REPORTAJ Mureș: Dragostea pentru portul popular din secolul trecut, redescoperită de localnicii din Idicel Sat

 •  România Colorată
666 afişări

În urma unor campanii de conștientizare a valorii și importanței păstrării porturilor tradiționale din secolul trecut, dusă de Mărioara Bârsan, cea care a înființat Asociația pentru Cunoașterea Culturii Țărănești, sătenii din Idicel Sat, dar și din zonele adiacente, au redescoperit dragostea pentru straiele populare iar acum poartă cu mândrie cam tot ce au găsit prin lăzile de zestre, primite moștenire.

f5783020-310d-4407-92d3-201636fba97f

În anii '90, Mărioara Bârsan, care este directoarea Căminului pentru Persoane Vârstnice din Ideciu de Jos, a început să le explice sătenilor ei din Idicel Sat cât de important este să păstrezi portul tradițional, în special cel făcut din pânză de casă, cusut sau țesut. Și aceasta pentru că în sufletul ei avea un regret, acela de a nu fi păstrat nici măcar o cămașă cu ciupag roșu, din cele zece moștenite de la bunica ei.

'Când aveam 10 ani, am dat 10 cămăși și catrințe cu trup vânăt Muzeului de Etnografie din Reghin, eram foarte încântată că se face muzeu. Asta am înțeles eu la 10 ani, ideea nu a fost rea, știam că la muzeu sunt păstrate bine și vine lumea să le vadă. Eram singură acasă și când au venit la noi cei de la muzeu de la Reghin le-am dat tot ce am crezut că e valoros, tot am dat din canapeu. Tot ce a crezut domnul Badea (Anton Badea, cel care a înființat Muzeul de Etnografie din Reghin, n.r.) că e valoros pentru muzeu, tot am dat. Când a venit mama acasă și a văzut isprava mea, era să mă scoată din ogradă. Murise bunica și așa se explică de ce aveam atâtea cămăși. Dar când am ajuns la 20 de ani am crezut că mor de necaz, iar eu nu am mai reușit niciodată să îmi mai cumpăr o cămașă cu ciupag. Aici nimeni nu mai vinde nimic. Toată lumea caută în lăzile de zestre, acum a reînceput o dragoste față de portul vechi, tradițional. S-a renunțat la nailon și toți au scos din lăzi porturile vechi', a declarat, pentru AGERPRES, Mărioara Bârsan.

Ulterior, Mărioara Bârsan a înființat Asociația pentru Cunoașterea Culturii Țărănești, prin care i-a făcut pe oameni să conștientizeze valoarea portului popular și, odată cu aceasta, a dat un serios impuls reluării Festivalului Folcloric de la Idicel Sat. 'Scopul a fost să păstrăm autenticul și să conservăm cultura din zonă', a spus aceasta.

Firește că între timp Mărioara Bârsan și-a făcut la rândul ei o colecție de porturi populare din anii '30, '40 și '60, norocul ei fiind vânzările postate pe site-urile de anunțuri, unde a reușit să găsească o serie de cămăși populare specifice zonei Mureșului Superior, vândute de colecționari din Oltenia și Moldova.

'O cămașă se vinde și cu 1500 de lei de către unul care se pricepe, care nu, cam la 230-400 de lei, dar acestea nu sunt foarte valoroase. Cămăși cusute pe pânza de casă nu mai găsești de cumpărat. Nu cunosc persoane care să mai stea la războiul de țesut să facă pânză sau să mai stea să coase motivele de atunci. Acum e altă pânză, e altă calitate', a spus Mărioara Bârsan.

În ciuda faptului că doar când și când se mai ivește câte o ocazie în care găsește porturi populare cu adevărat autentice, aceasta se mândrește cu un port moștenit de la mama ei, pentru ale cărui ornamente bunicul ei a plătit o pereche de boi. Este vorba despre cămașa de nuntă a mamei sale, care a fost cusută în 1929, nunta fiind în 30 ianuarie 1930, o cămașă cu brânele ornamentate cu mărgeluțe.

'Este o influență a portului care a pătruns în zona noastră din zona Mărginimii Sibiului. Și aceasta pentru că după anul 1900 au apărut târgurile, la șatră cum i se zicea, au apărut cămășile cu brânele și catrințele negre. Atunci pentru că o catrință sau o zadie își mai cumpărau femeile ca să mai scutească din timpul pe care îl sacrificau la țesut, o cămașă țineau să o confecționeze ele. Dar au preluat cămășile cu brânele, după cămașa cu ciupag și cea cu cusătură peste mânecă, a doua ca și frecvență în portul popular de aici. Și aceste șiruri reprezintă brânelele. Dacă în zona Sibiului ornamentația era mai simplă și mai săracă, aici a intervenit creativitatea locală. A combinat două porturi populare. Nu s-au limitat la alb-negru ca în porturile sibiene, ci au adoptat o cromatică interesantă. Floricele mai mari însoțesc rândul pe toată lungimea lui, coloristica e asigurată de mărgeluțe, roz, mov, albastru, roșu... brânelele sunt o tehnică foarte interesantă. Totul era executat în casă, se cumpărau doar bumbacul și mărgeluțele (...) Mărgeluțele de pe cămașa de mireasă a mamei mele și de pe zadii l-au costat pe bunicul o pereche de boi. Erau foarte scumpe, erau mărgele de mătase. Nu mai era perioada când se țesea, se renunța la cătrința cu trup vânăt, iar cele tinere au început să coase. Mama a început să le facă din mărgele sclipitoare, atunci au apărut și erau foarte scumpe. Nu doar la cămășile femeiești erau cusute, ci și la cămășile bărbătești, la mâneci și la guler, la cămășile de mire în special', a explicat Mărioara Bârsan.

Mărgeluțele de pe cămașă și de pe zadii sunt cusute cu un ac foarte subțire, fiecare mărgea a fost cusută individual, fapt ce necesită foarte multă muncă, cu migală pe măsură.

'Pe Târnave, brânelul e asigurat de o panglică neagră cusută pe mânecă, dar aici, la Idicel Sat, șirul este realizat din cusătura cu acul, pas cu pas, într-o tehnică recunoscută ca și cusătura pe dos. Pentru că dacă întoarcem cămașa pe dos vom vedea că acolo unde trebuie să fie negru, dosul e alb, apare ca un șnur. Așa sunt și floricelele, tot cu tehnica coaserii pe dos, umplute cu mărgeluțe colorate. Pieptul e încheiat cu cheițe, această cusătură cu fir galben, așa se încheiau lații (bucățile de pânză din care era confecționată cămașa). Cămașa are pieptul și spatele simplu, alb, nu are ornamentație în față, fiindcă se purta șir de bani de argint sau mărgele, iar iarna, un pieptărel. Partea de jos a mânecii este fodorul. O cămașă reflecta statutul social al femeii care o purta. Era reflectată și vârsta — în tinerețe cu mult mai multe șire, cum sunt denumite local și spre bătrânețe, mult mai simplă și mai închisă la culoare, de regulă negru', susține Mărioara Bârsan, care a precizat că ea a purtat acest port foarte mult, iar acum îl îmbracă și fiica sa.

Cât despre cea mai populară cămașă din Idicel Sat în secolul trecut, cămașa cu ciupag roșu, partea a portului cu trup vânt, Mărioara Bârsan ne spune că aceasta se găsește tot mai rar, fiindcă femeile au renunțat să o mai coase, dat fiind timpul foarte îndelungat de confecționare.

'Cămașa cu ciupag care era exclusiv cu roșu, o purtau până și bătrânele, dar la sărbători. Cămașa de la Idicel cea mai reprezentativă și mai veche cămașă o găsim în documente pe la 1900, fiindcă doar de atunci avem primele fotografii. Este cămașa cu ciupag, era răspândită în toată Transilvania, era pe pânză de casă, de regulă cu bumbac bătut sau bumbac cu cânepă, ceea ce se întâmpla mai rar. Cămașa era făcută cu scopul de a fi îmbrăcată la o sărbătoare sau la un eveniment important, o nuntă. Mai era cămașa de lucru, de toată ziua, care era simplă, mai puțin ornamentată. Cămașa cu ciupag era întotdeauna cu motivele în culoarea roșie, cusute cu bumbac roșu, cu motive geometrice. Se chema cu ciupag pentru că tehnica presupunea o cusătură pe creț (încrețitura de la gât). Din asta rezulta motivul cămășii, rombul, cornul berbecului, cârligul, motive cu semnificație în cultura românească. Cămașa cu ciupag era foarte prezentă la sărbători, împreună cu catrința cu trup vânăt, din lână albastru-bleu, aproape vânăt, iar partea de jos era cu motive de culoare roșie, frumos colorată. La o zadie se lucra o iarnă, la fel și la o cămașă', a subliniat Mărioara Bârsan.

Ea a mai spus că, treptat, în zona Idicelului Sat au mai pătruns și cămăși cu influențe din județul Bistrița-Năsăud, cu culori maro, bej, aduse de tinerele mirese.

AGERPRES / (A — autor: Dorina Matiș, editor: Marius Frățilă, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din România Colorată

Cele mai citite din România Colorată

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe