COD GALBEN: 21-01-2018 ora 11 Intre 22 ianuarie, ora 05 - 22 ianuarie, ora 22 se va semnala intensificări susținute ale vântului, ninsori viscolite COD GALBEN: 22-01-2018 Intre 06:15 si 09:00 se va semnala ceaţă ce determină scăderea vizibilităţii local sub 200 m şi izolat sub 50 m in Județul Gorj, Județul Mehedinți;

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Braşov, 4 aug /Agerpres/-România este conectată din acest an la reţeaua de poteci turistice europene de lungă distanţă, prin traseele E3 şi E8, după ce, în anul 2015, Asociaţia Carpatină Ardeleană a Turiştilor (S.K.V) a aplicat şi a câştigat finanţare pentru proiectul "Conectarea României la reţeauna de poteci turistice europene de lungă distanţă", a declarat pentru AGERPRES, Marcel Şofariu, director executiv S.K.V.

Proiectul ste co-finanţat printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă, valoarea totală a proiectului fiind de 268.451 franci elveţieni. Asociaţia S.K.V a onorat cofinaţarea în natură, în valoare de 19.680CHF, mult peste cea care i-a revenit din proiect, realizând prin 1.230 de zile de muncă voluntară partea de activităţi prevăzută.

"Traseul E3 este definitivat în întregime, are o lungime de 650 de km, intră în România pe la Oradea şi iese pe la Porţile de Fier. E8 are o lungime de 1.200 km, vine din Ucraina, intră în România pe la Sighetul Marmaţiei, străbate Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali, Munţii Banatului, Porţile de Fier ieşirea spre Serbia. Suntem racordaţi la traseul E4 care trece pe lângă Porţile de Fier şi intră în Bulgaria fără să aibă traseu pe teritoriul României, asta din cauza reacţiei noastre întârziate,dar şi lipsa unor facilităţi de pe traseu, cabane, poteci marcate", a afirmat Marcel Şofariu.

Potrivit sursei citate, pe traseul E8 sunt în total 3-4 cabane, practic este un turism de aventură tocmai datorită lipsei cabanelor. Traseele de lungă distanţă sunt funcţionale, dar cu foarte multe dificultăţi, ca de exemplu zone foarte lungi unde turistul nu găseşte nici o cabană pentru cazare, sau este posibil să nu se întâlnească cu nici un om câteva zile bune.

"Chiar este o aventură. Asociaţia Carpatină Ardeleană a Turiştilor este în legătură cu turiştii care vin pe aceste trasee pentru că au aflat de S.K.V şi noi le furnizăm toate informaţiile şi ţinem legătura cu turiştii din alte ţări. Nu sunt mulţi care vin pe traseul E8 deoarece îşi asumă nişte riscuri. Fiecare dintre aceşti turişti străini au la rândul lor în spate câteva zeci sau chiar sute de persoane, care le urmăresc zilnic blogurile, de unde află lucruri bune, dar şi neplăcute", a mai spus Şofariu.

El a dat exemplul unui turist american căruia i s-a furat telefonul mobil, cu care ţinea legătura cu sora lui din SUA, aflând astfel în fiecare clipă unde a ajuns. Partea bună este că poliţiştii i-au găsit repede telefonul, iar turistul a avut numai cuvinte de laudă la adresa poliţiştilor români, a punctat preşedintele executiv al S.K.V.

Marcel Şofariu a mai precizat că la graniţa României se mai află alte două trasee, E4 şi E7, dar li s-a spus de către reprezentanţii Asociaţiei Europene de Drumeţie (ERA) "faceţi-le pe cele două E3 şi E8 cum trebuie şi apoi mai vedem".

Unii dintre turiştii care circulă pe aceste poteci de lungă distanţă îşi propun să facă un tur de un an de zile, alţii încep trasee, fac ture de două-trei săptămâni şi le continuă în următorii patru-şase ani, iar alţi turişti parcurg cele mai interesante porţiuni ale traseelor de care au auzit, documentându-se foarte bine înainte.

"Pe cele două trasee E3 şi E8, ar trebui intervenit diferenţiat, cu diverse lucrări. O parte dintre lucrări cum sunt marcaje, curăţarea potecilor le putem face noi cu voluntarii din toată ţara, dar este nevoie de o minimă finanţare pentru transport, masă, cazare, logistică. Avem o propunere de finanţare la Ministerul Turismului pentru marcarea unor puncte pe traseele unde sunt izvoare, de unde turiştii să se aprovizioneze cu apă. Este nevoie de cabane. Noi încercăm să recuperăm o parte din cabanele naţionalizate şi avem mari speranţe că în această toamnă vom recupera cabana Curmătura din Masivul Piatra Craiului. Am depus un proiect pentru construcţia unui prototip de cabană la Sâmbăta, dar nu există finanţare. Consider că şi Ministerul Turismului, dar şi autorităţile locale ar putea să sprijine financiar acest gen de lucrări. Este în interesul nostru pentru ca numărul de turişti să crească. Cei care vin pe aceste trasee rămân uimiţi de frumuseţea locurilor, de oameni, de tradiţie, dar când umblă cu rucsacul în spate câteva zile până găseşte un loc de cazare nu prea cred că revine curând", a explicat preşedintele executiv al Asociaţiei Carpatine Ardelene a Turiştilor S.K.V.

Marcel Şofariu a adăugat că împreună cu voluntarii s-au refăcut 180 de km de marcaje în Munţii Banatului, s-au reparat nişte drumuri de acces în Masivul Făgăraş şi s-au refăcut peste 50 de km de poteci în Masivul Postăvarul, cu fonduri de la Primăria Braşov.

"În Masivul Postăvarul vom reface integral toate potecile, cu speranţa că Primăria Braşov ne va ajuta în continuare cu finanţare", a spus Şofariu.

Rezultatele proiectului "Conectarea României la reţeaua de poteci turistice europene de lungă distanţă" urmează să facă obiectul unei prezentări detaliate în faţa participanţilor la Conferinţa Anuală a Asociaţiei Europene de Drumeţie /ERA/European Ramblers Association, care va avea loc la Braşov, la sfârşitul lunii septembrie 2017, potrivit sursei citate.

S.K.V a luat fiinţă în anul 1880 la Sibiu. S.K.V a construit cabanele Postăvaru, Curmătura, Omu, Mălăieşti, Bolboci, Vârful cu Dor, Diham, Urlea, Sâmbăta, Podragu, Bâlea, Negoiu, Suru, Bârcaciu, Prejba, Şurianu, Parâng şi a pus bazele staţiunilor Poiana Braşov şi Păltiniş. Marea majoritate a membrilor S.K.V au fost de naţionalitate germană, cărora li să-au alăturat personalităţi marcante ale societăţii româneşti: acad. Emil Racoviţă, Take Ionescu, dr. Ioan Meşotă, Gheorghe Dima, Iosif Puşcariu, Tiberiu Brediceanu, Bucura Dumbravă, Mihai Haret, Prinţul Nicolae.

S.K.V şi-a reluat activitatea în 1996 şi este singura asociaţie de turism din România afiliată ERA-Asociaţia Europeană de Drumeţie din care fac parte 60 de mari cluburi din 35 de ţări, cu peste 3 milioane de membri. S.K.V continuă tradiţia prin organizarea de drumeţii pentru toate categoriile de vârstă şi se implică prin proiecte în refacerea infrastructurii turistice de drumeţie din munţii României.

Schweizer Wanderwege SW-Asociaţia Elveţiană pentru poteci turistice s-a înfiinţat în anul 1934. Reţeaua de poteci elveţiană asigură condiţii optime pentru 41,5 milioane zile de drumeţie pe an, din care 39,4 milioane revin turiştilor autohtoni şi 2,1 milioane turiştilor străini. Veniturile realizate din turismul de drumeţie sunt de 1,6 miliarde franci elveţieni anual şi susţin 12.600 de locuri de muncă la nivel regional şi local în industria ospitalităţii, transport şi construcţii, a mai precizat Marcel Şofariu. AGERPRES / (A - autor: Jana Pintili, editor: Marius Frăţilă)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.