Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Dacă Uniunea Europeană va întârzia prea mult timp cu "paşaportul verde digital", atunci Israelul vrea să înceapă să negocieze cu fiecare ţară membră în parte pentru a ajunge la un acord de recunoaştere reciprocă a certificatului de vaccinare, a declarat ambasadorul Israelului în România, David Saranga, într-un interviu pentru AGERPRES, precizând, în context, că guvernul său a negociat deja cu Grecia şi Cipru pe această temă şi a început discuţiile cu România, care nu au ajuns însă până acum într-un stadiu avansat. Vorbind despre viitorul "paşaport verde digital", David Saranga a subliniat că lucrul cel mai important în momentul în care se discută despre recunoaşterea reciprocă a certificatului de vaccinare este tehnologia, care trebuie să garanteze că documentul nu este ilegal, aspect foarte important pentru Israel, una dintre ţările cu cea mai mare rată de vaccinare din lume.

În cadrul interviului pentru AGERPRES, acordat la sediul agenţiei, ambasadorul a mai spus că, deşi guvernul României manifestă toleranţă zero faţă de cei care neagă Holocaustul, există în prezent voci în societate care au un discurs antisemit, voci la care societatea ar trebui să fie atentă, deşi sunt marginale. David Saranga spune că speră şi vrea să vadă că societatea românească va condamna comportamente publice precum cel al unor politicieni care fac apologia unor personaje istorice ca mareşalul Ion Antonescu.

Un alt subiect abordat a fost cel al alegerilor de pe 23 martie din Israel, al patrulea scrutin legislativ din ultimii doi ani, care se desfăşoară pentru prima dată într-o perioadă de vârf a pandemiei, motiv pentru care a fost sporit substanţial numărul secţiilor de votare şi vor putea vota în secţii speciale inclusiv persoanele aflate în izolare, dar şi despre alegerile palestiniene organizate după foarte mulţi ani şi aşteptările pe care Israelul le are de la acestea.

Nu în ultimul rând, ambasadorul ţării în care peste 56% din populaţie a fost vaccinată cu cel puţin o doză de vaccin anti-COVID a vorbit despre două condiţii esenţiale, în opinia sa, pentru o întoarcere la normalitate a vieţii sociale.

 



AGERPRES: Buna ziua, domnule ambasador. Vă mulţumim pentru vizita dumneavoastră la AGERPRES. Voi începe cu alegerile din Israel, care sunt subiectul momentului în ţara dumneavoastră, pe lângă pandemie şi campania de vaccinare, care sunt valabile peste tot...
David Saranga: Avem două campanii. O campanie de vaccinare şi o campanie pentru alegeri.

AGERPRES: Pe 23 martie vor avea loc alegeri legislative în Israel, pentru a patra oară în ultimii doi ani. Cum i-aţi explica unei persoane din exterior, care nu urmăreşte foarte atent scena politică israeliană, faptul că în Israel au loc atât de multe rânduri de alegeri pentru Knesset? Este chiar atât de divizată clasa politică din Israel sau există şi alte explicaţii?
David Saranga: Asta este democraţia. În democraţie dacă guvernul nu are majoritatea în Parlament atunci mergem la alegeri. Dar aveţi dreptate, cred că şi societatea israeliană, cum este societatea şi în Europa sau în alte locuri în lume, este divizată, este polarizată. Şi din acest motiv vedem că astăzi pot să zic că societatea israeliană este polarizată în 50% - 50% şi e foarte dificil pentru orice partid să formeze un guvern. Sper ca după a patra oară în ultimii doi ani vom avea un guvern stabil.

AGERPRES: Care este miza acestui nou scrutin, care se desfăşoară în plină pandemie de COVID-19?
David Saranga: Guvernul israelian a luat nişte măsuri, pentru că în această perioadă de pandemie nu e uşor să avem o campanie de acest gen. Bineînţeles că vom lua toate măsurile de siguranţă, bineînţeles că de data aceasta în loc să avem 1.000 de urne în toată ţara vom avea 1.500 de urne, de locuri în care se votează. Şi din acest motiv nu va fi uşor. Încă un lucru interesant este faptul că sunt mulţi care sunt la izolare în momentul de faţă. Sunt mulţi care vor veni din străinătate chiar înainte de alegeri şi vor sta la izolare acasă. Şi pentru persoane care sunt la izolare vom avea câteva locuri în orice oraş unde ei pot să voteze. Faptul că o să avem şi locuri unde persoane care sunt la izolare vor vota, asta înseamnă că rezultatul pe care îl vom avea nu va fi la zece seara ca de obicei, zece sau douăsprezece noaptea, îl vom avea câteva zile după aceea.

AGERPRES: Câţi cetăţeni israelieni au putut vota la ambasada Israelului în România sau în alte oficii diplomatice, ştiut fiind că de obicei în alegerile din Israel poate vota în străinătate doar personalul diplomatic şi cel care face parte din anumite organizaţii? A fost lista excepţiilor mai mare din cauza restricţiilor de deplasare impuse de pandemie?
David Saranga: Dimpotrivă, am avut o listă mai mică comparativ cu anul trecut, fiindcă sunt mai puţine persoane care sunt acum în străinătate. În general vorbim despre 4.000 de persoane în străinătate care au votat la ambasade. În Israel sistemul este că numai cetăţenii care locuiesc în Israel şi care sunt în Israel în ziua respectivă, în ziua alegerilor, numai ei pot să voteze. Excepţiile sunt diplomaţii şi alţi oficiali care sunt în misiune în străinătate. În general vorbim despre 4.000 de persoane în toată lumea, aici în România, anul acesta, am avut cam 20 de israelieni care au votat.

 


Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO



AGERPRES: În acest an vor avea loc alegeri, după foarte multă vreme, şi în teritoriile palestiniene. Care sunt aşteptările dumneavoastră de la aceste alegeri?
David Saranga: Ştiţi, noi nu ne băgăm în politica palestinienilor. Dar în acelaşi timp, ce este important pentru noi este să avem un partener (...) care va fi de acord să discute cu Israelul. În momentul de faţă problema este că palestinienii sunt divizaţi. Într-o parte avem Hamas, care nu recunoaşte statul Israel şi care crede că modul de a lupta împotriva Israelului este prin terorism, şi în cealaltă parte îl avem pe preşedintele Mahmoud Abbas. Dar ei între ei încă nu au hotărât ce vor să facă cu negocierile cu Israelul. Noi suntem dispuşi să stăm la masa de negocieri şi să negociem cu palestinienii.

AGERPRES: După ce a eşuat tot acest plan pentru Orientul Mijlociu propus de preşedintele Donald Trump, sunt mai multe ţări europene şi nu numai - Franţa, Germania, Iordania, Egipt - care vor să propună acum o nouă abordare, a unor paşi mici către cele două părţi pentru a relansa, a reîncepe acest proces de pace. Cum vedeţi acest lucru? Sau este prematur să se vorbească despre aşa ceva?
David Saranga: Cred că este prematur. Mai ales că încă nu au avut loc alegerile în partea palestiniană. Unu. Şi al doilea, din experienţa noastră din trecut, ce vedem este că numai prin negocieri directe între Israel şi partea palestiniană - cu ajutorul Statelor Unite, şi numai Statele Unite pot să ne ajute în acest sens - numai acest gen de negocieri au avut succes. Şi putem să vedem asta cu Egiptul, cu Iordania, cu acordul pe care l-am semnat cu palestinienii în urmă cu mai mult de 25 de ani (acordurile de la Oslo - n.r.). Şi, din acest motiv, eu cred că numai dacă stăm direct (de vorbă) cu palestinienii, numai atunci putem să ajungem la o înţelegere.

AGERPRES: Avi Gil, un fost colaborator al lui Shimon Peres şi fost director general în Ministerul israelian al Afacerilor Externe, scria recent într-un editorial că singurul lucru pe care îl au în comun conflictul israeliano-palestinian şi schimbările climatice este faptul că niciuna dintre teme nu s-a aflat pe agenda actualei campanii electorale din Israel. Sunteţi de acord cu această afirmaţie? Şi dacă da, cum se explică această situaţie?
David Saranga: Sunt de acord şi nu sunt de acord. Nu trebuie să uităm că acum trăim într-o mică criză care se cheamă coronavirus, cred că şi domnul Gil a auzit despre asta. Şi din acest motiv campania electorală de acum se concentrează pe subiectele care sunt legate de această pandemie, fie că vorbim despre pandemie în domeniul sănătăţii sau în domeniul economic (...).

AGERPRES: Comisia Europeană va prezenta în această săptămână propunerea sa privind "paşaportul verde digital"....
David Saranga: Mai bine mai târziu decât niciodată.

AGERPRES: ... care va trece apoi prin procedura legală de adoptare în Uniunea Europeană. Va aştepta Israelul apariţia acestui "paşaport verde digital" la nivelul UE pentru a negocia o recunoaştere reciprocă a paşapoartelor de vaccinare sau va începe discuţii bilaterale cu statele membre, precum Grecia sau Spania? Va purta Israelul astfel de discuţii şi cu România?
David Saranga: Răspunsul este puţin mai complicat. În primul rând cred că această iniţiativă din partea Comisiei Europene este importantă şi e binevenită. Dar noi încă nu ştim când va veni şi cum va arăta această hotărâre. (...) Societatea israeliană este vaccinată, vorbim despre mai mult de 56% din populaţie, cu prima sau a doua doză, şi vorbim despre 86% din populaţia de peste 16 ani care este vaccinată. Din acest motiv, ce vreau să zic este că Israelul vrea să deschidă graniţele, Israelul vrea să începem să ne întoarcem la normalitate. Şi întoarcerea la normalitate înseamnă şi turismul, care este important, este o parte din economie. Bineînţeles, la noi este sub 2% din PIB-ul nostru, dar în alte ţări ca Spania, Grecia sau Cipru este o componentă importantă din economie. Şi din acest motiv noi vrem să deschidem cerul, vrem să începem din nou să vedem turişti în Israel şi invers, turişti din Israel care vor pleca în străinătate. Dacă până la sfârşit o să fie o înţelegere comună la nivel de UE, atunci este excelent. Dar dacă vom vedea că lucruri de acest gen nu se vor întâmpla sau vor dura mult timp, atunci vrem să începem să negociem cu fiecare ţară şi să avem un acord de recunoaştere reciprocă a certificatului de vaccinare. Şi, în acest context, noi am negociat deja cu Grecia şi cu Cipru, suntem acum în discuţii şi cu România, dar încă n-am ajuns la această etapă în care stăm de vorbă şi să vedem care sunt detaliile. Am început să vorbim despre asta, dar aşteptăm răspunsul guvernului român.

 


Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO



AGERPRES: Deci dacă la un moment dat Comisia Europeană îl va prezenta şi va fi şi aprobat (paşaportul verde digital - n.r.), să zicem în trei săptămâni, veţi declanşa negocieri şi la nivelul UE pentru recunoaştere reciprocă?
David Saranga: Atunci cred că asta va fi situaţia. Dar nu trebuie să uităm că lucrul de bază atunci când vorbim despre recunoaşterea reciprocă a certificatului de vaccinare este tehnologia. Cum putem să fim siguri că persoana respectivă care are certificatul e chiar persoana respectivă şi nu l-a obţinut într-un mod ilegal. Şi din acest motiv cred că cheia aici este tehnologia, care va asigura că paşaportul verde este cu adevărat paşaport verde.

AGERPRES: Israelul a devenit un fel de model mondial al unei campanii de vaccinare rapide împotriva COVID-19, cu peste 55% din populaţie vaccinată. Informaţii precum acelea că persoanele vaccinate sau care s-au vindecat de COVID-19 au acces la concerte sau săli de sport au provocat invidie în multe ţări, inclusiv în România. Totuşi, în multe ţări, inclusiv în România, există numeroase persoane care nu vor să se vaccineze, din diverse motive. Cum a tratat Israelul acest aspect şi ce le-aţi transmite în general persoanelor care refuză să se vaccineze?
David Saranga: Dacă noi sau dacă o ţară vrea să se întoarcă la normalitate, atunci trebuie, pe de o parte, o campanie de vaccinare intensă şi importantă, cum se întâmplă şi astăzi, dar în acelaşi timp trebuie şi un sistem de teste rapide. Şi în orice loc din Israel astăzi, o persoană care vrea să intre, dacă vorbim despre un concert, dacă vorbim despre alte evenimente, o persoană poate să intre sau pe bază de paşaport verde, sau certificat de vaccinare sau un PCR test, sau alt gen de test de COVID care se face pe loc. Problema cu asta este că costurile sunt mari. Un test rapid este astăzi între 70 şi 100 de lei de persoană. Acum, dacă cineva intră la un concert sau la un eveniment, atunci asta înseamnă că costul o să fie şi dublu dacă adăugăm şi costul testelor. Şi din acest motiv asta este ceva care acum se negociază în Israel, încă nu avem soluţia. Soluţia o să fie să ne întoarcem la normalitate, să avem pe de o parte un sistem de teste rapide şi în acelaşi timp campania de vaccinare.

AGERPRES: Şi legat de mesajul pentru persoanele care nu vor să se vaccineze?
David Saranga: Ştiţi, nu cred că noi vom inventa un mesaj care va face lumea care nu vrea să fie vaccinată să meargă să fie vaccinată. Asta se întâmplă în orice societate. Da, e adevărat, la noi mai puţin decât în alte locuri din lume, nu ştiu care este motivul, dar bănuiesc sau cred că în Israel sunt mai puţine persoane care nu vor să fie vaccinate pentru că, sau lumea înţelege importanţa, sau în poporul evreu întotdeauna am avut mulţi medici şi persoane de ştiinţă care au înţeles şi înţeleg care este importanţa lui şi cum funcţionează vaccinul. Şi, ştiţi, când avem în lume astăzi mai mult de 100 milioane de persoane care au fost vaccinate şi vedem că e sigur, atunci cred că acesta este motivul cel mai bun (...).

AGERPRES: Se vorbeşte de foarte mult timp despre relaţiile foarte bune româno-israeliene, au avut loc şedinţe de guvern comune şi vizite la nivel înalt, iar de-a lungul timpului s-au semnat diverse acorduri de cooperare. Cum aţi caracteriza în acest moment relaţiile româno-israeliene şi cum au evoluat ele în ultimul an, în contextul pandemiei?
David Saranga: Într-un cuvânt pot să-ţi zic că relaţiile sunt bune şi în două cuvinte - foarte bune. Şi faptul că anul trecut, în anul pandemiei, în anul 2020, preşedintele României a vizitat Israelul în luna ianuarie, ministrul afacerilor externe, dl (Bogdan) Aurescu, a vizitat Israelul într-o vizită oficială în luna septembrie, fostul prim-ministru domnul (Ludovic) Orban a vizitat Israelul în luna noiembrie, asta arată că şi în timpul pandemiei această relaţie bună a continuat şi, astăzi, cred că domeniul cel mai important de cooperare dintre Israel şi România este domeniul economic. Fiindcă potenţialul care există între Israel şi România este foarte mare - unu şi doi - faptul că Israel poate să aibă o valoare adaugată atunci când vorbim despre agricultură, atunci când vorbim despre managementul apelor, atunci când vorbim despre sănătate, atunci când vorbim despre securitatea cibernetică, când vorbim despre tehnologie şi IT şi cred că în domeniile pe care le-am menţionat putem să cooperăm şi să avem o cooperare foarte bună.

AGERPRES: Aţi avut contact cu comunităţile evreieşti din România de când vă aflaţi în ţara noastră, ultima dată la Cluj-Napoca, după cum aţi postat pe pagina de Facebook a ambasadei. Care sunt problemele cu care se confruntă astăzi comunităţile evreieşti din România şi care ar fi evoluţiile pozitive pe care le-aţi remarcat?
David Saranga: Cred că provocarea cea mai mare pe care comunitatea evreiască o are astăzi este faptul că este o comunitate mică, foarte mică, şi în acelaşi timp majoritatea membrilor comunităţii sunt mai în vârstă. Dar asta nu înseamnă că nu este o comunitate activă, este o comunitate foarte activă. Eu oriunde călătoresc în ţară mă întâlnesc cu lideri ai comunităţii evreieşti şi mă simt aşa de fericit atunci când văd că în orice localitate unde este o comunitate evreiască este şi o viaţă tradiţională, o viaţă evreiască. Dacă vorbim despre Cluj, dacă vorbim despre Iaşi, Oradea, Craiova, bineînţeles la Bucureşti şi oriunde plec mă întâlnesc cu comunitatea să aud care sunt provocările. Ce m-a făcut puţin trist este faptul că în ultimul an, în timpul pandemiei, faptul că membrii comunităţilor sunt mai în vârstă, majoritatea activităţilor erau online şi pentru oamenii mai în vârstă activitatea online nu e genul de activitate la care ei pot să participe. Sper că la anul lucrurile se vor îmbunătăţi.

 


Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO



AGERPRES: Care sunt principalele trei priorităţi ale dumneavoastră în calitate de ambasador al Israelului în România?
David Saranga: Să păstrăm relaţiile bune politice între Israel şi România, pentru că aceasta este o relaţie pe care trebuie să o păstrăm şi să o îmbunătăţim, dacă este aşa de bună. Al doilea - domeniul economic, despre care am vorbit, unde Israel şi România pot să aibă cooperare şi în domeniile unde Israelul are o valoare adăugată. (...) Al treilea este această legătură cu noua generaţie, fiindcă mulţi români au cunoscut un evreu în trecut, au auzit despre Israel, au auzit despre miracolul care se cheamă Israel. Dar generaţia nouă vreau să cunoască mai bine Israelul. Aşa că această legătură cu generaţia nouă este o prioritate la noi în ambasadă. Şi a patra este păstrarea memoriei Holocaustului şi combaterea antisemitismului. Şi, în acest context, guvernul român şi autorităţile române au făcut mult în acest domeniu. Şi dacă vorbim despre legislaţie şi dacă vorbim despre hotărârea de a înfiinţa muzeul evreiesc, despre istoria evreilor în România şi despre Holocaust, dar trebuie să fim atenţi. Sunt foarte bucuros să constat că Guvernul României manifestă toleranţă zero faţă de cei care neagă Holocaustul. Dar astăzi sunt voci în societate care au un discurs antisemit, da, nu vorbim despre majoritate, vorbim despre o voce marginală, dar societatea trebuie să fie atentă. Atunci când cineva are un discurs public, vorbesc despre cineva din partea politică a României, are un discurs politic unde se aude că e simpatizant al mareşalului Antonescu asta este ceva îngrijorător. Şi sper şi vreau să văd cum societatea română va condamna acest comportament.

AGERPRES: Credeţi că această condamnare nu e suficient de publică, de vocală?
David Saranga: Eu cred că întotdeauna trebuie să fie vocală şi niciodată nu este suficientă.

AGERPRES: Israelul a lansat oficial pe 8 martie campania de vaccinare anti-COVID-19 a palestinienilor care lucrează în Israel sau în coloniile din Cisiordania, aproximativ 100.000 de persoane. Cu toate acestea, populaţia generală din Cisiordania şi Fâşia Gaza, aproape 5 milioane de persoane, nu a avut acces decât la câteva zeci de mii de doze de vaccin. Cum le răspundeţi politicienilor şi ONG-urilor palestiniene, dar şi organizaţiilor internaţionale, care îi cer Israelului să facă mai mult pentru vaccinarea populaţiei din Cisiordania şi Fâşia Gaza?
David Saranga: În Fâşia Gaza şi în Cisiordania este autonomie, care are grijă de sănătate, de populaţia lor. Ei au bugetul lor, sper că bugetul merge spre sănătate şi nu spre alte obiective, şi este obligaţia lor de a avea grijă de populaţia palestiniană. Da, e adevărat, noi am ajutat şi, în timpul pandemiei, a existat o cooperare foarte bună între cadrele medicale din Israel şi din partea palestiniană, dar nu trebuie să uităm, până la urmă fiecare guvern, şi palestinienii au guvernul lor, este responsabil pentru a avea grijă de populaţia lui.

AGERPRES: Sunt aceia care au vorbit de faptul că Israelul a trimis doze de vaccin în Guatemala, de pildă, sau în ţări din Europa care sunt aliate ale Israelului şi s-a vorbit despre o diplomaţie a vaccinului...
David Saranga: Da, dar asta era într-un număr foarte mic şi până la urmă era ceva marginal. Atunci când vorbim despre populaţia Palestinei trebuie ca guvernul palestinian să aibă grijă de populaţia lor. AGERPRES/(A - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu, imagine: Marian Vlăduț, editor video: Sergiu Olteanu, montaj: Traian Arsenescu, editor online: Simona Aruştei)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.