Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Proiectul Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024 are la bază "conceptul unei Românii normale", al unei ţări care, "prin instituţii democratice puternice, îşi protejează şi îşi apără toţi cetăţenii", a declarat preşedintele Klaus Iohannis, miercuri, la finalul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

 

 

Într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Cotroceni, el a precizat că punctul principal al ordinii de zi a şedinţei CSAT l-a constituit analiza noii Strategii de Apărare a Ţării. Conform Constituţiei, documentul va fi transmis Parlamentului.

"Noua strategie oferă răspunsuri la întrebările esenţiale privind obiectivele noastre naţionale prioritare pentru asigurarea securităţii României şi a cetăţenilor săi şi arată ce avem de făcut pentru a le atinge. Politicile publice din domeniul securităţii naţionale vor fi concepute şi implementate având ca beneficiar final cetăţeanul, pentru că fiecare român trebuie să simtă că trăieşte într-un mediu sigur şi să aibă încredere că instituţiile îl apără şi îl protejează", a arătat preşedintele.

El a subliniat că strategia a fost elaborată în contextul unei pandemii "care a afectat toate statele lumii şi care a declanşat o criză economică profundă".

Potrivit preşedintelui, în aceste condiţii speciale, "relaţiile de putere dintre actorii globali sunt perturbate", fapt care sporeşte "volatilitatea şi impredictibilitatea, şi aşa deja accentuate", ale mediului de securitate internaţional.

"România a trebuit să facă faţă într-un timp scurt acestei pandemii, iar perspectiva unei evoluţii ciclice a virusului obligă statul român să continue măsurile pentru a creşte capacitatea de gestionare a unei asemenea crize pe multiple planuri: medical, al ordinii publice, din perspectiva sistemului educaţional, a asigurării serviciilor publice şi mai ales în ceea ce priveşte creşterea rezilienţei economice", a spus preşedintele.

El a arătat că Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024 operează cu acelaşi concept de securitate naţională extinsă, introdus şi definit în precedentul document. Pe lângă apărarea armată, strategia vizează şi alte dimensiuni, precum politica externă, ordinea publică, educaţia, sănătatea, economia, mediul, securitatea energetică sau securitatea cibernetică.

"Am gândit această strategie ca pe un instrument care fundamentează o viziune şi o direcţie în materie de securitate naţională privind deopotrivă cetăţeanul, societatea în ansamblul său şi instituţiile statului", a explicat Iohannis.

Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenenţa la NATO şi Uniunea Europeană - a subliniat şeful statului - sunt "reafirmaţi ca piloni ai politicii noastre externe şi de securitate". Totodată, Strategia Naţională de Securitate pentru următorii patru ani "implică o nouă abordare" şi propune un management al problematicii de securitate naţională cu accent pe gestionarea integrată a riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor.

"Este o abordare determinată de schimbarea de paradigmă de la nivel global şi care ţine cont de evoluţiile din regiune, de deteriorarea relaţiilor dintre NATO şi Federaţia Rusă, de proliferarea terorismului, de ameninţările hibride şi cele cibernetice, dar şi de alte tipuri de provocări", a spus el.

Preşedintele a arătat că strategiile sectoriale eficiente pentru protejarea cetăţeanului presupun şi participarea societăţii civile. Tocmai de aceea, strategia încurajează colaborarea şi coordonarea inter-instituţională "mai eficientă", inclusiv prin constituirea unui Grup de Reflecţie Strategică, astfel încât schimbările din mediul internaţional să fie analizate şi evaluate într-un cadru comun.

"În cadrul strategiei, am acordat un rol central colaborării public-privat, cetăţean-comunitate şi civil-militar, pentru că parteneriatul cu românii şi cu societatea, în ansamblu, este de fapt cea mai puternică armă pentru a consolida capacitatea de a rezista în faţa noilor tipuri de ameninţări, care vin inclusiv pe fondul evoluţiilor tehnologice. Responsabilitatea pentru a face faţă noilor tipuri de atacuri subtile şi subversive se află la intersecţia sferei sociale şi individuale cu sfera instituţională publică şi cu cea privată", a declarat Iohannis.

El a subliniat că modernizarea cadrului legislativ "rămâne un obiectiv prioritar" şi că acest cadru trebuie să fie unul "coerent şi aplicat, capabil să consolideze cultura de securitate în interiorul societăţii" şi să facă posibilă adaptarea la noile provocări ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Florin Marin, imagine: Administrația Prezidențială, redactare video: Marilena Gheorghiță, montaj: Andrei Cârlan, editori online Irina Giurgiu, Ady Ivașcu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.