Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Alba Iulia, 14 apr /Agerpres/ - Turnul Sudic al Catedralei Romano-Catolice "Sfântul Mihail" din Alba Iulia, construit în mai multe etape între secolele XIII - XVI, a fost restaurat şi reamenajat în urma unui proiect finanţat printr-un grant oferit de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia, în vederea facilitării accesului publicului în acest obiectiv de patrimoniu.

Cu o vechime de 700 de ani, turnul devine astfel vizitabil, fiind deschis de joi pentru publicul larg.

De asemenea, în interiorul catedralei a fost montat, lângă Poarta Sudică, un lift special pentru persoanele cu dizabilităţi, care va asigura astfel accesul neîngrădit într-o clădire de patrimoniu inclusiv pentru turiştii şi enoriaşii cu probleme locomotorii.

Arhiepiscopul romano-catolic de Alba Iulia, Jakubinyi Gyorgy, a mulţumit cu acest prilej tuturor celor care au contribuit la acest proiect.

În valoare de peste 377.000 de lei, din care 90% finanţare nerambursabilă, proiectul a avut drept scop general facilitarea accesului publicului în Turnul Sudic al catedralei şi valorificarea acestui obiectiv prin introducerea în circuitul turistic.

Turiştii pot astfel admira, de la aproape 28 de metri înălţime, o panoramă de ansamblu asupra Cetăţii Alba Carolina şi a monumentelor istorice din incinta fortificaţiei.

În vederea creşterii atractivităţii obiectivului de patrimoniu, în cadrul proiectului au fost amenajate şi spaţii pentru organizarea de expoziţii, atât de prezentare a procesului şi rezultatelor restaurării Catedralei şi a Palatului Arhiepiscopal, cât şi de expunere a unor obiecte de patrimoniu.

În turnul reamenajat pot fi admirate o statuie cioplită în lemn a Maicii Domnului, rar întâlnită în Transilvania, copie a icoanei "Immaculata din Freising", dar şi sculpturi reprezentându-i pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, provenite din structura vechiului altar al bisericii din Săcele, judeţul Braşov.

Tot în cadrul expoziţiei amenajate în turnul sudic pot fi văzute cinci picturi care, la reabilitarea din secolul al XVIII-lea a altarului principal în stil baroc situat în sanctuar, au fost duse la o biserică din Harghita, iar acum, după două secole, acestea au revenit la locul de origine.

În expoziţie mai pot fi văzute şi copii ale unor basoreliefuri amplasate deasupra contraforţilor, dar şi sculpturi originale înlocuite de pe faţada exterioară estică a transeptului.

Turnurile de pe faţada vestică a catedralei au fost construite la sfârşitul secolului al XIII-lea, până la înălţimea navei principale. Turnul sud-vestic a fost înălţat în secolul al XIV-lea cu un nivel, apoi în secolul al XV-lea s-au mai adăugat trei nivele. Acestea sunt separate prin cornişe şi brâuri ornamentate cu frize. Ultimul din cele opt nivele ale turnului, cu o cornişă renascentistă, a fost finalizat la începutul secolului al XVI-lea, în timpul domniei principelui Gabriel Bethlen.

Partenerul Arhiepiscopiei în acest proiect a fost Fundaţia "Teleki Laszlo" din Budapesta.

Catedrala Romano-Catolică "Sfântul Mihail", în incinta căreia se află locul de veci al lui Iancu de Hunedoara, dar şi al altor principi din familiile Sigismund, Rakoczy şi Bethlen, este vizitată anual de zeci de mii de turişti din zeci de ţări.

Este singura dintre catedralele episcopiilor ctitorite de către regele Sfântul Ştefan al Ungariei rămasă pentru posteritate în forma sa originală, medievală.

Începuturile catedralei se regăsesc înainte de anul 1000. Catedrala a fost construită în secolele XII-XIII, pe locul unei biserici mai vechi.

Primă catedrală, construită în secolul al XI-lea, cunoscută doar din săpăturile arheologice, a fost o bazilică trinavală. În prezent, doar o fâşie de culoare diferită a pardoselii din navele laterale marchează zidurile de temelie ale acestei clădiri. La sfârşitul secolului al XII-lea - începutul secolului al XIII-lea, în locul edificiului existent, apare ansamblul mult mai mare de tip bazilică al catedralei de astăzi.

Arhitectura acesteia îmbină elemente aparţinând stilurilor romanic târziu şi gotic timpuriu, fiind creaţia mai multor ateliere de meşteri din Europa Central-Vestică, în special de origine franceză. În epoca Renaşterii, catedrala a primit câteva adaosuri, dar, în esenţă, aceasta păstrează forma originară. Ulterior, în partea sudică, prin adăugarea celor două secţiuni de boltă, s-a format sacristia veche, iar în partea nordică s-au adăugat capelele Laszai, în 1512, şi Varday, în 1524.

Din 1565 până în 1716, cu o scurtă întrerupere între 1594 şi 1603, catedrala a fost folosită mai întâi de unitarieni, iar apoi de către reformaţi. Reîntoarcerea episcopului romano-catolic la Alba Iulia a fost posibilă doar în 1716. AGERPRES/ (A, AS - autor: Marinela Brumar, editor: Oana Popescu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.