România trebuie să se alinieze la modelul european în ceea ce priveşte mandatele aleşilor locali, în sensul creşterii duratei acestora pentru eficientizarea activităţii comunităţilor locale, a declarat pentru AGERPRES liderul senatorilor UDMR, Cseke Attila.

Comisia pentru administraţie publică din Senat a adoptat luni un raport favorabil la propunerea legislativă iniţiată de UDMR conform căreia aleşii locali ar urma să aibă mandate de 5 ani, nu de 4 ani. Proiectul a fost depus la Parlament din luna ianuarie a acestui an.

Cseke Attila, iniţiator, a subliniat că nu este vorba despre modificarea legislaţiei electorale, amintind că aceasta se referă la tot ceea ce înseamnă modalitatea de exercitare a votului, în timp ce propunerea legislativă prevede doar modificarea mandatului celor aleşi de comunităţile locale de la 4 la 5 ani.

"Noi credem că nu se mai justifică ca România să rămână în privinţa mandatului aleşilor locali la un model de organizare care este specific începutului anilor 90. Timp de 28 de ani acest mandat este de patru ani. Între timp, în mod evident şi în administraţie şi în orice alt domeniu, în fiecare ţară există o dinamică, o dezvoltare, o necesitate, iar Parlamentul trebuie să vină în aşteptarea sau ca răspuns al acestei dinamici de mişcare a unui domeniu", a argumentat senatorul UDMR.

El a exemplificat că în Franţa mandatul aleşilor locali este de 6 ani, în Austria mandatul a devenit de 5 ani, în Belgia este de 6 ani, în timp ce în landurile Germaniei există modele de 6 ani, de 8 ani şi chiar de 10 ani.

"Noi nu credem că administraţia publică din Franţa, din Germania, Austria, primarii din aceste ţări sunt în principiu şi în mod general toţi mult mai buni şi mai activi decât avem în România. Există şi acolo exemple mai pozitive şi mai puţin pozitive, aşa cum e în România. Întrebarea este - vrem noi ca în România să dăm pârghii legislative mai multe celor care pot să facă treaba şi să aducă dezvoltare comunităţii locale?", a spus Cseke Attila.

Potrivit acestuia, în Vestul Europei acest pas s-a făcut acum câţiva zeci de ani, pentru că s-a constatat că mandatul de 4 ani limitează posibilitatea sau nu acordă toate şansele pentru ca un ales local să întreprindă toate demersurile pentru dezvoltarea acelei comunităţi, inclusiv prin accesarea de fonduri şi punerea în execuţie a dezvoltării infrastructurii.

El a adăugat că România "totuşi a avansat" din 1992 şi a aderat la UE şi are la dispoziţie, inclusiv la nivelul aleşilor locali, posibilitatea de accesare a unor fonduri europene însemnate.

"Menţionez totodată că este vorba despre persoane al căror mandat este acordat de către comunitate, nu vorbim de demnităţi numite de către Guvern, eventual alese de Parlament. (...) Pentru implementarea în schimb a unor programe, a unor strategii, a unor proiecte, cunoscând organizarea administraţiei din România, cunoscând şi procedurile birocratice, inclusiv legate de accesarea fondurilor europene, pe procedura în timp necesară pentru a putea implementa aceste proiecte (...), noi credem că trebuie să ne aliniem la modelul vest european în care mandatul aleşilor locali este mai mare de 4 ani. Drept pentru care am venit cu această propunere legislativă", a concluzionat liderul senatorilor UDMR. AGERPRES/(A-autor: Cătălina Matei, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)