Proiecte
Discuţiile despre crearea unei zone metropolitane a Bucureştiului au început încă din 2005, pe vremea când primar general al Capitalei era Adriean Videanu care şi-a exprimat dorinţa de a se crea o astfel de zonă, însă a considerat că nu reprezintă o prioritate pentru Bucureşti.
Tot în 2005, crearea Zonei Metropolitane, formate din Bucureşti şi judeţul Ilfov, era şi dezideratul parlamentarilor PSD şi ai PNL, care au iniţiat, în paralel, în Parlament, propuneri legislative pe aceasta temă.
În versiunea PSD, Zona Metropolitană includea 58 de comune şi patru oraşe din proximitatea Capitalei şi se întindea pe o suprafaţă de aproximativ 2.000 km pătraţi. Potrivit proiectului, Centrul Metropolitan Bucureşti era format din şase sectoare, care vor avea rang de oraşe şi vor fi conduse de un primar şi doi viceprimari, iar Zona Premetropolitană era constituită din teritoriul înconjurător Centrului Metropolitan Bucureşti.
Proiectul PNL prevedea ca Zona Metropolitană să aibă un Consiliu General, format din 61 de consilieri, un primar general, în subordinea căruia să funcţioneze un corp de consilieri şi doi viceprimari, precum şi un prefect - nu guvernator, ca în versiunea PSD - numit de Guvern.
Actualul primar general al Capitalei, Sorin Oprescu, declara, la 13 noiembrie 2010, că 'Zona metropolitană s-ar putea întinde până la Dunăre, prin realizarea proiectelor 'Canalul Dunăre - Bucureşti' şi "Bucureşti - oraş la Dunăre".
Proiectul pe marginea căruia s-au purtat discuţiile despre ZMB în ultimii ani aparţine unui număr de 13 deputaţi PDL. Propunerea a fost înregistrată la Camera Deputaţilor, la 27 aprilie 2009. Însă la 13 mai 2009 procedura legislativă a încetat ca urmare a retragerii proiectului de către iniţiator.


Scopul creării ZMB, potrivit proiectului PDL
Principalul argument invocat de iniţiatori pentru crearea acestei zone metropolitane este acela că localităţile din jurul Bucureştiului au cunoscut în ultima vreme un ritm de dezvoltare accelerat, care impune şi o abordare comună a lor.
Unul dintre iniţiatorii acestui proiect, deputatul democrat-liberal, Vasile Gherasim, susţine că proiectul ZMB reglementează juridic o stare de fapt deja existentă la nivelul Municipiului Bucureşti şi a Judeţului Ilfov. 'Între cele două unităţi administrative nu există o delimitare clară din punct de vedere al infrastructurii şi serviciilor publice. Delimitarea teritorială este una formală în condiţiile în care mare parte din populaţia activă a Judeţului Ilfov are locuri de muncă în oraşul Bucureşti iar zona de loisir şi agrement a Capitalei se regăseşte în teritoriul Judeţului Ilfov. Problemele de mediu nu pot fi rezolvate decât prin colaborarea autorităţilor celor două unităţi teritoriale'.
Iniţiatorii proiectului arată că printre avantajele creării ZMB s-ar număra: descongestionarea oraşelor; satisfacerea cererii de locuinţe a populaţiei; fonduri bugetare mai mari pentru localităţile cu venituri mici; beneficii economice derivate din creşterea atractivităţii zonelor pentru investitori; îmbunătăţirea infrastructurii tehnico-edilitare şi de transport; extinderea reţelelor de utilităţi; crearea de locuri de muncă; creşterea nivelului de trăi al populaţiei; dezvoltarea regională; accesarea fondurilor structurale.

Delimitarea teritorială a ZMB, potrivit proiectului PDL
Potrivit proiectelor de până acum, Zona Metropolitană a Bucureştiului ar urma să cuprindă toate localităţile care se află în imediata apropiere a Bucureştiului (indicele de proximitate 1), dar şi o serie de localităţi care nu se învecinează direct cu sectoarele Capitalei (indicele de proximitate 2). Cele mai multe dintre localităţile care urmează să facă parte din ZMB sunt comune şi oraşe ale Judeţului Ilfov. Există însă şi o serie de localităţi, care fac parte din judeţele, cu care se învecinează în prezent judeţul Ilfov: Comana, Colibaşi, Călugăreni Bulbucata, Iepureşti, Bolintin Deal, Bolintin Vale (jud.Giurgiu), Frumuşani, Fundeni, Belciugatele (jud.Călăraşi) Sineşti (jud.Ialomiţa), Slobozia Moara (jud.Dâmboviţa).
Zona Metropolitană Bucureşti cuprinde Centrul Metropolitan Bucureşti, care include cele şase sectoare şi Zona Premetropolitană Bucureşti, care înglobează unităţile adminstrativ-teritoriale din imediata apropiere a delimitării actuale a Bucureştiului.
Toate cele opt oraşe ale judeţului Ilfov (Bragadiru, Buftea, Chitila, Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Popeşti-Leordeni, Voluntari) sunt incluse în ZMB.

Localităţi incluse în ZMB, care au indicele de proximitate 2 sunt: Brăneşti, Corbeanca, Dragomireşti Vale, Petrichioaia, Afumaţi, Corneţu, Baloteşti, Frumuşani, Clinceni, Sineşti, Tărtăşeşti, Bolintin Deal, Crevedia, Belciugatele, Fundulea, Periş, Ciolpani, Ogerezeni, Copăceni, Snagov, Joiţa, Găneasa, Dragoeşti, Buturugeni, Tămădău Mare, Ştefăneştii de Jos, Buftea, Dărăşti Ilfov, Unu Decembrie, Bolintin Vale, Călugăreni, Mihăileşti, Butimanu, Moara Vlăsiei, Fundeni, Comana, Griuiu, Adunaţii Copăceni, Gostinari, Dascălu, Nuci, Grădiştea.
Localităţi incluse în ZMB cu indicele de proximitate 1, toate învecinate cu cele şase sectoare ale Bucureştiului, sunt: Chiajna, Pantelimon, Dobroieşti, Voluntari, Berceni, Glina, Ciorogârla, Măgurele, Jilava, Tunari, Otopeni, Popeşti Leordeni, Cernica, Chitila, Domneşti, Mogoşoaia, Vidra, Bragadiru.


Relaţia dintre Centrul Metropolitan Bucureşti şi Zona Premetropolitană Bucureşti, potrivit proiectului PDL
Pentru a coordona întreaga zonă metropolitană, se înfiinţează un organ colegial deliberativ, numit Consiliu de Administraţie al ZMB (CAZMB). Se înfiinţează de asemenea şi funcţia de Guvernator al ZMB, numit de primul-ministru, în paralel cu cea de preşedinte al CAZMB.
CAZMB este format din consilieri locali din cadrul fiecărei subdiviziuni administrativ-teritoriale a ZMB: consilieri generali, consilieri locali ai sectoarelor, consilieri locali ai localităţilor din Ilfov şi din celelalte judeţe care au localităţi prinse în ZMB (Giurgiu, Călăraşi, Dâmboviţa etc). Numărul de consilieri în CAZMB va fi stabilit direct proporţional cu populaţia fiecărei subdiviziuni administrative.
CAZMB adoptă hotărâri cu majoritatea celor prezenţi în şedinţa de consiliu, acestea fiind obligatorii pentru toate subdiviziunile administrativ-teritoriale al ZMB.
Preşedintele CAZMB este ales pentru un mandat de doi ani din rândul membrilor Consiliului, cu majoritatea absolută.
Guvernatorul ZMB este reprezentantul Guvernului iar între acesta, pe de o parte, şi CAZMB, preşedintele CAZMB, consiliile locale şi primari, pe de altă parte, nu există relaţii de subordonare.
ZMB beneficiază în continuare de patrimoniu şi bugete proprii, constituite din contribuţiile fiecărei subdiviziuni. Fiecare unitate însă urmează să vireze o cotă de cel puţin 1% anual din veniturile proprii în bugetul ZMB. Bugetul ZMB va fi constituit din contribuţiile de la bugetele locale ale fiecărei subdiviziune administrativă, din fonduri alocate de la bugetul de stat, fonduri europene, dar şi din taxe percepute pentru prestarea acelor servicii de interes metropolitan. AGERPRES (Ionela Gavril)