COD GALBEN: 17-06-2021 ora 10 Intre 17 iunie, ora 21:00 – 18 iunie, ora 12:00 se va semnala ploi însemnate cantitativ

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Baia Mare, 20 feb /Agerpres/ - Fostul inginer geolog Gheorghe Coroiu, cunoscut în zonă pentru talentul cu care sculptează în lemn, a cochetat cu arta tradiţională încă din anii în care muncea în minerit, lucrările sale respectând linia specifică a bătrânilor meşteri din satele Maramureşului.

Coroiu s-a stabilit prin anii 50, împreună cu soţia, în comuna Groşii Ţibleşului, localitate situată la poalele Munţilor Ţibleş şi, timid, a încercat să desluşească tainele sculpturii tradiţionale, forma şi arhitectura caselor ţărăneşti, lucrurile care înconjurau gospodăriile localnicilor, obiceiurile dar şi lumea satului care, în acei ani, trecea prin schimbări profunde. Instinctul i-a spus că geologia e ştiinţa care încearcă să smulgă comorile din adâncul pământului, iar arta prelucrării lemnului e armonia dintre natură şi om.

"Am îmbinat arta populară cu geologia, însă cele două, să ştiţi, că se îmbină foarte bine pentru că ambele se ocupă de natură. E o întreaga armonie: geologia studiază ce-i sub pământ, iar arta populară ce-i deasupra pământului (...). Nu m-am dus la nimeni din sat să mă înveţe ceva, dar stabilindu-mă în Groşii Ţibleşului, unde există mult lemn, m-am pus pe studiat cărţi din care să pot deprinde arta lucratului în lemn (...) şi am luat o bucată de lemn mai uscat de la un pădurar, apoi am cumpărat mai multe dăltiţe, ciocane şi, văzând că merge treaba, aşa am început, uşurel, uşurel m-am apucat de sculptat în lemn. Asta se întâmpla prin 1976, iar când eram deja pensionar învăţasem destul de multe lucruri despre sculptura lemnului", a precizat pentru AGERPRES, meşterul popular Gheorghe Coroiu.

Acesta a mărturisit că, pentru a descoperi arta şi meşteşugul lemnului, s-a documentat din cărţi de specialitate, precizând că, în acelaşi timp, prin atelierul său au trecut, pentru a se iniţia în arta sculptatului, intelectualii din sat.

"Stăpâneam arta sculptatului, însă nu ştiam suficient de multe despre arta tradiţională maramureşană şi a trebuit să pun din nou mâna pe carte pentru a descoperi linia specifică. Lucram cel mai mult în timpul liber, dar printre multe alte obligaţii mă întâlneam cu învăţători, profesori care mă ajutau, povesteam destul de mult despre preocuparea mea şi partea cea mai frumoasă e că aceşti companioni au dorit la rândul lor să sculpteze. Aşa că, fără voie, atelierul meu s-a transformat într-o mică şcoală, sigur e pretenţios cuvântul, dar eu le arătam cum se lucrează, dar mă şi ajutau la lucrările mai simple iar eu îi cinsteam cu o bere", a povestit cu amuzat meşterul Coroiu.

Munca şi lucrările meşterului din comuna Groşii Ţibleşului au început să fie cunoscute prin satele apropiate, oamenii căutându-l pentru a confecţiona diverse obiecte, majoritatea de uz casnic, pentru ca mai târziu să fie solicitat de unele parohii pentru a sculpta iconostase şi mobilier din lemn pentru biserici. A fost doar începutul unor ani plini de satisfacţie şi lucrări care acum pot fi văzute în diferite biserici din judeţ.

"Acum, sculptez mobilier pentru biserica din Lăpuşul Românesc, apoi lucrez nişte medalioane pentru trofeele de vânătoare ale pădurarilor din comună, rame de oglindă, încerc să fac orice însă nu prea multe că eu lucrez singur. Lucrez totul manual şi asta îmi fură cam mult timp, dar ştiţi cum e: pasiunea şi dragostea pentru frumos e totul!", a mărturisit Gheorghe Coroiu.

Lucrarea cea mai importantă a sculptorului din Groşii Ţibleşului e bisericuţa din lemn Sfântul Ierarh Mărturisitorul din municipiul Baia Mare, cunoscută şi sub numele de "biserica studenţilor", fiind locul unde îşi fac ucenicia majoritatea studenţilor de la teologie.

Parohul bisericii Sf, Ierarh Mărturisitorul, preotul Vasile Fodoruţ, a povestit, pentru AGERPRES, că, după ce s-a înţeles cu meşterul lemnar asupra formei, interioarelor şi mobilierului, acesta a cerut un răgaz de timp pentru a se documenta, apoi a venit cu soluţiile cele mai practice, potrivite unei bisericuţe mici, dar încăpătoare.

"Înţelegerea noastră cu meşterul Coroiu a fost să aducem în biserică elemente de arhitectură tradiţională, elemente care să aibă o legătură reală cu satul, cu originalul, arhaicul. Dumnealui a reuşit să îmbine toate aceste elemente după luni de zile de documentare, iar mobilierul şi iconostasul din biserica noastră putem spune că e identic vechilor bisericuţe din lemn, aşa cum se mai întâlnesc prin satele Maramureşului. Sculpturile create formează o armonie distinctă, specifică bisericilor noastre. Lucrarea a fost executată în întregime manual în urmă cu 15 ani, iar în momentul când ne-am decis împreună cu dânsul să pregătim biserica am optat numai pentru elemente arhitectonice arhaice fără nicio urmă de modernism sau influenţă occidentală. Cu multă muncă, cred că avem o frumoasă biserică din lemn ce aduce satul mai aproape de oraş", a spus părintele Vasile Fodoruţ.

Meşterul lemnar din Groşii Ţibleşului e îngrijorat de faptul că arta tradiţională a fost invadată de urât, iar cunoscutele porţi maramureşene din lemn au luat proporţii care, în opinia sa, n-au nimic în comun cu vechile şi simplele porţi care se găseau la intrarea în orice gospodărie ţărănească.

"Păi şi cu meşteri buni, tradiţia a început să se piardă, dispare. Aţi văzut unele porţi maramureşene de curând? Aţi văzut cum arată? Unde s-a văzut o poartă maramureşană făcută din cinci rânduri, cu funii, cu stâlpi colosali în grosime, făcuţi cu drujba şi tot felul de floricele puse aiurea. Aţi văzut? Uitaţi-vă unde s-a ajuns acum! Aici s-a ajuns cu exagerarea motivelor. Poarta din lemn pe care am văzut-o eu în atlasele muzeului nu avea atâtea împopoţionări, era simplă (...) nu foarte înaltă, nici foarte groasă sau rânduri peste rânduri de motive care denaturează sensul real al porţii din lemn. Nu distruge tradiţia ? Ba, da! Sau casele vechi care s-au făcut cu îmbinări şi elemente de construcţie, unele vechi de peste 200 de ani, în loc să fie luate ca model la noile construcţii din lemn, vine câte un meşter care schimbă forma stâlpului din lemn trăgând nişte tăieturi, sucituri pe lemn, încercând să creeze senzaţia falsă ca aşa era pe timpuri", constata cu amărăciune Gheorghe Coroiu. AGERPRES/(AS, A-autor: Leontin Cupar, editor: Dănuţ Puşcaşu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.