Brașov: România este conectată din acest an la rețeaua de poteci europene de lungă distanță

 •  România Colorată
449 afişări

România este conectată din acest an la rețeaua de poteci turistice europene de lungă distanță, prin traseele E3 și E8, după ce, în anul 2015, Asociația Carpatină Ardeleană a Turiștilor (S.K.V) a aplicat și a câștigat finanțare pentru proiectul "Conectarea României la rețeauna de poteci turistice europene de lungă distanță", a declarat pentru AGERPRES, Marcel Șofariu, director executiv S.K.V.

d71f7ebd-096b-4005-986b-1cbea8fb7980

Proiectul ste co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă, valoarea totală a proiectului fiind de 268.451 franci elvețieni. Asociația S.K.V a onorat cofinațarea în natură, în valoare de 19.680CHF, mult peste cea care i-a revenit din proiect, realizând prin 1.230 de zile de muncă voluntară partea de activități prevăzută.

"Traseul E3 este definitivat în întregime, are o lungime de 650 de km, intră în România pe la Oradea și iese pe la Porțile de Fier. E8 are o lungime de 1.200 km, vine din Ucraina, intră în România pe la Sighetul Marmației, străbate Carpații Orientali, Carpații Meridionali, Munții Banatului, Porțile de Fier ieșirea spre Serbia. Suntem racordați la traseul E4 care trece pe lângă Porțile de Fier și intră în Bulgaria fără să aibă traseu pe teritoriul României, asta din cauza reacției noastre întârziate, dar și lipsa unor facilități de pe traseu, cabane, poteci marcate", a afirmat Marcel Șofariu.

Potrivit sursei citate, pe traseul E8 sunt în total 3-4 cabane, practic este un turism de aventură tocmai datorită lipsei cabanelor. Traseele de lungă distanță sunt funcționale, dar cu foarte multe dificultăți, ca de exemplu zone foarte lungi unde turistul nu găsește nici o cabană pentru cazare, sau este posibil să nu se întâlnească cu nici un om câteva zile bune.

"Chiar este o aventură. Asociația Carpatină Ardeleană a Turiștilor este în legătură cu turiștii care vin pe aceste trasee pentru că au aflat de S.K.V și noi le furnizăm toate informațiile și ținem legătura cu turiștii din alte țări. Nu sunt mulți care vin pe traseul E8 deoarece își asumă niște riscuri. Fiecare dintre acești turiști străini au la rândul lor în spate câteva zeci sau chiar sute de persoane, care le urmăresc zilnic blogurile, de unde află lucruri bune, dar și neplăcute", a mai spus Șofariu.

El a dat exemplul unui turist american căruia i s-a furat telefonul mobil, cu care ținea legătura cu sora lui din SUA, aflând astfel în fiecare clipă unde a ajuns. Partea bună este că polițiștii i-au găsit repede telefonul, iar turistul a avut numai cuvinte de laudă la adresa polițiștilor români, a punctat președintele executiv al S.K.V.

Marcel Șofariu a mai precizat că la granița României se mai află alte două trasee, E4 și E7, dar li s-a spus de către reprezentanții Asociației Europene de Drumeție (ERA) "faceți-le pe cele două E3 și E8 cum trebuie și apoi mai vedem".

Unii dintre turiștii care circulă pe aceste poteci de lungă distanță își propun să facă un tur de un an de zile, alții încep trasee, fac ture de două-trei săptămâni și le continuă în următorii patru-șase ani, iar alți turiști parcurg cele mai interesante porțiuni ale traseelor de care au auzit, documentându-se foarte bine înainte.

"Pe cele două trasee E3 și E8, ar trebui intervenit diferențiat, cu diverse lucrări. O parte dintre lucrări cum sunt marcaje, curățarea potecilor le putem face noi cu voluntarii din toată țara, dar este nevoie de o minimă finanțare pentru transport, masă, cazare, logistică. Avem o propunere de finanțare la Ministerul Turismului pentru marcarea unor puncte pe traseele unde sunt izvoare, de unde turiștii să se aprovizioneze cu apă. Este nevoie de cabane. Noi încercăm să recuperăm o parte din cabanele naționalizate și avem mari speranțe că în această toamnă vom recupera cabana Curmătura din Masivul Piatra Craiului. Am depus un proiect pentru construcția unui prototip de cabană la Sâmbăta, dar nu există finanțare. Consider că și Ministerul Turismului, dar și autoritățile locale ar putea să sprijine financiar acest gen de lucrări. Este în interesul nostru pentru ca numărul de turiști să crească. Cei care vin pe aceste trasee rămân uimiți de frumusețea locurilor, de oameni, de tradiție, dar când umblă cu rucsacul în spate câteva zile până găsește un loc de cazare nu prea cred că revine curând", a explicat președintele executiv al Asociației Carpatine Ardelene a Turiștilor S.K.V.

Marcel Șofariu a adăugat că împreună cu voluntarii s-au refăcut 180 de km de marcaje în Munții Banatului, s-au reparat niște drumuri de acces în Masivul Făgăraș și s-au refăcut peste 50 de km de poteci în Masivul Postăvarul, cu fonduri de la Primăria Brașov.

"În Masivul Postăvarul vom reface integral toate potecile, cu speranța că Primăria Brașov ne va ajuta în continuare cu finanțare", a spus Șofariu.

Rezultatele proiectului "Conectarea României la rețeaua de poteci turistice europene de lungă distanță" urmează să facă obiectul unei prezentări detaliate în fața participanților la Conferința Anuală a Asociației Europene de Drumeție /ERA/European Ramblers Association, care va avea loc la Brașov, la sfârșitul lunii septembrie 2017, potrivit sursei citate.

S.K.V a luat ființă în anul 1880 la Sibiu. S.K.V a construit cabanele Postăvaru, Curmătura, Omu, Mălăiești, Bolboci, Vârful cu Dor, Diham, Urlea, Sâmbăta, Podragu, Bâlea, Negoiu, Suru, Bârcaciu, Prejba, Șurianu, Parâng și a pus bazele stațiunilor Poiana Brașov și Păltiniș. Marea majoritate a membrilor S.K.V au fost de naționalitate germană, cărora li să-au alăturat personalități marcante ale societății românești: acad. Emil Racoviță, Take Ionescu, dr. Ioan Meșotă, Gheorghe Dima, Iosif Pușcariu, Tiberiu Brediceanu, Bucura Dumbravă, Mihai Haret, Prințul Nicolae.

S.K.V și-a reluat activitatea în 1996 și este singura asociație de turism din România afiliată ERA-Asociația Europeană de Drumeție din care fac parte 60 de mari cluburi din 35 de țări, cu peste 3 milioane de membri. S.K.V continuă tradiția prin organizarea de drumeții pentru toate categoriile de vârstă și se implică prin proiecte în refacerea infrastructurii turistice de drumeție din munții României.

Schweizer Wanderwege SW-Asociația Elvețiană pentru poteci turistice s-a înființat în anul 1934. Rețeaua de poteci elvețiană asigură condiții optime pentru 41,5 milioane zile de drumeție pe an, din care 39,4 milioane revin turiștilor autohtoni și 2,1 milioane turiștilor străini. Veniturile realizate din turismul de drumeție sunt de 1,6 miliarde franci elvețieni anual și susțin 12.600 de locuri de muncă la nivel regional și local în industria ospitalității, transport și construcții, a mai precizat Marcel Șofariu.

AGERPRES / (A — autor: Jana Pintili, editor: Marius Frățilă)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din România Colorată

Cele mai citite din România Colorată

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe