Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Absenţa unui cod electoral unificat şi modificarea unor prevederi legislative în domeniul electoral prea aproape de alegeri, precum şi prezenţa redusă a femeilor sunt principalele carenţe ale procesului electoral din România constatate de şefa Misiunii Speciale ODIHR pentru Evaluarea Alegerilor din România, Marianne Mikko.

"În primul rând, absenţa unui cod electoral unificat, care să cuprindă toate legile electorale într-un document legislativ, în al doilea rând, prezenţa redusă a femeilor în procesul electoral şi în general în luarea deciziilor", a spus Marianne Mikko în cadrul unei conferinţe online de luni, răspunzând unei întrebări privind principalele probleme identificate de misiunea pe care o conduce în România.

"Este o mişcare destul de înceată de includere a femeilor într-o măsură mai mare în procesul de luare a deciziilor politice. Deci cuvintele cheie ar fi acestea: cod unic electoral şi prezenţa mai mare a femeilor în alegeri", a spus experta în alegeri din Estonia.

"Cred că este important să subliniez că femeile candidate au reprezentat mai puţin de 30% dintre candidaţii de pe listele partidelor, ceea ce reprezintă doar o creştere nesemnificativă faţă de alegerile din 2016 şi înseamnă un progres foarte limitat. Trebuie să subliniem că acesta este unul dintre cele mai mici procente din Europa (...)", a mai spus Marianne Mikko pe această temă.

Şefa Misiunii Speciale ODIHR pentru Evaluarea Alegerilor din România, Marianne Mikko, a precizat că deşi ODIHR nu a putut trimite observatori pe termen lung în întreaga ţară, aşa cum intenţiona iniţial, din cauza pandemiei, are deplină încredere în obiectivitatea concluziilor la care a ajuns echipa pe care a condus-o.

"Alegerile s-au derulat bine în aceste condiţii neprielnice. Administraţia electorală a gestionat eficient procesul alegerilor şi în general s-a bucurat de o încredere ridicată. Persoanele infectate cu COVID-19 şi membrii familiilor acestora precum şi persoanele aflate în autoizolare au putut să solicite o urnă mobilă, acelaşi tip de urnă care se utilizează pentru votanţii care nu se pot deplasa în afara domiciliului şi pentru cei spitalizaţi sau cei aflaţi în detenţie", a remarcat ea în prezentarea concluziilor iniţiale ale misiunii.

"Alegătorii care locuiesc în străinătate au putut să voteze fie prin corespondenţă, fie în persoană, pe parcursul a două zile, la secţiile de votare din peste 90 de ţări. Cu toate acestea, din cauza restricţiilor sanitare, numărul secţiilor din străinătate a fost redus cu aproape o sută faţă de alegerile prezidenţiale de anul trecut", a precizat Marianne Mikko.

Ea a mai afirmat că "pandemia a afectat în mod negativ pregătirile pentru alegeri, pe măsură ce rata de infectare cu virusul COVID-19 a crescut foarte mult în noiembrie, ceea ce a avut ca rezultat un număr mare de localităţi aflate în carantină şi a redus şi mai mult libertatea de mişcare atât pentru candidaţi, cât şi pentru alegători".

Atenţia experţilor internaţionali a fost atrasă şi de "numărul mare de modificări ale cadrului legislativ care guvernează derularea alegerilor împreună cu modificări legislative de ultim moment" care "au creat un climat de nesiguranţă cu un impact negativ asupra procesului electoral în general".

"Mai multe acte normative legate de alegeri au fost adoptate recent de Parlament, pe baza unei proceduri accelerate şi fără o consultare publică. Vreau să afirm clar că acest lucru nu respectă angajamentele şi bunele practici internaţionale. Multe dintre aceste modificări recente au reluat alte modificări introduse înainte de alegerile prezidenţiale din 2019, ceea ce a dus la şi mai multe neconcordanţe în legislaţie", a spus şefa Misiunii Speciale ODIHR pentru Evaluarea Alegerilor, menţionând că o serie de recomandări făcute anterior de ODIHR legate de această practică rămân să fie abordate în viitor.

Ea a remarcat şi faptul că modificările recente ale legislaţiei privind finanţarea campaniei electorale şi a partidelor au dus la o creştere substanţială a fondurilor publice anuale şi au extins dreptul partidelor de a folosi aceste subvenţii pentru campanie. "Cu toate acestea, partidele nou-formate şi candidaţii independenţi nu pot beneficia de subvenţiile de stat care sunt disponibile pentru partidele parlamentare şi nici nu au dreptul să le fie rambursate cheltuielile electorale dacă nu ating un prag de 3% în alegeri, lucru care poate afecta concurenţa echitabilă dintre candidaţi", a estimat Marianne Mikko.

Ea a mai spus în cadrul conferinţei de luni şi că, din câte a observat, această campanie electorală a rămas "destul de limitată".

"Cauzele pentru acest lucru nu au fost doar restricţiile legate de pandemie, ci şi o anumită oboseală în rândul alegătorilor cărora li s-a solicitat ieri să voteze pentru a patra oară în decurs de 18 luni", a afirmat experta din Estonia.

Ea a observat că această campanie a fost mai dinamică online, majoritatea candidaţilor recurgând la Facebook şi la Instagram pentru a se conecta cu alegătorii prin publicitate politică, pagini de internet, conturi de social media şi evenimente online.

"În acelaşi timp am auzit îngrijorări din partea unor partide politice în legătură cu încercări de a folosi conţinut online manipulat împotriva lor. Mă bucur să pot spune că nu am observat niciun fel de discurs xenofob sau instigator la ură în timpul campaniei", a subliniat ea.

Responsabila ODIHR (Biroul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului al OSCE), a menţionat în final şi sistemul de reclamaţii şi contestaţii, despre a spus că a funcţionat bine în timpul acestor alegeri. "Administraţia electorală a primit aproximativ 40 de reclamaţii, majoritatea legate de compoziţia birourilor electorale şi de materialele din campanie. Deciziile luate de administraţia electorală pentru soluţionarea acestor reclamaţii au fost în general bine argumentate şi au fost publicate foarte repede pe pagina sa de internet", a afirmat ea.

În ceea ce priveşte ziua votului, Marianne Mikko a afirmat că "în numărul redus de secţii de votare pe care le-am vizitat, procedurile au fost respectate, iar votul a decurs în general într-o atmosferă de calm şi de ordine".

Şefa Misiunii Speciale ODIHR pentru Evaluarea Alegerilor din România a mai menţionat că ea şi echipa ei de experţi vor mai rămâne în Bucureşti încă o săptămână, perioadă în care vor lucra la analiza finală şi la recomandări, care vor fi publicate aproximativ peste două luni, adică la începutul lui februarie.AGERPRES/(A - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)

 

Citește și:

 

Parlamentare2020/Poziţiile politice ale preşedintelui României, o încălcare a standardelor internaţionale şi angajamentelor ţării (şefa misiunii ODIHR)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.