Noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020 - 2024 reiterează "ataşamentul" României faţă de statul de drept, iar în acest document fenomenul corupţiei este încadrat ca "risc de securitate", afirmă consilierul prezidenţial Ion Oprişor - Departamentul Securităţii Naţionale, într-o declaraţie de presă transmisă joi, AGERPRES, de Administraţia Prezidenţială.

Conform acestuia, în noua strategie, "fenomenul corupţiei nu mai reprezintă doar o vulnerabilitate, aşa cum era menţionat în strategiile anterioare, ci i-a fost atribuit un grad ridicat de atenţie, fiind încadrat în categoria riscurilor de securitate".

El precizează că în elaborarea strategiei s-a avut în atenţie respectarea prevederilor constituţionale şi ale legilor în vigoare, precum şi a deciziilor Curţii Constituţionale a României, în baza cărora "serviciile de informaţii nu trebuie să participe la obţinerea de probe în cooperare cu Ministerul Public, care să fie utilizate în cadrul procesului de urmărire penală".

"Strategia reiterează ataşamentul României faţă de statul de drept, subliniind explicit la punctul 53 că respectarea angajamentului ferm faţă de dreptate şi de lege, valorile democraţiei şi principiile statului de drept, precum şi modernizarea statului şi instituţiilor sale reprezintă fundamente care asigură cetăţenilor securitatea şi prosperitatea la care sunt îndreptăţiţi", arată consilierul prezidenţial.

Oprişor adaugă că strategia acordă o importanţă "majoră" componentei societale a securităţii naţionale, bazate "în special pe creşterea rezilienţei şi reducerea vulnerabilităţilor interne, inclusiv prin combaterea corupţiei, precum şi pe buna funcţionare a statului de drept şi a democraţiei şi pe consolidarea capacităţii administrative".

Potrivit consilierului prezidenţial, combaterea corupţiei în toate ipostazele sale, de la formarea grupurilor nelegitime de interese şi până la riscul deturnării deciziilor luate de autorităţile statului, este abordată în mai multe secţiuni ale strategiei.

"Strategia implică lupta anticorupţie pentru realizarea obiectivelor naţionale de securitate, din perspectivă internă, care vizează buna funcţionare a justiţiei şi asigurarea ordinii de drept, înlăturarea deficienţelor care afectează buna guvernare, precum şi prevenirea şi combaterea infracţionalităţii de toate felurile", completează Ion Oprişor.

În prezent, aminteşte Oprişor, este încă în vigoare Strategia Naţională Anticorupţie elaborată de către Ministerul Justiţiei, care îşi încheie valabilitatea în acest an. "După aprobarea de către Parlamentul României a noii Strategii Naţionale de Apărare a Ţării, toate instituţiile publice cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale vor elabora strategiile sectoriale specifice domeniului lor de activitate, inclusiv Strategia anticorupţie, în cadrul cărora vor fi detaliate obiectivele, responsabilităţile şi direcţiile concrete de acţiune", adaugă consilierul prezidenţial.

"În viziunea preşedintelui Klaus Iohannis, lupta anticorupţie trebuie continuată fără rezerve, concomitent cu promovarea la nivelul societăţii a valorilor fundamentale care stau la baza creării unei culturi a integrităţii în zona publică, pentru că doar în acest fel vor putea fi eradicate cauzele care stau la baza fenomenului corupţiei", susţine Ion Oprişor.

El aminteşte că şeful statului a avut miercuri o întâlnire cu premierul Ludovic Orban, în cadrul căreia s-a discutat "aplicat" despre "repararea" legislaţiei juridice atât de afectate de modificările succesive care au avut loc în anii trecuţi.

Noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024 a fost avizată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în şedinţa din 27 mai şi a fost înaintată Parlamentului pentru dezbatere şi aprobare. Strategia reprezintă principalul document de planificare a apărării şi a fost realizată cu contribuţia tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale. AGERPRES/(AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Claudia Stănescu, editor online: Simona Aruştei)