Împărţirea actuală pe sectoare a Municipiului Bucureşti este cea prevăzută de Decretul nr. 284/1979, în vigoare şi în prezent.
Decretul Consiliului de Stat nr. 284 din 31 iulie 1979 privind delimitarea sectoarelor Municipiului Bucureşti reducea numărul sectoarelor de la opt, cât existau prin Legea nr. 2 din 1968, la şase.
Înainte de a deveni sectoare, în 1968, subdiviziunile administrative ale Bucureştiului au fost raioanele, culorile şi plăşile.

Prima formă de organizare administrativă a Bucureştiului a fost cea a plăşilor. La sfârşitul secolului al XVIII-lea, în 1798, existau 5 plăşi: Târgul, Podul Mogoşoaiei, Târgul de afară, Broştenii şi Gorganul.
Acestor cinci plăşi le corespundeau, la începutul secolului al XIX-lea, în timpul războiului ruso-turc (1806-1812), culorile sau 'boielile': Roşu, Galben, Negru, Albastru şi Verde.
Teritoriul numit Roşu, cel mai mic dintre cele cinci culori şi cuprinzând centrul comercial şi o porţiune îngustă pe malul drept al Dâmboviţei, a fost desfiinţat la începutul secolului al XX-lea. Teritoriul acestei culori a fost repartizat celorlalte patru.
După Primul Război Mondial (1914-1919), odată cu creşterea numărului de locuitori şi a suprafeţei Capitalei, s-a înfiinţat câte o primărie în fiecare culoare (sector). Fiecare primărie de sector avea câte un consiliu comunal şi era condusă de câte un primar. Şeful întregii administraţii comunale, care coordona activitatea celor patru culori era primarul general.
La începutul regimului Antonescu cele patru culori (sectoare) ale Bucureştiului au fost desfiinţate şi reînfiinţate după câteva luni.
Prin legea administrativă din 1950, cele patru culori s-au transformat în opt raioane, care au permis o administraţie mai intensivă şi au stimulat într-un mai mare grad iniţiativele locale. Cele opt raioane ale Bucureştiului purtau următoarele denumiri: Griviţa Roşie (1), 30 Decembrie (2), 1 Mai (3), 23 August (4), Tudor Vladimirescu (5), Nicolae Bălcescu (6), V.I. Lenin (7), 16 Februarie (8). Suprafaţa cea mai mare o avea raionul 30 Decembrie iar cea mai mică, raionul 23 August.
După proclamarea Republicii Populare România, consiliile comunale au fost înlocuite de sfaturi populare, primarii de sector de preşedinţi de sfaturi populare raionale iar priamrul general de preşedintele Sfatului popular al oraşului Bucureşti.
Raioanele s-au tranformat în sectoare, prin Legea nr. 2 din 16 februarie 1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România. Potrivit art. 8 din Lege nr. 2/1968, Municipiul Bucureşti este organizat în 8 sectoare, numerotate.
În locul numelor proprii cu care erau denumite raionale, sectoarelor le-au fost atribuite numere de ordine. Astfel, raionul 30 Decembrie a devenit sectorul I, raionul 1 Mai a devenit sectorul II, raionul 23 August a devenit sectorul III, raionul Griviţa Roşie, sectorul VIII.
La 1 august 1979, prin Decretul nr. 284/1979 al Consiliului de Stat, numărul sectoarelor au fost redus de la 8 la şase, prin comasarea sectoarelor 1 cu 8 şi 2 cu 3.
În prezent, fiecare dintre cele şase sectoare administrative este condusă de o primărie proprie. Sectoarele sunt dispuse radial şi numerotate în sensul acelor de ceasornic, astfel încât fiecare să aibă în administraţie o parte a centrului Bucureştiului. AGERPRES (Ionela Gavril)