Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Târgu Mureş, 16 mai /Agerpres/ - Cel mai vechi monument din Cetatea Medievală a Sighişoarei, Biserica Mănăstirii, datând din secolul a XIII-lea, adăposteşte un triptic, iar pe unul dintre cele trei panouri pictate cu scene religioase, realizate în secolul a XVIII-lea, există reprezentarea a ceea ce astăzi se numeşte Obiect Zburător Neidentificat (OZN).

'Biserica Mănăstirii este cel mai vechi monument din Sighişoara, datează din secolul XIII. În secolul al XVII-lea suferă de pe urma unui puternic incendiu, toată biserica arde, este refăcută şi atunci sunt adăugate o serie de picturi cum ar fi altarul, iar breslele îşi vor pune, la rândul lor, însemnele în locurile în care aveau băncile. Cu această ocazie apar şi o serie de reprezentări mai mult stilizate. Biserica este una evanghelică şi rolul imaginii este unul secundar sau puţin reprezentativ. Într-adevăr, în sacristia bisericii există o pictură cu o scenă religioasă, care reprezintă un nor - probabil că este vorba de ridicarea lui Ilie către cer - care seamănă cu o calotă şi poate duce la o reprezentare mult mai modernă, care să ne ducă cu gândul la un OZN. Dar este vorba despre viziunea artistului de la acea vreme care a făcut acest triptic. Posibil să fi fost un artist sighişorean, deoarece Sighişoara a avut în secolul al XVIII-lea câteva ateliere de tâmplărie de artă, oameni care făceau atât altare pentru bisericile protestante, cât şi mobilier orăşenesc pictat', a declarat Nicolae Teşculă, directorul Muzeului de Istorie din Sighişoara.

El a spus că viziunea pare îndrăzneaţă şi ţine probabil de conceptul baroc, fiind vorba despre o pictură apărută în secolul XVIII, fiind considerată 'o idee interesantă'.

'Sincer, eu am văzut demult tripticul, nu prea i-am dat importanţă, dar cu ocazia vernisajului unei expoziţii cineva de la Biserica Mănăstirii mi-a spus că acesta parcă e un OZN. Mulţi spun că e un OZN, seamănă, e o viziune a unui artist. Sunt ca desenele lui Leonardo da Vinci, poţi să le interpretezi', a arătat Teşculă.

Biserica Mănăstirii deţine şi primul izvor scris cu referire la Sighişoara, actul de atestare al oraşului din 1298, un act emis de Papa Bonifaciu al VIII-lea.

Potrivit directorului Muzeului de Istorie a Sighişoarei, Biserica Mănăstirii a fost iniţial o mănăstire dominicană şi în 1298 Papa Bonifaciu al VIII-lea 'întăreşte fraţilor dominicani din Sighişoara dreptul de a acorda indulgenţe'.

'Cu această ocazie apare prima denumire a oraşului, probabil oraşul fondat cu 50-60 de ani mai devreme, de altfel şi cronicarii oraşului menţionează că în jurul anului 1180 - 1191 este fondat oraşul. Prezenţa unei mănăstiri şi a ordinului dominican arată că deja localitatea era mare. Nu avea încă statut de oraş, statutul de oraş îl dobândeşte în 1337, când primeşte denumirea de civitas, ulterior devine oraş regal. Biserica Mănăstirii a fost iniţial o mănăstire dominicană, până la adoptarea reformei de către saşi, ulterior devine, cum este şi astăzi, biserică evanghelică, şi ceea ce păstrează este doar denumirea - în limba germană Klosterkirche, adică Biserica Mănăstirii', a arătat Nicolae Teşculă.

Biserica Mănăstirii este situată în mijlocul Cetăţii Medievale, este o biserică parohială transformată după ce a ars de două ori, iar din acest motiv interiorul acesteia cuprinde un amalgam de stiluri: biserica este construită în stil gotic, în aceasta se mai păstrează un vechi ancadrament din perioada Renaşterii la una dintre uşi, iar în urma ultimei remodelări, în secolul al XVII-lea, după incendii, altarul şi orga au fost construite în stil baroc.

Din acest motiv aproape toate stilurile epocii medievale şi ale epocii premoderne sunt combinate în cadrul bisericii.

Biserica Mănăstirii este importantă şi prin faptul că deţine numeroase covoare orientale de rugăciune, a doua colecţie din ţară după cea de la Biserica Neagră din Braşov.

'După adoptarea reformei de către saşi, mulţi dintre comercianţii care ajungeau în Orient - şi prezenţa covoarelor în toate bisericile evanghelice din oraş arată legătura pe care Transilvania o avea cu părţile orientale, comerţul est-vest care se crea şi era dezvoltat în epocă - după ce se întorcea cu bine dintr-o astfel de călătorie, care putea să dureze şi o jumătate de an, dona bisericii un covor. Covorul era şi atunci valoros şi biserica putea, prin vânzarea lui ulterioară, să obţină bani pentru reparaţii sau alte lucrări. Ei fiind protestanţi nu se permitea aducea de odoare, de icoane, de statui şi aşa mai departe, şi atunci comercianţii au apelat la aceste covoare pentru a mulţumi Divinităţii că au scăpat cu bine dintr-un voiaj de călătorie', a mai spus Nicolae Teşculă. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Mihai Simionescu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.