară poate fi ''o alternativă demnă de luat în calcul'' pe care o au românii din Italia şi că România ''face şi paşi hotărâţi în demersul de a-i convinge să vină acasă". În urma discuţiilor avute cu membri ai comunităţii româneşti, se poate vorbi despre o tendinţă a acestora de a reveni în România şi care sunt elementele care i-ar atrage înapoi acasă?

George Gabriel Bologan: Deşi în ultimii ani crearea premiselor întoarcerii în patrie a membrilor diasporei a fost o prioritate pentru guvernele române - au fost iniţiate programe cu finanţare mixtă, naţională şi europeană, printre care menţionăm Start-up Diaspora din cadrul POCU - nu putem încă vorbi de o tendinţă a compatrioţilor noştri de a reveni în ţară. Personal apreciez că elaborarea unei platforme online de informaţii cu locuri de muncă disponibile în ţară sau oportunităţi de reconversie profesională poate fi o soluţie pentru cei care doresc să se reîntoarcă şi caută soluţii, informaţii.

Avantajele materiale oferite de statul român sunt într-adevăr o realitate, dar majoritatea celor care au emigrat în ultimii 15 ani sunt oameni relativ tineri, care nu au avut dificultăţi în a se integra, iar copiii lor sunt deja la şcoală sau chiar la universitate - întoarcerea lor în ţară depinde aşadar şi de acest factor.

Ceea ce vă pot spune este că, la nivelul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni şi al Ministerului Educaţiei Naţionale, se poartă discuţii pentru realizarea unei programe unitare şi a unui suport de curs pentru toţi elevii români înscrişi în unităţi de învăţământ din afara graniţelor ţării. Scopul este de a crea un cadru unitar de învăţare corectă a limbii române, de însuşire a unor elemente de cultură şi civilizaţie românească, care să faciliteze procesul de integrare/reintegrare în sistemul românesc de învăţământ a copiilor români care revin în ţară împreună cu familiile lor.

De asemenea, la nivel guvernamental, în cadrul unor grupuri interministeriale, se lucrează la elaborarea unor propuneri concrete, care să completeze măsurile la care m-am referit anterior. Guvernul doreşte să identifice noi modalităţi de a veni în sprijinul românilor de peste hotare şi de a-i convinge să se întoarcă în ţară. România resimte, de la zi la zi, pierderea forţei de muncă. Îi vrem pe românii noştri înapoi acasă, ei reprezintă prima opţiune pentru acoperirea deficitului de forţă de muncă, înainte de a ne orienta spre mână de lucru din alte state.

Cetăţenii români de peste hotare pot accesa, în format electronic, lista locurilor de muncă puse la dispoziţie în România, prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. De asemenea, pot primi informaţii privind cuantumul salariilor din România care, în unele domenii (IT, educaţie, sănătate), sunt comparabile cu cele din străinătate.
 
 
AGERPRES: În 2016, cu ocazia avizării dumneavoastră pentru postul de ambasador, aţi declarat că doriţi 'redimensionarea' şi 'redinamizarea' relaţiei politice cu Italia. În ce măsură s-au concretizat aceste deziderate?

George Gabriel Bologan: Într-adevăr, la preluarea mandatului meu, în iulie 2016, mi-am propus dinamizarea relaţiei diplomatice bilaterale, chiar dacă ţările noastre sunt legate de o relaţie de prietenie privilegiată. Trăim într-un context european şi internaţional care se confruntă cu numeroase schimbări şi în care colaborarea bilaterală poate oferi soluţii concrete pentru cetăţenii noştri. Dialogul cu Italia a continuat în spiritul acestei relaţii speciale, inclusiv la nivel sectorial, prin realizarea unor proiecte comune în domeniile economic, social şi cultural şi ţinând cont de contextul european şi internaţional, care include, pentru a da câteva exemple, exercitarea Preşedinţiei OSCE de către Italia în anul 2018 şi, bineînţeles, preluarea Preşedinţiei Consiliului UE de către România, în primul semestru al anului 2019.

În acest cadru şi cu ocazia aniversării a 10 ani de Parteneriat Strategic Consolidat, la începutul anului au avut loc vizite ale premierului şi ministrului de externe italian la Bucureşti, dar şi consultări la nivel de director general în materie de afaceri europene. În curând vom avea şi la Roma grupul parlamentar de prietenie, ceea ce va permite un contact direct la nivelul legislativului. De asemenea, în acest an agenda politică bilaterală va avea şi alte momente semnificative.
 
 
AGERPRES: Între România şi Italia a fost instituit mecanismul Summit-urilor Interguvernamentale: prima ediţie s-a desfăşurat în anul 2008, la Roma, iar cea de-a doua a avut loc la 30 mai 2011, la Bucureşti. Se preconizează reluarea acestor summit-uri?

George Gabriel Bologan: Într-adevăr, mecanismul summit-urilor interguvernamentale a oferit continuitate şi substanţă dialogului politic între cele două ţări, organizarea unei noi şedinţe comune de guvern în Italia fiind deja pe agenda bilaterală de discuţii. În baza principiului rotaţiei, sunt partenerii italieni cei care urmează să găzduiască reuniunea următoare. Referitor la întâlnirile bilaterale la nivel înalt, îmi face o deosebită plăcere să reamintesc vizitele la nivel de şef de stat ale Preşedinţilor Republicii Italiene în România (în 2011 şi în 2016) şi ale Preşedinţilor României în Italia (în 2008, 2011 şi 2015).


AGERPRES: În cadrul celor două întâlniri dintre preşedintele României, Klaus Iohannis, şi omologul său italian, Sergio Mattarella, prima desfăşurată la Roma în 2015 şi a doua la Bucureşti în 2016, s-a remarcat existenţa unui potenţial pentru amplificarea relaţiilor economice dintre cele două state. Cum au evoluat de atunci schimburile comerciale dintre România şi Italia? Există o creştere a interesului părţii italiene pentru bunurile produse în ţara noastră?

George Gabriel Bologan: În anul 2017, valoarea totală a schimburilor comerciale a fost cea mai ridicată din ultimii zece ani: 14,61 miliarde de euro, în creştere cu 7,62% faţă de anul precedent. Italia continuă să fie unul dintre principalii parteneri economici ai României: din punct de vedere al valorii schimburilor comerciale, se află pe locul 2, iar din punct de vedere al capitalului investit, este pe locul 6. Nu în ultimul rând, Italia este pe locul 1 în topul investitorilor străini din punct de vedere al numărului de companii prezente pe piaţă, ceea ce reflectă atractivitatea pieţei româneşti pentru companiile italiene atât din punct de vedere al oportunităţilor de investiţii, cât şi al forţei de muncă române.

Anul trecut, exporturile româneşti către Italia au înregistrat o creştere de 5,44%, atingând valoarea de 7,03 miliarde de euro. Principalele categorii de produse exportate în Italia sunt maşini, aparate şi echipamente electrice (20,9%), materii textile şi articole din acestea (17,0%), încălţăminte şi accesorii (11,5%), vehicule şi echipamente de transport (9,9%), metale comune şi articole metalice (7,9%).


AGERPRES: În ultima vreme se remarcă o creştere a interesului cetăţenilor români din Italia faţă de implicarea directă în viaţa politică a comunităţilor locale. Ce efecte are această tendinţă asupra comunităţii româneşti şi cum privesc italienii această implicare?

George Gabriel Bologan: Determinarea românilor din Italia să participe la viaţa politică şi administrativă a societăţii italiene ar trebui sa devină o componentă esenţială a integrării comunităţii. Această participare, atingând parametrii civici ai societăţii de primire, poate aduce beneficii importante parteneriatului româno-italian şi poate avea totodată efecte pozitive asupra relaţiilor intercomunitare actuale şi viitoare.

Deşi implicarea cetăţenilor români în viaţa politică din Italia nu a ajuns încă la nivelul pe care comunitatea românească ar fi îndreptăţită să îl aibă, am remarcat o creştere a gradului de conştientizare a beneficiilor aduse, premisă necesară pentru a spera la o coeziune din ce în ce mai mare a conaţionalilor noştri în jurul acestui obiectiv. Implicarea românilor este văzută drept o consecinţă firească a bunei lor integrări în ţara gazdă şi reflectă diversitatea politică din Italia.


AGERPRES: În cadrul evenimentelor economice şi politice organizate în parteneriat s-a vorbit mult despre oportunităţile pentru investiţiile italiene în România. De altfel, ambasadorul Italiei la Bucureşti, Marco Giungi, a declarat într-un interviu că Italia este 'prima ţară ca număr de firme deschise pe acest teritoriu, peste 45.000'. În contrapartidă, ce oportunităţi de afaceri au întreprinzătorii români în Italia?

George Gabriel Bologan: Într-adevăr, după cum menţionam şi în răspunsul anterior, relaţia comercială bilaterală se află la un nivel foarte bun, iar Italia ocupă locul 1 în topul numărului de societăţi comerciale româneşti cu capital străin.

Totodată, trebuie remarcată activitatea antreprenorială din ce în ce mai pronunţată a românilor din Italia. Conform datelor disponibile (Unioncamere şi Cerved), în anul 2017 erau înscrise la Registrul Comerţului din Italia peste 24.000 de societăţi de capital şi de persoane înfiinţate de cetăţeni români şi 49.317 de întreprinderi individuale.


AGERPRES: Pe plan educaţional, relaţia dintre România şi Italia este una specială, concretizată prin existenţa în România a numeroase clase bilingve româno-italiene. Cum poate fi îmbunătăţit accesul tinerilor români în universităţile din Italia, dar şi interesul tinerilor italieni faţă de limba, cultura şi civilizaţia românească?

George Gabriel Bologan: În Italia avem aproximativ 157.000 de elevi şi studenţi români, cea mai semnificativă prezenţă străină din instituţiile de învăţământ italiene. Acest lucru reflectă, în primul rând, integrarea foarte bună a comunităţii româneşti în societatea-gazdă şi, în acelaşi timp, atractivitatea sistemului de învăţământ italian pentru tinerii români.

Este foarte important ca tinerii români care studiază în Italia să aibă o relaţie de parteneriat solidă cu instituţiile statului român, astfel încât experienţa lor să fie valorificată. În acelaşi timp, ei au nevoie de o societate bazată pe valori şi pe cultura succesului, a performanţei, a muncii şi a onestităţii.

Din acest punct de vedere, cele peste 200 de instituţii de învăţământ din Italia în care se organizează cursurile de Limbă, Cultură şi Civilizaţie Românească (Italia fiind una din ţările pilot ale acestui program al Institutului Limbii Române), reprezintă o adevărată punte de legătură cu elevii români din Italia, iar acest lucru este apreciat şi de autorităţile italiene, dovadă fiind creşterea cererilor venite din partea instituţiilor italiene de învăţământ. Nu se poate să nu amintesc de sprijinul pe care îl oferim activităţii lectoratelor de limba, literatura, cultura şi civilizaţia românească de la universităţile din Italia, lectoratul de la Universitatea din Torino având una dintre cele mai îndelungate tradiţii, fiind creat la 1863. Astfel, am avut iniţiativa realizării unei hărţi interactive a celor doi vectori de promovare a României, pe care o puteţi consulta pe site-ul misiunii.


AGERPRES: În Italia sunt organizate anual numeroase expoziţii şi târguri care promovează tradiţiile, cultura şi puncte de interes din România. Ce manifestări aveţi în vedere în acest an cu prilejul aniversării a 100 de ani de la Marea Unire şi ce fel de impact speraţi să aibă aceste evenimente asupra italienilor şi a românilor din Italia?

George Gabriel Bologan: Agenda de diplomaţie publică şi culturală a Ambasadei este una de substanţă, ţinând cont de relaţia specială care uneşte ţările noastre dar şi de contextul actual, în care sărbătorim, anul acesta, 100 de ani de la Marea Unire, 10 ani de parteneriat strategic consolidat şi ne pregătim, în acelaşi timp, de exercitarea Preşedinţiei Consiliului UE, în perioada ianuarie-iunie 2019.

Încă de la începutul mandatului meu, am făcut din diplomaţia publică şi culturală o prioritate, prin care consolidăm relaţia de prietenie dintre ţările noastre şi facem cunoscut ceea ce ne uneşte şi ne face să fim parteneri şi aliaţi în cadrul Uniunii Europene şi al NATO.

Pentru marcarea Centenarului Primului Război Mondial şi al Marii Uniri, am organizat încă din anii trecuţi mai multe evenimente tematice, expoziţia 'Artişti români în Marele Război' la Museo Centrale del Risorgimento fiind doar un exemplu în acest sens. Lucrăm în continuare la o serie de evenimente de amploare, în colaborare cu instituţiile culturale din România, precum concertul dedicat Zilei Naţionale a României. Vom organiza de asemenea, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe din Italia, o expoziţie foto-documentară dedicată Centenarului şi multe alte iniţiative realizate în colaborare cu Institutul Cultural Român şi reprezentanţele sale de la Roma şi Veneţia.

Coordonarea şi colaborarea acţiunilor cu Accademia di Romania din Roma - şi aici le mulţumesc doamnei Liliana Ţuroiu, preşedintele Institutului Cultural Român, şi domnului Rudolf Dinu, directorul Accademia di Romania - au făcut ca programele culturale să aibă o mai bună diseminare şi participare, devenind un exemplu de sinergie instituţională în interesul promovării culturii naţionale într-un cadru internaţional prin excelenţă, cum este cel al centrelor culturale străine din Roma.

Ţara noastră va avea, de asemenea, o contribuţie semnificativă la expoziţia organizată în acest an la Muzeul Scuderie del Quirinale din Roma, dedicată marelui poet latin Ovidiu. Mai multe informaţii privind acţiunile noastre dedicate Centenarului sunt disponibile pe site-ul misiunii, unde am creat o secţiune specială pe această temă.AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.