COD GALBEN: 25-11-2020 ora 23 Intre 23:00 si 05:00 se va semnala ceaţă ce determină scăderea vizibilităţii local sub 200 m şi izolat sub 50 m in Județul Dolj; COD GALBEN: 25-11-2020 ora 23 Intre 23:00 si 05:00 se va semnala local ceață care va determina scăderea vizibilității sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Teleorman; COD GALBEN: 25-11-2020 ora 22 Intre 22:00 si 02:00 se va semnala local ceață care determină reducerea vizibilității sub 200 m, izolat 50 m in Județul Satu Mare;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a vorbit, luni, la reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre ale UE de la Luxemburg, despre "necesitatea elaborării unei veritabile strategii privind relaţiile UE - Rusia", arată MAE într-un comunicat transmis AGERPRES.

Privitor la Rusia, ministrul român "a evidenţiat importanţa discutării aprofundate a relaţiilor UE cu Federaţia Rusă, în lumina evoluţiilor recente - inclusiv otrăvirea lui Aleksei Navalnîi".

În acest context, ministrul Bogdan Aurescu a arătat că abordarea principială a UE de până acum în relaţie cu Rusia "îşi păstrează actualitatea şi valabilitatea, fiind necesară menţinerea unei poziţii unitare şi echilibrate în continuare în aplicarea celor cinci principii directoare care guvernează această relaţie din 2016. Mai multă atenţie este necesar a fi acordată de UE angajării societăţii civile din Rusia".

El a reamintit în acelaşi timp necesitatea elaborării unei veritabile strategii privind relaţiile UE-Rusia, precizează comunicatul MAE.

Declaraţia vine în contextul publicării raportului Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice, prin care a fost confirmată otrăvirea lui Navalnîi cu un agent chimic din grupul Novichok. În aceste circumstanţe, ministrul român a susţinut necesitatea adoptării rapide de sancţiuni suplimentare la adresa celor care au încălcat normele de drept internaţional, implicaţi în tentativa de omor în cazul liderului opoziţiei ruse. Această direcţie de acţiune a UE a fost susţinută de România, alături de alte state membre, încă anterior precedentei reuniuni a Consiliului Afaceri Externe (CAE), din 21 septembrie.

În cadrul reuniunii CAE de luni, Bogdan Aurescu a exprimat îngrijorarea României cu privire la escaladarea conflictului armat privind Nagorno-Karabah şi a subliniat necesitatea respectării depline de către părţi a înţelegerii recente de încetare a focului, ''care din păcate a fost deja încălcată''.

Aurescu a menţionat că România "a încurajat constant părţile să găsească voinţă politică şi să se angajeze constructiv în detensionarea situaţiei şi în reluarea negocierilor pe fond, cu respectarea dreptului internaţional, cu medierea co-preşedinţilor Grupului de la Minsk al OSCE".

El a subliniat că această reactivare a conflictului privind Nagorno-Karabah atrage atenţia asupra faptului că există un veritabil arc de instabilitate în regiunea Mării Negre, generat de existenţa unui lanţ de conflicte prelungite sau îngheţate care pot fi oricând "încălzite" şi care trebuie tratate de o manieră cuprinzătoare, deoarece ele afectează nu doar securitatea regiunii, ci şi a Europei în general. Prin urmare, a propus includerea pe agenda unei viitoare reuniuni a CAE a unui punct de discuţie privind conflictele îngheţate/prelungite din regiunea Mării Negre.

Miniştrii Afacerilor Externe au avut un schimb de opinii extins cu privire la evoluţiile din Belarus, dialogul Belgrad-Priştina, relaţiile UE-Rusia şi relaţiile cu America Latină şi Caraibi.

În ceea ce priveşte Belarus, ministrul Bogdan Aurescu a exprimat preocuparea pentru continua deteriorare a situaţiei interne, în condiţiile în care autorităţile belaruse nu au demonstrat niciun interes pentru dialogul cu populaţia şi societatea civilă pentru ieşirea din criză. A salutat decizia adoptării de măsuri restrictive suplimentare la nivelul UE, prin includerea pe lista de sancţiuni a 40 de persoane, responsabile de fraudarea alegerilor şi represiune, evidenţiind că România se numără printre statele care au co-sponsorizat recent şi susţin extinderea acestei liste, inclusiv cu listarea lui Aleksandr Lukaşenko, propunere pe care România a făcut-o de altfel încă din luna august. De asemenea, el a arătat că dacă situaţia se va deteriora suplimentar, va fi cel mai probabil nevoie de sancţiuni suplimentare la adresa regimului, eventual de tip economic.

"În condiţiile în care criza din Belarus a intrat într-o nouă etapă, pe fondul modului în care Aleksandr Lukaşenko şi-a preluat pretinsul mandat, oficialul român a arătat că este probabil ca raporturile UE cu autorităţile belaruse să se deterioreze şi mai mult, aşa cum s-a întâmplat recent cu forţarea rechemării pentru consultări a ambasadorilor polonez şi lituanian la Minsk, nevoiţi să părăsească ţara pentru o perioadă de timp", punctează MAE.

Potrivit sursei citate, el a "subliniat nevoia de reacţie şi acţiune fermă şi rapidă a UE faţă de deciziile autorităţilor belaruse" şi a menţionat că, în semn de solidaritate cu Polonia şi Lituania, România a decis vineri să se alăture statelor UE care şi-au retras pentru consultări ambasadorul de la Minsk, decizie pusă în aplicare începând de luni.

În acelaşi timp, Aurescu a arătat satisfacţia că în concluziile Consiliului European de la începutul lui octombrie au fost preluate propunerile preşedintelui Klaus Iohannis şi ale omologilor săi polonez şi lituanian de creare a unui pachet cuprinzător de sprijin economic din partea UE pentru un Belarus democratic, ce trebuie elaborat de către Comisie. Nu în ultimul rând, Bogdan Aurescu a reiterat necesitatea ca UE să continue să sprijine activ societatea civilă din Belarus.

Referitor la dialogul Belgrad-Priştina, ministrul Bogdan Aurescu a salutat includerea punctului pe agenda Consiliului Afaceri Externe, inclusiv în urma solicitării României, alături de alte state membre.

Ministrul român a subliniat importanţa efortului UE în atingerea unui pachet de înţelegeri cuprinzătoare cu valoare juridică între părţi, prin medierea Reprezentantului Special al UE pentru Dialogul Belgrad-Priştina şi alte aspecte regionale din Balcanii de Vest Miroslav Lajcak, pachet care va contribui la stabilitatea întregii regiuni.

Acesta a prezentat abordarea constructivă şi activă a României în acest dosar, care sprijină obţinerea de rezultate concrete, în baza unui mecanism sustenabil etapizat, precum şi susţinerea pentru folosirea tuturor instrumentelor europene disponibile. AGERPRES/(AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.