COD GALBEN: 18-10-2019 Intre 03:15 si 09:00 se va semnala - ceaţă care determină vizibilitate scăzută, local sub 200 m şi izolat sub 50 m in Județul Constanta, Județul Tulcea; COD GALBEN: 18-10-2019 Intre 03:00 si 06:00 se va semnala Local ceață care reduce vizibilitatea sub 200 m și izolat sub 50 m. in Județul Bacău, Județul Galaţi, Județul Neamţ, Județul Vrancea, Județul Iaşi, Județul Vaslui; COD GALBEN: 18-10-2019 Intre 03:00 si 09:00 se va semnala ceață ce determină vizibilitate redusă, local sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Brăila, Județul Ialomiţa, Județul Buzău, Județul Călăraşi; COD GALBEN: 18-10-2019 Intre 03:00 si 09:00 se va semnala ceaţă care determină scăderea vizibilităţii, local sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Harghita;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Împărţirea actuală pe sectoare a Municipiului Bucureşti este cea prevăzută de Decretul nr. 284/1979, în vigoare şi în prezent.
Decretul Consiliului de Stat nr. 284 din 31 iulie 1979 privind delimitarea sectoarelor Municipiului Bucureşti reducea numărul sectoarelor de la opt, cât existau prin Legea nr. 2 din 1968, la şase.
Înainte de a deveni sectoare, în 1968, subdiviziunile administrative ale Bucureştiului au fost raioanele, culorile şi plăşile.

Prima formă de organizare administrativă a Bucureştiului a fost cea a plăşilor. La sfârşitul secolului al XVIII-lea, în 1798, existau 5 plăşi: Târgul, Podul Mogoşoaiei, Târgul de afară, Broştenii şi Gorganul.
Acestor cinci plăşi le corespundeau, la începutul secolului al XIX-lea, în timpul războiului ruso-turc (1806-1812), culorile sau 'boielile': Roşu, Galben, Negru, Albastru şi Verde.
Teritoriul numit Roşu, cel mai mic dintre cele cinci culori şi cuprinzând centrul comercial şi o porţiune îngustă pe malul drept al Dâmboviţei, a fost desfiinţat la începutul secolului al XX-lea. Teritoriul acestei culori a fost repartizat celorlalte patru.
După Primul Război Mondial (1914-1919), odată cu creşterea numărului de locuitori şi a suprafeţei Capitalei, s-a înfiinţat câte o primărie în fiecare culoare (sector). Fiecare primărie de sector avea câte un consiliu comunal şi era condusă de câte un primar. Şeful întregii administraţii comunale, care coordona activitatea celor patru culori era primarul general.
La începutul regimului Antonescu cele patru culori (sectoare) ale Bucureştiului au fost desfiinţate şi reînfiinţate după câteva luni.
Prin legea administrativă din 1950, cele patru culori s-au transformat în opt raioane, care au permis o administraţie mai intensivă şi au stimulat într-un mai mare grad iniţiativele locale. Cele opt raioane ale Bucureştiului purtau următoarele denumiri: Griviţa Roşie (1), 30 Decembrie (2), 1 Mai (3), 23 August (4), Tudor Vladimirescu (5), Nicolae Bălcescu (6), V.I. Lenin (7), 16 Februarie (8). Suprafaţa cea mai mare o avea raionul 30 Decembrie iar cea mai mică, raionul 23 August.
După proclamarea Republicii Populare România, consiliile comunale au fost înlocuite de sfaturi populare, primarii de sector de preşedinţi de sfaturi populare raionale iar priamrul general de preşedintele Sfatului popular al oraşului Bucureşti.
Raioanele s-au tranformat în sectoare, prin Legea nr. 2 din 16 februarie 1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România. Potrivit art. 8 din Lege nr. 2/1968, Municipiul Bucureşti este organizat în 8 sectoare, numerotate.
În locul numelor proprii cu care erau denumite raionale, sectoarelor le-au fost atribuite numere de ordine. Astfel, raionul 30 Decembrie a devenit sectorul I, raionul 1 Mai a devenit sectorul II, raionul 23 August a devenit sectorul III, raionul Griviţa Roşie, sectorul VIII.
La 1 august 1979, prin Decretul nr. 284/1979 al Consiliului de Stat, numărul sectoarelor au fost redus de la 8 la şase, prin comasarea sectoarelor 1 cu 8 şi 2 cu 3.
În prezent, fiecare dintre cele şase sectoare administrative este condusă de o primărie proprie. Sectoarele sunt dispuse radial şi numerotate în sensul acelor de ceasornic, astfel încât fiecare să aibă în administraţie o parte a centrului Bucureştiului. AGERPRES (Ionela Gavril)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.