Cu o suprafaţă totală de 414 kmp şi o populaţie de circa 1,69 milioane de locuitori (densitate de 4.052 de locuitori/kmp), Viena este centrul politic şi economic al Austriei.
Viena deţine o poziţie aparte în cadrul structurii administrativ-teritoriale a Austriei, fiind, în acelaşi timp, unul din cele nouă landuri (provincii) federale, capitala federală a statului şi o municipalitate guvernată de un Statut (constituţie). Datorită statutului dual al Vienei, de provincie şi municipalitate, administraţiile provincială şi municipală se află în mâinile aceloraşi reprezentanţi aleşi, care funcţionează în capacităţi instituţionale separate.
Ca provincie federală din 1922, Viena are dreptul la legislaţie şi la organisme executive proprii şi îşi desemnează 11 reprezentanţi în Consiliul Federal (Bundesrat), a doua cameră legislativă (numită şi camera landurilor). În Viena, atribuţiile legislative revin parlamentului provincial (Landtag), format din 100 de membri.
Conform prevederilor Constituţiei federale, orice municipalitate din Austria trebuie să dispună de cel puţin trei organe alese şi o administraţie. În Viena, cele trei organe obligatorii sunt: Consiliul municipal - instituţia reprezentativă aleasă de cetăţeni -, Senatul - ales de Consiliul municipal -, şi primarul.

Statutul Vienei îi conferă dreptul la organe suplimentare, printre care consilierii executivi şi comisiile consiliului.
Consiliul municipal (Gemeinderat) este cea mai înaltă autoritate a oraşului. Cei 100 de membri ai săi sunt în acelaşi timp şi membri ai parlamentului provincial Landtag. Ei sunt aleşi de locuitorii Vienei pentru un mandat de cinci ani. Primarul este şi guvernatorul (Landeshauptmann) Vienei, ca reprezentant al administraţiei federale, ales de către parlamentul landului (Landtag).
Funcţia Consiliului municipal este să protejeze interesele tuturor membrilor comunităţii. Sarcinile sale principale includ supervizarea generală a municipalităţii, alegerea primarului, a celor doi viceprimari şi a consilierilor, adoptarea bugetului muncipal, aprobarea funcţiilor publice, a contractelor de servicii şi a acordurilor colective, aprobarea bilanţului general.
Consiliul municipal poate delega unele sarcini către alte organe municipale, ca şi organelor la nivel districtual. Consilierii municipali îi pot interpela pe primar şi pe consilierii executivi în probleme legate de sfera lor de competenţă.
Senatul oraşului este format din primar şi un număr de 9-15 consilierii muncipali, aleşi de Consiliu în conformitate cu principiul reprezentării proporţionale. Senatul este format din membri cu funcţii executive, dar şi din consilieri fără portofoliu. Senatul ia decizii în probleme administrative majore (de personal, proiecte ale municipalităţii), analizează proiecţia bugetară şi bilanţul general în colaborare cu comitetul financiar.
Primarul este ales de Consiliul municipal, pentru o perioadă echivalentă cu mandatul legislativ al acestuia, de cinci ani. El este şeful Administraţiei oraşului (Magistrat). Ca guvernator al Vienei, el prezidează guvernul provincial. Nu este necesar ca primarul să facă parte din Consiliul municipal, dar trebuie să fie eligibil pentru el. Primarul poate fi revocat din funcţie de membrii acestuia, printr-o moţiune de neîncredere. În anumite condiţii, primarul poate anula deciziile luate de Consiliul municipal sau de adunările districtuale.
Administraţia oraşului (Magistrat) este compusă din primar, consilierii municipali executivi, directorul executiv şi personal.
Fiecare consilier executiv conduce un grup administrativ corespunzător portofoliului său (integrare, problemele femeilor, protecţia consumatorului; finanţe, economie şi utilităţi; educaţie, tineret, informare şi sport; cultură şi ştiinţă; sănătate publică şi afaceri sociale; planificare urbană, trafic şi transport, energie; mediu; locuinţă şi regenerare urbană).
Directorul executiv (Magistratsdirecktor) este şeful serviciilor interne şi are sarcini organizatorice.
Viena este formată din 23 de districte (Bezirke). Birourile administrative districtuale (Magistratisches Bezirksamt) sunt similare celor din celelalte landuri, funcţionarii fiind subordonaţi guvernatorului, care în Viena este primarul. Organele districtuale sunt preşedintele, adunarea şi comisiile, ca organe descentralizate ale municipalităţii.
Fiecare district are o Adunare districtuală (Bezirksvertretung) aleasă direct de locuitorii săi, simultan cu votul pentru Consiliul municipal. La rândul ei, Adunarea îl alege, din rândul partidului care a întrunit cele mai multe voturi, pe preşedintele districtului (Bezirksvorsteher) ca reprezentant politic la nivelul oraşului. Adunarea are între 40 şi 60 de membri, numiţi consilieri districtuali. La nivelul ei există o comisie de construcţii, o comisie financiară şi o comisie de mediu.
Orice decizie a districtului poate fi revocată de Consiliul municipal sau de consilierul municipal de resort.
Consiliul municipal alocă districtelor mijloace financiare pentru utilizare autonomă, de exemplu pentru întreţinerea şcolilor, a străzilor care nu aparţin reţelei principale sau a parcărilor. Alocarea concretă a mijloacelor bugetare pe fiecare district se face în mod diferit, în funcţie de criterii precum mărime, structura de populaţie, dezvoltare, obiective specifice.
Principiul descentralizării stabileşte ca organele districtuale să fie informate câte mai devreme posibil de administraţia centrală cu privire la planurile administrative, astfel încât la cererea districtului să poată fi modificată lista de priorităţi. AGERPRES (Irina Cristea)