Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

România nu are încheiate şi negociate cu Comisia Europeană nici Acordul de Parteneriat, nici Programele Operaţionale, deşi fondurile pentru 2021-2027 pot fi accesate de la 1 iulie 2021, a scris, duminică, europarlamentarul Corina Creţu, pe pagina sa de Facebook.

"Acum trei ani, Comisia Europeană prezenta propunerea sa de buget pentru perioada 2021-2027. Exact acum un an, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Pachetul de Coeziune pentru perioada 2021-2027 în valoare totală de 330 miliarde euro - din care României îi revin aproximativ 28 de miliarde euro. Deci, cele 28 de miliarde de euro din politica de coeziune pot fi accesaţi de la 1 iulie 2021, ziua in care Regulamentul de folosire a acestor ţări a fost publicat în Jurnalul European. Cum alte ţări o fac deja, folosind în paralel fonduri europene din exerciţiul financiar 2021-2027 şi din PNRR. Dar România nu are încă negociate Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană, nici Programele Operaţionale - care sunt absolut necesare pentru utilizarea acestor sume", a notat Corina Creţu.

 



Potrivit acesteia, pentru exerciţiul financiar 2014-2020, România mai are de cheltuit 13 miliarde de euro, iar termenul limită de folosire pentru aceşti bani este 31 decembrie 2023.

Referitor la bugetul 2021 - 2027, europarlamentarul român precizează că, în calitate de comisar pentru politică regională, a negociat creşteri importante ale sumelor pentru ţările mai puţin dezvoltate din Uniunea Europeană, implicit pentru România.

"În ceea ce priveşte bugetul 2021 - 2027, am conştiinţa împăcată că am negociat creşteri importante ale sumelor pentru ţările mai puţin dezvoltate din Uniunea Europeană, implicit pentru România. Acesta este domeniul de care am fost responsabilă în Comisia Europeană în calitate de comisar pentru politică regională, iar negocierile au început încă din 2017. De altfel, în 2018, am prezentat primul draft al acestui Pachet de coeziune la Strasbourg. În ciuda provocărilor de atunci (plecarea unui important net contributor, provocările privind migraţia, lupta împotriva terorismului, securitatea, apărarea frontierelor externe) am reuşit să propunem cea mai mare alocare bugetară pentru politica regională: 373 miliarde de euro pentru 27 de state membre, din care 80% ar urma să meargă către regiunile cele mai sărace din Europa. M-am opus oricăror indicatori suplimentari sau condiţionalităţi iniţiale privind alocarea fondurilor, insistând pe formula de calcul bazată pe Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, folosită încă din anii '˜90. Potrivit acestei formule, Grecia, Italia, Spania, Bulgaria şi România ar beneficia de alocări suplimentare faţă de perioada 2014 - 2020. De exemplu, România ar urma să primească 8% în plus de la bugetul UE, adică 6 miliarde euro în plus sau 15% în plus ajutor financiar pe cap de locuitor faţă de perioada 2014 - 2020", a explicat ea.

Pe lângă buget, fostul comisar european a propus o simplificare a modului de accesare a fondurilor europene.

"Acelaşi set de reguli pentru şapte fonduri, 80 de măsuri de simplificare etc., măsuri menite să uşureze viaţa beneficiarilor de fonduri în accesarea acestora. M-am luptat mult pentru propunerea Comisiei Europene. Este clar că exista state care atacă politica regională, mai ales din cauza ratei mici de absorbţie şi a cazurilor de fraude din fonduri europene. Dar nu cetăţenii trebuie să plătească pentru aceste lucruri. Aşa cum am mai spus, din păcate, deşi fondurile pentru 2020-2027 pot fi accesate de la 1 iulie 2021, şi alte ţări consumă cu succes de atunci, România nu are încheiate şi negociate nici Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană, nici Programele Operaţionale. Felicit noul ministru al Fondurilor Europene şi Guvernul României că au accelerat aceste proceduri, în speranţa recuperării timpului pierdut în ultimii ani. Eu mă voi zbate în continuare ca politica regională să rămână aşa cum este ea definită în Tratatul Uniunii Europene: un instrument de reducere a inegalităţilor teritoriale şi a decalajelor de dezvoltare din interiorul Uniunii Europene", a adăugat Corina Creţu.

Pe data de 14 aprilie, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a anunţat că a transmis Comisiei Europene în mod oficial documentul care stabileşte viitoarele linii strategice de finanţare şi complementaritatea dintre fondurile şi programele specifice Politicii de Coeziune în perioada de programare 2021 - 2027, precum şi posibilităţile de finanţare a nevoilor de dezvoltare din alte surse financiare.

Potrivit unui comunicat al MIPE, în perioada următoare, România va putea transmite progresiv Comisiei Europene şi programele operaţionale, în funcţie de încheierea negocierilor informale cu Comisia Europeană pentru fiecare în parte.

Valoarea totală a finanţării politicii de coeziune şi politicii de pescuit pentru 2021 - 2027 se ridică la 31,5 miliarde euro. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Andreea Preda)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – [email protected].

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.