COD GALBEN: 22-01-2018 ora 23 Intre 23:00 si 05:00 se va semnala - intensificări ale vântului cu rafale, in general de 55 - 60 km/h. in Județul Constanța, Județul Tulcea; COD GALBEN: 22-01-2018 ora 21 Intre 21:30 si 02:00 se va semnala ceaţă ce determină scăderea vizibilităţii local sub 200 m şi izolat sub 50 m in Județul Olt, Județul Vâlcea;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Târgu Mureş, 13 sep /Agerpres/ - În urma unor campanii de conştientizare a valorii şi importanţei păstrării porturilor tradiţionale din secolul trecut, dusă de Mărioara Bârsan, cea care a înfiinţat Asociaţia pentru Cunoaşterea Culturii Ţărăneşti, sătenii din Idicel Sat, dar şi din zonele adiacente, au redescoperit dragostea pentru straiele populare iar acum poartă cu mândrie cam tot ce au găsit prin lăzile de zestre, primite moştenire.

În anii 90, Mărioara Bârsan, care este directoarea Căminului pentru Persoane Vârstnice din Ideciu de Jos, a început să le explice sătenilor ei din Idicel Sat cât de important este să păstrezi portul tradiţional, în special cel făcut din pânză de casă, cusut sau ţesut. Şi aceasta pentru că în sufletul ei avea un regret, acela de a nu fi păstrat nici măcar o cămaşă cu ciupag roşu, din cele zece moştenite de la bunica ei.

Când aveam 10 ani, am dat 10 cămăşi şi catrinţe cu trup vânăt Muzeului de Etnografie din Reghin, eram foarte încântată că se face muzeu. Asta am înţeles eu la 10 ani, ideea nu a fost rea, ştiam că la muzeu sunt păstrate bine şi vine lumea să le vadă. Eram singură acasă şi când au venit la noi cei de la muzeu de la Reghin le-am dat tot ce am crezut că e valoros, tot am dat din canapeu. Tot ce a crezut domnul Badea (Anton Badea, cel care a înfiinţat Muzeul de Etnografie din Reghin, n.r.) că e valoros pentru muzeu, tot am dat. Când a venit mama acasă şi a văzut isprava mea, era să mă scoată din ogradă. Murise bunica şi aşa se explică de ce aveam atâtea cămăşi. Dar când am ajuns la 20 de ani am crezut că mor de necaz, iar eu nu am mai reuşit niciodată să îmi mai cumpăr o cămaşă cu ciupag. Aici nimeni nu mai vinde nimic. Toată lumea caută în lăzile de zestre, acum a reînceput o dragoste faţă de portul vechi, tradiţional. S-a renunţat la nailon şi toţi au scos din lăzi porturile vechi, a declarat, pentru AGERPRES, Mărioara Bârsan.

Ulterior, Mărioara Bârsan a înfiinţat Asociaţia pentru Cunoaşterea Culturii Ţărăneşti, prin care i-a făcut pe oameni să conştientizeze valoarea portului popular şi, odată cu aceasta, a dat un serios impuls reluării Festivalului Folcloric de la Idicel Sat. Scopul a fost să păstrăm autenticul şi să conservăm cultura din zonă, a spus aceasta.

Fireşte că între timp Mărioara Bârsan şi-a făcut la rândul ei o colecţie de porturi populare din anii 30, 40 şi 60, norocul ei fiind vânzările postate pe site-urile de anunţuri, unde a reuşit să găsească o serie de cămăşi populare specifice zonei Mureşului Superior, vândute de colecţionari din Oltenia şi Moldova.

O cămaşă se vinde şi cu 1500 de lei de către unul care se pricepe, care nu, cam la 230-400 de lei, dar acestea nu sunt foarte valoroase. Cămăşi cusute pe pânza de casă nu mai găseşti de cumpărat. Nu cunosc persoane care să mai stea la războiul de ţesut să facă pânză sau să mai stea să coase motivele de atunci. Acum e altă pânză, e altă calitate, a spus Mărioara Bârsan.

În ciuda faptului că doar când şi când se mai iveşte câte o ocazie în care găseşte porturi populare cu adevărat autentice, aceasta se mândreşte cu un port moştenit de la mama ei, pentru ale cărui ornamente bunicul ei a plătit o pereche de boi. Este vorba despre cămaşa de nuntă a mamei sale, care a fost cusută în 1929, nunta fiind în 30 ianuarie 1930, o cămaşă cu brânele ornamentate cu mărgeluţe.

Este o influenţă a portului care a pătruns în zona noastră din zona Mărginimii Sibiului. Şi aceasta pentru că după anul 1900 au apărut târgurile, la şatră cum i se zicea, au apărut cămăşile cu brânele şi catrinţele negre. Atunci pentru că o catrinţă sau o zadie îşi mai cumpărau femeile ca să mai scutească din timpul pe care îl sacrificau la ţesut, o cămaşă ţineau să o confecţioneze ele. Dar au preluat cămăşile cu brânele, după cămaşa cu ciupag şi cea cu cusătură peste mânecă, a doua ca şi frecvenţă în portul popular de aici. Şi aceste şiruri reprezintă brânelele. Dacă în zona Sibiului ornamentaţia era mai simplă şi mai săracă, aici a intervenit creativitatea locală. A combinat două porturi populare. Nu s-au limitat la alb-negru ca în porturile sibiene, ci au adoptat o cromatică interesantă. Floricele mai mari însoţesc rândul pe toată lungimea lui, coloristica e asigurată de mărgeluţe, roz, mov, albastru, roşu... brânelele sunt o tehnică foarte interesantă. Totul era executat în casă, se cumpărau doar bumbacul şi mărgeluţele (...) Mărgeluţele de pe cămaşa de mireasă a mamei mele şi de pe zadii l-au costat pe bunicul o pereche de boi. Erau foarte scumpe, erau mărgele de mătase. Nu mai era perioada când se ţesea, se renunţa la cătrinţa cu trup vânăt, iar cele tinere au început să coase. Mama a început să le facă din mărgele sclipitoare, atunci au apărut şi erau foarte scumpe. Nu doar la cămăşile femeieşti erau cusute, ci şi la cămăşile bărbăteşti, la mâneci şi la guler, la cămăşile de mire în special, a explicat Mărioara Bârsan.

Mărgeluţele de pe cămaşă şi de pe zadii sunt cusute cu un ac foarte subţire, fiecare mărgea a fost cusută individual, fapt ce necesită foarte multă muncă, cu migală pe măsură.

Pe Târnave, brânelul e asigurat de o panglică neagră cusută pe mânecă, dar aici, la Idicel Sat, şirul este realizat din cusătura cu acul, pas cu pas, într-o tehnică recunoscută ca şi cusătura pe dos. Pentru că dacă întoarcem cămaşa pe dos vom vedea că acolo unde trebuie să fie negru, dosul e alb, apare ca un şnur. Aşa sunt şi floricelele, tot cu tehnica coaserii pe dos, umplute cu mărgeluţe colorate. Pieptul e încheiat cu cheiţe, această cusătură cu fir galben, aşa se încheiau laţii (bucăţile de pânză din care era confecţionată cămaşa). Cămaşa are pieptul şi spatele simplu, alb, nu are ornamentaţie în faţă, fiindcă se purta şir de bani de argint sau mărgele, iar iarna, un pieptărel. Partea de jos a mânecii este fodorul. O cămaşă reflecta statutul social al femeii care o purta. Era reflectată şi vârsta - în tinereţe cu mult mai multe şire, cum sunt denumite local şi spre bătrâneţe, mult mai simplă şi mai închisă la culoare, de regulă negru, susţine Mărioara Bârsan, care a precizat că ea a purtat acest port foarte mult, iar acum îl îmbracă şi fiica sa.

Cât despre cea mai populară cămaşă din Idicel Sat în secolul trecut, cămaşa cu ciupag roşu, partea a portului cu trup vânt, Mărioara Bârsan ne spune că aceasta se găseşte tot mai rar, fiindcă femeile au renunţat să o mai coase, dat fiind timpul foarte îndelungat de confecţionare.

Cămaşa cu ciupag care era exclusiv cu roşu, o purtau până şi bătrânele, dar la sărbători. Cămaşa de la Idicel cea mai reprezentativă şi mai veche cămaşă o găsim în documente pe la 1900, fiindcă doar de atunci avem primele fotografii. Este cămaşa cu ciupag, era răspândită în toată Transilvania, era pe pânză de casă, de regulă cu bumbac bătut sau bumbac cu cânepă, ceea ce se întâmpla mai rar. Cămaşa era făcută cu scopul de a fi îmbrăcată la o sărbătoare sau la un eveniment important, o nuntă. Mai era cămaşa de lucru, de toată ziua, care era simplă, mai puţin ornamentată. Cămaşa cu ciupag era întotdeauna cu motivele în culoarea roşie, cusute cu bumbac roşu, cu motive geometrice. Se chema cu ciupag pentru că tehnica presupunea o cusătură pe creţ (încreţitura de la gât). Din asta rezulta motivul cămăşii, rombul, cornul berbecului, cârligul, motive cu semnificaţie în cultura românească. Cămaşa cu ciupag era foarte prezentă la sărbători, împreună cu catrinţa cu trup vânăt, din lână albastru-bleu, aproape vânăt, iar partea de jos era cu motive de culoare roşie, frumos colorată. La o zadie se lucra o iarnă, la fel şi la o cămaşă, a subliniat Mărioara Bârsan.

Ea a mai spus că, treptat, în zona Idicelului Sat au mai pătruns şi cămăşi cu influenţe din judeţul Bistriţa-Năsăud, cu culori maro, bej, aduse de tinerele mirese. AGERPRES / (A - autor: Dorina Matiş, editor: Marius Frăţilă)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.