Uniunea Salvaţi România nu va vota Strategia Naţională de Apărare în forma actuală, anunţă preşedintele USR, Dan Barna, care menţionează că lupta anticorupţie trebuie să rămână o prioritate a statului român.

"În mod inexplicabil, în Strategia Naţională de Apărare a Ţării, elaborată de CSAT şi trimisă Parlamentului spre aprobare, corupţia devine un fenomen secundar. E ca şi cum odată cu dispariţia lui Liviu Dragnea din prim-plan, toate problemele s-au rezolvat. Nu s-au rezolvat. Simplul fapt că acum la putere e PNL nu schimbă cu nimic datele problemei. România încă n-a reparat dezastrul legislativ din justiţie lăsat în urmă de regimul Dragnea. Profiturile uriaşe obţinute din infracţiuni încă n-au fost recuperate", scrie liderul USR pe Facebook.

Potrivit lui Barna, cazurile de mare corupţie anchetate de instituţiile abilitate "sunt tot mai puţine", deşi apar zilnic informaţii despre achiziţii "dubioase".

"Cazurile de mare corupţie anchetate de instituţiile abilitate sunt tot mai puţine. Asta în timp ce zilnic aflăm despre achiziţii dubioase (care au loc chiar şi în momente grele cum e apariţia unei pandemii), despre conducte de bani publici scurşi către clientela de partid şi despre programe guvernamentale din care întotdeauna statul şi românii pierd. Corupţia rămâne unul dintre principalele obstacole în calea dezvoltării acestei ţări. Refuzând să vedem asta, refuzăm realitatea. USR nu va vota Strategia Naţională de Apărare în forma actuală. Lupta anticorupţie trebuie să rămână o prioritate a statului român", a adăugat liderul USR.

Preşedintele Klaus Iohannis anunţa pe 27 mai că proiectul Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024 are la bază "conceptul unei Românii normale", al unei ţări care, "prin instituţii democratice puternice, îşi protejează şi îşi apără toţi cetăţenii".

El sublinia că strategia a fost elaborată în contextul unei pandemii "care a afectat toate statele lumii şi care a declanşat o criză economică profundă".

Preşedintele arăta că Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024 operează cu acelaşi concept de securitate naţională extinsă, introdus şi definit în precedentul document. Pe lângă apărarea armată, strategia vizează şi alte dimensiuni, precum politica externă, ordinea publică, educaţia, sănătatea, economia, mediul, securitatea energetică sau securitatea cibernetică.

Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenenţa la NATO şi Uniunea Europeană - a subliniat şeful statului - sunt "reafirmaţi ca piloni ai politicii noastre externe şi de securitate". Totodată, Strategia Naţională de Securitate pentru următorii patru ani "implică o nouă abordare" şi propune un management al problematicii de securitate naţională cu accent pe gestionarea integrată a riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor.

El a subliniat că modernizarea cadrului legislativ "rămâne un obiectiv prioritar" şi că acest cadru trebuie să fie unul "coerent şi aplicat, capabil să consolideze cultura de securitate în interiorul societăţii" şi să facă posibilă adaptarea la noile provocări ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Florin Marin, editor online: Andreea Lăzăroiu)