Mureș: Fresce unice în Transilvania, descoperite de istoricii de artă la Castelul Rakoczi-Bornemisza din Gurghiu

 •  România Colorată
1423 afişări

Fresce unice în Transilvania, care sunt o raritate și la nivel științific, au fost descoperite în cadrul unui studiu de istoria artei realizat de specialiștii Muzeului Județean Mureș la Castelul Rákóczi-Bornemisza din Gurghiu, edificiu construit în secolul XVII de principele Transilvaniei, Gheorghe Rákóczi I.

53367185-036d-4458-864a-83e5411a20da

Istoricul Karacsony Istvan a declarat pentru AGERPRES că aceste fresce au fost descoperite în timpul unui studiu de istoria artei ce stă la baza unui proiect de restaurare a castelului, care urmează să fie depus pentru finanțare europeană.

'Cele mai aparte descoperiri au fost frescele, care sunt o raritate și la nivelul științific, la nivelul tratării istoriei artei, pentru că pictorul, în momentul pictării lor, s-a inspirat după un tratat iezuit despre buna guvernare. Este un lucru singular la nivelul picturii de la începutul secolului XVIII-lea din Transilvania. Tot ce se vede acum sunt niște casete de cercetare, urmează să aibă loc cercetarea mai extinsă și punerea în valoare a stratului mural. Atunci vom avea mai multe detalii, până atunci trebuie să ne mulțumim cu câteva detalii de vrejuri, câteva detalii figurative', a arătat Karacsony Istvan.

El a spus că în casetele de studiu se regăsește figura unui farmacist, care este o aluzie la bunul guvernator, întrucât 'cum farmacistul reușește să vindece oamenii bolnavi, așa și un bun guvernator al societății poate să aibă influențe pozitive asupra zonei guvernate'.

Potrivit istoricului de artă, nu se știe cine este autorul picturii, pentru că la începutul secolului al XVIII-lea semnarea operelor monumentale nu era un obicei.

'Nu știm cine a executat frescele fiindcă ar trebui să fie o situație deosebit de norocoasă ca istoricul de artă, în acest context și în această perioadă, să afle autorul. Frescele nu au fost semnate, nu era practica semnării operelor de pictură monumentală în acea perioadă. Eventual din surse, din conspectarea mai profundă a surselor scrise, vom putea afla mai multe. Știm doar că tratatele de unde sunt inspirate aveau și părți cu gravuri. O parte din picturi sunt de la începutul secolului XVIII-lea, dar avem și picturi realizate cu șablonul, în cursul secolului XIX', a precizat Karacsony Istvan.

Conform acestuia, restaurările și zugrăvelile ulterioare au afectat destul de grav frescele, pentru că la realizarea unei noi zugrăveli s-a îndepărtat cam tot ce a fost înainte, pentru asigurarea aderenței noului strat de vopsea, însă chiar și așa, restauratorii profesioniști pot ajunge la un rezultat bun.

Castelul Rákóczi-Bornemisza din Gurghiu, construit în secolul XVII de principele Transilvaniei, Gheorghe Rákóczi I, este unul dintre cele mai reprezentative edificii ale arhitecturii acelei epoci și unul dintre cele mai importantele ansambluri ale arhitecturii laice din Transilvania.

Castelul este situat la poalele dealului pe care tronează ruinele Cetății Gurghiului, atestată documentar în secolul al XIV-lea (1358) și distrusă în urma unui asediu cu tunurile, care a durat aproape o jumătate de an, de trupele imperiale austriece conduse de comandantul Jean-Louis de Bussy-Rabuti, în 1708, în timpul Războiului Curuților.

Edificiul se află pe domeniul Gurghiului, ce a fost unul dintre cele mai întinse și mai importante domenii regale ale Transilvaniei medievale, pe parcursul secolelor XIV-XV, care se afla, de obicei, în posesia voievodului transilvan, a comitelui secuilor sau a vicecomitelui.

Castelul din Gurghiu a fost inițial un conac construit la poalele cetății de principele Transilvaniei Gheorghe Rákóczi I în perioada domniei sale, între 1630-1648, și avea rolul de a-l adăposti pe parcursul partidelor de vânătoare.

După ce castelul a stat un timp părăsit, domeniul Gurghiului intră, în anul 1717, în posesia familiei Bornemisza, când Ioan Bornemisza devine vicecancelarul țării și îl primește pentru 99 de ani. În 1835, după expirarea perioadei de 99 ani de folosință, statul a recuperat domeniul de la familia Bornemisza, după care castelul și clădirile anexe au fost renovate pentru transformarea ansamblului într-un castel de vânătoare al prințului succesor Rudolf. După sinuciderea prințului Rudolf, în 1893 în clădirile castelului a fost inaugurată o școală silvică.

Cercetările au scos la iveală că fiecare dintre membrii familiei Bornemisza care au stăpânit castelul și-au adus aportul la dezvoltarea domeniului, prin adăugarea de noi clădiri ansamblului, dar și prin construirea de fabrici de hârtie și de porțelan.

Istoricii susțin că perioadele de înflorire ale domeniului Gurghiului au alternat cu cele de distrugere, iar Revoluția din 1848 a jucat de asemenea un rol important în viața castelului din Gurghiu.

Castelul avea la etaj o sală festivă, cameră de biliard, camere de dormit, sufrageria dinspre parc, salon, camere de oaspeți, iar la parter camere de spălat, cuptor, bucătăria, sufrageria administrației domeniale, camera judelui curții și cea a preotului. În curte mai exista și "Micul palat", o încăpere cu cinci ferestre înspre parc, ai cărei pereți au fost decorați cu 33 de picturi în ulei.

Întrucât în clădirile castelului a funcționat din 1893 Școala Silvică din Gurghiu, clădirile s-au păstrat funcționale, însă necesită investiții foarte mari pentru restaurare, iar parcul dendrologic din spatele castelului este și acum unul dintre cele mai bine păstrate parcuri istorice ale Transilvaniei.

AGERPRES/(A, AS — autor: Dorina Matiș; editor: Nona Jalbă, editor online: Irina Giurgiu)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din România Colorată

Cele mai citite din România Colorată

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe