Fostul preşedinte al Senatului Călin Popescu-Tăriceanu consideră că "principiul nulităţii votului imperativ" este încălcat prin decizia CCR privind lipsa unui conflict juridic între Senat şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după ce Parchetul General i-a deschis senatorului un dosar de abuz în serviciu.

"Practic, prin această decizie a Curţii cred că se creează un precedent foarte periculos. Eu respect deciziile Curţii, dar îmi permit să fac un comentariu cu consecinţele acestei decizii. Unul dintre principiile fundamentale ale funcţionării Parlamentului este cel referitor la nulitatea votului imperativ - nimeni nu are dreptul să ceară unui parlamentar să voteze într-un fel sau să nu voteze. Prin această decizie, principiul nulităţii votului imperativ este încălcat. De acum înainte o să ne trezim, nu e vorba de persoana mea, oricare parlamentar va putea să fie anchetat de Parchet de ce a votat într-un fel sau de ce nu a votat. Este extrem de periculos pentru că (...) independenţa parlamentarilor este în acest fel încălcată şi toţi cei ce candidează acum trebuie să ştie ce îi aşteaptă în viitor", a afirmat Tăriceanu, joi, după decizia CCR.

Potrivit acestuia, toţi parlamentarii se vor putea trezi "cu o anchetă a Parchetului în legătură cu voturile pe care le-au exprimat".

"Oricând se vor trezi cu o anchetă a Parchetului în legătură cu voturile pe care le-au exprimat sau, cum este cazul la Senat, despre cazul în speţă, nici măcar nu s-a votat. Asta este situaţia în care ne vom găsi de azi încolo. Nu este o problemă a mea personală, ci este o problemă care vizează absolut toţi parlamentarii, toţi preşedinţii Senatului, toţi preşedinţii Camerei", a adăugat Tăriceanu.

El a menţionat că preşedintele interimar al Senatului, Robert Cazanciuc, a făcut această sesizare către Curte şi că esenţa conflictului "a pornit de la o solicitare a Agenţiei Naţionale de Integritate pentru anularea mandatului unui senator care a fost, înainte de 1996, găsit în incompatibilitate".

"Trebuie să vă spun că după alegerile din 2016 acest domn senator a câştigat mandatul de senator în Giurgiu şi, mai mult, mandatul lui a fost validat de Autoritatea Electorală Permanentă şi, bineînţeles, el a depus ulterior jurământul. Solicitările care au venit ulterior din partea ANI şi a Parchetului vizau ridicarea mandatului acestui membru al Senatului. În calitate de preşedinte al Senatului, trebuie să vă spun că preşedintele nu are atribuţii de conducător al instituţiei, el reprezintă instituţia, preşedintele nu poate să decidă în numele Senatului. Ca atare, solicitarea pe care am primit-o a fost pusă pe ordinea de zi a Biroului permanent al Senatului, care, la rândul lui, a repartizat această solicitare a ANI şi a Parchetului către Comisia juridică. (...) Parchetul a considerat că eu am făcut un abuz în funcţie", a relatat Tăriceanu speţa sa.

Potrivit fostului preşedinte al Senatului, "parlamentarii care nu au exercitat un vot în această privinţă erau de la toate partidele".

"Şi Comisia juridică are o compoziţie care reflectă structura politică a Senatului. Mai mult de atât, ordinea de zi a lucrărilor Senatului este stabilită de Comitetul liderilor, care o prezintă Biroului Permanent, care o aprobă şi apoi o supune plenului. Deci plenul, toţi parlamentarii, votează ordinea de zi. Dar noi nu am fost în această situaţie de a da un vot", a continuat Tăriceanu.

El a mai amintit că la Camera Deputaţilor este un caz similar în care s-a cerut anularea mandatului unui parlamentar şi Camera "nu a decis în niciun fel".

"Sunt curios cum se va proceda de acum înainte, dându-se frâu liber acestor acţiuni ale Parchetului. Se pare că apropierea alegerilor îi determină pe unii să găsească soluţii pentru a mă scoate din joc. Nu cedez, nu mi-e frică. Vă aduc aminte că am fost patru ani obiectul unei anchete penale a DNA. Şi în final am avut câştig de cauză la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Sunt trecut prin aceste lucruri. (...) Cei care cred că în felul acesta voi deveni mai puţin critic la adresa preşedintelui şi Guvernului se înşală. Voi continua cu aceeaşi atitudine ori de câte ori preşedintele sau premierul vor greşi, nu voi ezita să-i critic cu argumente şi cred că aşa este sănătos să fie într-o democraţie adevărată", a mai spus Tăriceanu.

Întrebat cum va acţiona în continuare, Tăriceanu a răspuns: "Nu voi face momentan absolut nimic: Aştept motivarea (n.r. deciziei CCR). Nu este datoria mea să fac ceva. În funcţie de motivaţia Curţii, probabil că Parchetul va acţiona sau nu într-un anumit fel".

Curtea Constituţională a României a stabilit, joi, că nu a existat conflict juridic între Senat şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după ce Parchetul General i-a deschis lui Călin Popescu-Tăriceanu un dosar de abuz în serviciu.

La începutul acestui an, fostul preşedinte al Senatului Călin Popescu-Tăriceanu a fost anunţat de Parchetul General că are calitatea de suspect pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, ancheta fiind extinsă apoi şi pentru infracţiunea de complicitate la uzurpare de calităţi oficiale.

Dosarul a fost deschis după ce parlamentarul Cristian Marciu a rămas membru al Senatului, în condiţiile în care exista o decizie definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din anul 2015, potrivit căreia acesta a încălcat legea incompatibilităţilor.

Călin Popescu-Tăriceanu este acuzat de procurori că nu a pus în aplicare, în calitate de preşedinte al Senatului, o decizie definitivă a unei instanţe de judecată. AGERPRES/(A, AS - autor: Livia Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)