COD GALBEN: 12-11-2019 ora 11 Intre ploi în general moderate cantitativ în sud-vestul țăriiInterval de valabilitate se va semnala intensificări ale vântuluiInterval de valabilitate COD GALBEN: 12-11-2019 ora 12 Intre 12:35 si 18:00 se va semnala intensificări ale vântului ce vor atinge la rafală 55...65 km/h și trecător 75...85 km/h in Județul Sibiu; COD PORTOCALIU: 12-11-2019 ora 12 Intre 12:00 si 18:00 se va semnala îndeosebi la peste 2000 m - vânt puternic cu viteze ce temporar vor atinge 120...140 km/h in Județul Argeş, Județul Prahova, Județul Dâmboviţa; COD GALBEN: 12-11-2019 ora 11 Intre 11:00 si 16:00 se va semnala Intensificări temporare ale vântului care la rafală vor atinge 90...110 km/h. in Județul Maramureş, Județul Cluj, Județul Bistriţa-Năsăud; COD GALBEN: 12-11-2019 ora 10 Intre 10:05 si 16:00 se va semnala intensificări temporare ale vântului ce vor atinge la rafală 90...110 km/h in Județul Braşov, Județul Sibiu; COD GALBEN: 12-11-2019 ora 10 Intre 10:00 si 16:00 se va semnala vânt puternic cu viteze de 100...120 km/h in Județul Argeş, Județul Prahova, Județul Dâmboviţa; COD GALBEN: 12-11-2019 ora 10 Intre 10:00 si 16:00 se va semnala intensificări temporare ale vântului cu viteze care vor atinge la rafală 55...65 km/h, iar în zona montană înaltă 90...110 km/h in Județul Caraş-Severin, Județul Hunedoara; COD GALBEN: 12-11-2019 ora 10 Intre 10:00 si 16:00 se va semnala intensificări temporare ale vântului cu viteze la rafală de 90...110 km/h in Județul Gorj, Județul Vâlcea;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Preşedintele, în baza legitimităţii sale, poate să impună un pact pe domenii importante, precum educaţia, mediul, infrastructura mare şi sănătatea, afirmă Kelemen Hunor, candidatul UDMR la alegerile prezidenţiale, într-un interviu acordat AGERPRES.

El consideră că preşedintele, în calitatea sa de mediator, poate să reunească toţi liderii politici şi să supună dezbaterii temele respective, timp de jumătate de an. Liderul UDMR invocă exemplul altor state europene care au stabilit un consens în câteva domenii importante.

În ceea ce priveşte politica externă, Kelemen Hunor apreciază că despre acest domeniu "se vorbeşte mult prea puţin" şi pledează pentru o cooperare mai activă cu ţările din Balcanii de Vest şi cu cele din Europa Centrală şi de Est. El mai afirmă că intrarea României în Spaţiul Schengen ar trebui să reprezinte "prioritatea numărul unu" şi spune că ţara noastră acceptă o "dublă măsură", un "pretext", în ciuda faptului că îndeplineşte deja criteriile tehnice.

Preşedintele UDMR situează mediul pe locul doi printre priorităţile sale, după educaţie, dar anunţă că aceasta este o tematică pe care o va promova şi la alegerile locale sau parlamentare, devenind "un capitol important" în programul politic al formaţiunii.

În interviul pentru AGERPRES, Kelemen Hunor aduce argumente şi pentru o revizuire constituţională, adăugând că preşedintele poate fi un promotor în acest sens. El apreciază că pentru România o republică parlamentară "ar fi mai potrivită", dar şi că ar trebui să existe o separare mai clară între atribuţiile celor două Camere ale Parlamentului şi că ar fi necesară o reformă administrativă.

Totodată, liderul UDMR critică "fuga de dezbatere" a unor candidaţi la alegerile prezidenţiale, adăugând că lipsa dialogului reprezintă "un atentat la democraţie".


AGERPRES: De ce credeţi că electoratul ar trebui să vă voteze? Care sunt atuurile dumneavoastră, în comparaţie cu ceilalţi candidaţi?
Kelemen Hunor: În primul rând, viziunea, programul meu, ce cred eu despre unde ar trebui să fim peste cinci ani, peste zece ani. O viziune despre viitorul României, bazată pe respect, încredere. Reformarea educaţiei - dacă avem nevoie de reformă, chiar o revoluţie, fiindcă din 1990 nu prea avem un deziderat major despre unde ar trebui să fie sistemul nostru educaţional. Au fost iniţiative bune: Miclea, Funeriu, dar niciuna din aceste iniţiative nu a fost dusă la bun sfârşit. Mediul - pentru că cele două resurse ale unei societăţi, omul şi resursele naturale, determină ce se va întâmpla cu noi. Infrastructura mare - fiindcă trebuie să vorbim de investiţii, de economie. Şi, bineînţeles, sănătatea.

 

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

 

Când vorbim despre aceste principii - respectul, încrederea - ne referim la toate aspectele: respectul cetăţeanului faţă de cetăţean, fiindcă de aici trebuie să pornim. Dacă cetăţeanul simte că nu este respectat, dacă simte lipsă de respect, de încredere, are de ales: pleacă şi caută un alt stat, o altă societate. Şi uite aşa, România a ajuns la 17-18 milioane de locuitori. În continuare merge în scădere.

Statul nu are de ales. Nu cetăţeanul este pentru stat, ci statul pentru cetăţean. De aceea, eu cred că această schimbare de mentalitate trebuie să fie principala noastră preocupare, fiindcă de aici pleacă totul. Nu avem încredere unii în alţii. Fiecare are o bănuială că celălalt nu vrea binele comun. Fără încredere nu se poate construi nimic, nici măcar o familie, o prietenie, o firmă mică. De aceea, aceste principii, aceste valori trebuie reaşezate la locul lor. Şi atunci, bineînţeles, demontăm şi prejudecăţile. Dar demontăm prejudecăţile şi între comunităţi. Nu putem împărţi trecutul, dar viitorul ne aparţine.

Sunt un om cu experienţă în politică, în administraţie, sunt un om echilibrat, un om matur. Cu mine nu veţi greşi. Aceasta este alegerea bună. Am spus de foarte multe ori că, din acest punct de vedere, singura alegere bună în primul tur este să mă votaţi pe mine.

Unii fug de dezbatere. Când vorbim despre ce doreşte să facă un preşedinte, ce viziune are, unii fug. Nu mai vor dezbatere. Ceea ce este o lipsă de responsabilitate. Ca om politic, indiferent cât de popular eşti, indiferent cât de arogant eşti, indiferent cât de încrezător eşti în şansele tale, să spui că nu vrei dezbatere, să spui că nu vrei să dialoghezi, înseamnă că atentezi la democraţie. Democraţia înseamnă dialog, dezbatere. Cei care fug de dezbatere, de fapt, fug de această responsabilitate de a arăta cine sunt ei şi ce vor să facă.

Poate să spună oricine că aceste aspecte despre care eu vorbesc nu sunt atribuţii prezidenţiale. Despre atribuţii prezidenţiale nu putem discuta prea mult. În zece minute am terminat. Sunt scrise în Constituţie, acolo nu putem dezbate cine semnează mai repede legea, cine trimite înapoi mai cu celeritate la Parlament sau la Curtea Constituţională. Dar ce crede viitorul preşedinte despre societate, ce mesaje are, ce model arată societăţii - toate acestea modelează societatea, schimbă mentalităţi şi influenţează decizii. De aceea, cred eu, candidaţii ar trebui să vorbească, să dezbată viziunea lor.

Politica externă este un domeniu de care se vorbeşte mult prea puţin. E absolut insuficient să vorbeşti doar de NATO, UE, Parteneriatul strategic cu SUA. Acesta este drumul României. Acestea sunt lucruri stabilite. Nimeni nu le pune la îndoială. Dar de ce lipsim noi din Balcanii de Vest? De ce nu suntem într-o cooperare strânsă cu vecinii noştri în Europa de Est, în Europa Centrală? De ce nu avem nimic de spus despre chestiunile importante ale UE? Despre securitatea graniţelor externe. Despre imigraţie. Despre integrarea mai profundă şi reîmpărţirea, dacă e nevoie, a atribuţiilor de la nivel naţional la nivel comunitar. România parcă e actorul fără vorbe, fără cuvânt, fără voce în această construcţie. E ca un călăreţ singuratic pe malul mării, pe un cal frumos. Se plimbă în jos, în sus. Şi cam atât. Arată bine, e spectaculos, dar nu are nimic de spus. În afară de o imagine superbă, nu are nimic de spus. Este o mare greşeală. Aici preşedintele trebuie să aibă un rol extrem de activ.

Eu aş întări cooperarea în Balcanii de Vest, prezenţa României în diplomaţie, în politică, în viaţa culturală, în economie pe termen lung. Şi relaţia cu ţările vecine şi cooperarea în Europa Centrală şi în Europa de Est.

 


Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO


AGERPRES: Vă rog să detaliaţi în ceea ce priveşte relaţia cu statele din Europa Centrală şi de Est. România este un stat puternic pro-european. În Ungaria sau Polonia au existat poziţii oficiale care au fost, în ultima vreme cel puţin, în discordanţă cu poziţii de la Bruxelles. Cum vedeţi cooperarea?
Kelemen Hunor: Este o concluzie greşită şi o abordare bazată pe informaţii şi concluzii nu prea nuanţate. Eu văd cu totul şi cu totul altfel. Polonia şi Ungaria nu sunt anti-europene şi în niciun fel împotriva Bruxelles. Dacă ne uităm la absorbţia fondurilor, la toate politicile, sunt pe primul loc. Dacă am fi reuşit să avem poziţia Poloniei, de exemplu - ca să nu ne comparăm cu Ungaria - eu aş fi fost foarte mândru, foarte bucuros. Dacă noi am fi absorbit fondurile europene, dacă am fi cheltuit cu utilitate fondurile europene, dacă am avea un cuvânt de spus, aşa cum are Polonia la Bruxelles... România greşeşte. Se uită la Berlin, la Paris şi aşteaptă ce trebuie să spună. Cei care ridică vocea şi critică anumite decizii nu o fac din motivul că ar fi anti-europeni. Pur şi simplu vor să îşi susţină cauza naţională şi să încerce să armonizeze cu tot ce se întâmplă la Bruxelles.

De aceea eu nu cred în această abordare, că România este mult mai pro-europeană. Nu! Toate statele din UE sunt pro-europene. Doar că unii au o viziune, alţii nu au o viziune. Şi stau şi aşteaptă să vadă ce spun marii jucători, ca să nu supărăm pe nimeni. Nu, trebuie să ai o viziune, să ştii ce vrei tu să faci la periferia UE. Fiindcă România, cel puţin în viitorul apropiat, nu va fi un actor egal cu Franţa sau Germania. Nu se poate. Din varii motive: de la economie până la numărul de cetăţeni, poziţia geografică în Europa. Dar dacă există o cooperare central-europeană, atunci pentru această zonă a Europei, pentru fostele ţări comuniste, să reprezinţi interesele şi să duci deciziile şi în zona unde tu eşti mult mai implicat şi mai interesat, e mult mai uşor decât să aştepţi în poziţia de drepţi, eventual în poziţia de ghiocel, ce spun unii sau alţii. Să fii pro-european înseamnă să vrei să fie mai bine pentru fiecare naţiune, pentru fiecare stat şi pentru continentul european.

Eu de fiecare dată abordez mult mai nuanţat. Noi ce facem? Noi nu cheltuim banii. Indiferent ce ni se întâmplă, arătăm la Bruxelles cu degetul, că din cauza lor nu se poate. Nu este adevărat! Este fals! Şi dacă primim "to do list", atunci încercăm să îi păcălim pe cei care ne-au dat, spunând că vom face, dar nu facem nimic. Să fim mai nuanţaţi, să fim mai critici cu noi înşine şi să vedem ce au făcut alţii mai bine decât noi. Noi, în programele POIM, nu cheltuim banii cu toată poziţia noastră pro-europeană. Alţii reuşesc, construiesc autostrăzi. Uitaţi ce s-a întâmplat în Polonia, cum s-a ridicat Polonia din fonduri europene.

 

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

 

AGERPRES: Preşedintele, reprezentant al României în Consiliul European, ar trebui să promoveze mai activ anumite chestiuni?
Kelemen Hunor: Mult mai activ. În ce priveşte intrarea noastră în Spaţiul Schengen - aceasta ar trebui să fie prioritatea numărul unu, pentru că acceptăm de ani de zile această abordare, această dublă măsură. Criteriile tehnice sunt îndeplinite. Restul e pretext. Nu poţi să accepţi la nesfârşit pretextul. Şi, bineînţeles, interesul României este să nu se oprească extinderea. Şi Parteneriatul Estic să funcţioneze. Extinderea spre Republica Moldova, bineînţeles, şi spre Balcanii de Vest.

AGERPRES: Ce ar înseamnă "să nu accepte la nesfârşit pretextul"? România să aibă o atitudine mai fermă în ce priveşte Schengen?
Kelemen Hunor: În Consiliu, deciziile se iau în consens. Sunt multe interese ale unora sau altora, când preşedintele poate să spună: "OK, te susţin. Avem şi noi o problemă, Schengen, fiindcă pierdem în economie, în toate domeniile. Criteriile le-am îndeplinit, caută şi tu un argument, o posibilitate de a ne susţine". Dar dacă tu, permanent, participi şi susţii toate cauzele, dar nu ceri nimic pentru ţara ta, nu încerci să faci un pas înainte, sigur că nu se va întâmpla nimic. În politică, nimic nu se dă gratuit. De aceea, eu cred că preşedintele României, dacă are pârghii importante, acolo are. Despre buget, iarăşi. Cum va arăta bugetul UE şi ce va avea România. Acolo are un cuvânt uriaş de spus. Care sunt domeniile unde nu ar trebui să facem niciun regres: în Politica Agricolă Comună sau în alte domenii. De aceea eu cred că un preşedinte poate să fie mult mai activ în Consiliu decât am văzut până acum.

 


Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO


AGERPRES: Care ar fi pârghiile preşedintelui pentru a susţine educaţia, acest domeniu pe care l-aţi situat în fruntea priorităţilor dumneavoastră?
Kelemen Hunor: Prin transmiterea mesajului, prin modelarea societăţii, prin presiunea pusă asupra Guvernului şi prin a încerca să aducă la masă, pentru că e mediator, pe toţi liderii politici. Şi să spună: "Haideţi să facem o dezbatere jumătate de an, pentru trei-patru subiecte importante, prioritare pentru viitorul României". Şi să ne înţelegem: pe educaţie, pe mediu, pe infrastructură mare - haideţi să străpungem Carpaţii, hai să legăm provinciile istorice - şi sănătatea. Şi restul domeniilor rămân ca să ne "omorâm" în bătălia politică internă de câte ori vrem, când vrem şi cum putem. Dar ar trebui un consens măcar pentru aceste trei-patru domenii primordiale, pentru că viitorul României stă în: resursa umană, în resursa naturală, în sănătatea oamenilor şi în economie. Dacă nu ai infrastructură mare, nu o să atragi fonduri niciodată, fiindcă produsele trebuie cumva duse pe piaţa europeană sau globală. Nu avem autostrăzi, infrastructura feroviară este varză, Portul Constanţa e în halul în care e. Eu cred că un preşedinte, imediat după alegeri, cu legitimitatea lui şi cu implicarea lui, poate să impună un pact pe trei-patru domenii.

Aşa au făcut toate statele, au avut consens pentru 5-10-15 ani, în anumite domenii. Uite ce a făcut Finlanda în educaţie! 12 ani nu s-au atins de sistem. Au vrut să vadă ce rezultate dă. După aceea, au făcut mici corecţii, au umblat la nişte nuanţe, a devenit sistemul şi mai bun. E cel mai bun sistem din Europa.

Norvegia, când a avut descoperirea resurselor, a zis: "Facem un consens, nu ne atacăm pe exploatarea resurselor naturale, dar vrem să facem în aşa fel încât să câştige Norvegia pe termen lung". Eu cred că este rolul preşedintelui să încerce. Pe înzestrarea Armatei ne-am înţeles - 2%. Bun! Acolo nu a fost nicio dezbatere.

 


Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO


AGERPRES: Am văzut că în mediul online promovaţi activ tematica de mediu. Credeţi că România ar trebui să îşi asume obiective mai ambiţioase? Dincolo de campania prezidenţială, UDMR intenţionează să preia tematica aceasta, având în vedere că nu este foarte prezentă?
Kelemen Hunor: Da, vom duce mai departe această tematică. Din punctul meu de vedere, riscul cel mai mare când vorbim de mediu şi de probleme care trebuie soluţionate este să fie monopolizat tot ce înseamnă politica de mediu, ecologie, de o anumită parte a eşichierului politic, fiindcă atunci imediat începe o dezbatere. Mediul nu este nici liberal, nici creştin-democrat, nici social-democrat, nici conservator. Mediul este pentru fiecare om. Este pentru ziua de mâine. Eu cred că în toate programele partidelor politice, indiferent de orientare, ar trebui să fie o preocupare pentru mediu. Nu trebuie monopolizat de o singură zonă din politica doctrinară, ideologică. Noi am avut această preocupare, dar recunosc că am vorbit mult prea puţin despre acest lucru. Când eram jurnalist, am avut prima întâlnire, brutală, în calitate de reporter, cu ceea ce înseamnă mediul, la Căpuşu Mic, lângă Mediaş. Totul era negru. După aceea, am văzut tot ce s-a întâmplat la Baia Mare cu vărsarea de cianură. Văd că aruncăm şase mii de tone de alimente zilnic. Asta are o doză de implicaţie socială, dar şi de mediu. Nu reuşim să punem în funcţiune colectarea deşeurilor în mod selectiv. Sunt unele oraşe, de exemplu, Clujul încearcă. Nu îi educăm pe copii. Nu informăm, nu schimbăm mentalitatea.

Nu putem schimba problemele globale, fiindcă nu noi suntem cei care emit dioxid de carbon în cantitate mare. Cinci state sunt responsabile pentru 60-65% din emisiile de dioxid de carbon de pe glob. Dar modul cum ne raportăm la noi înşine, la mediul înconjurător, cum educăm copiii, va schimba lucrurile. Fiecare la locul lui are o responsabilitate. Acest lucru vrem să îl arătăm şi să încercăm să schimbăm modul nostru de viaţă.

Sustenabilitate - să nu foloseşti toate resursele, să laşi şi pentru copiii tăi, pentru nepoţii tăi. Dezvoltare sustenabilă asta înseamnă: să nu consumi mai mult decât e nevoie. Sigur, putem discuta de împăduriri. Eu am spus că în cinci ani de zile am putea face un program de împădurire cam pentru 600.000-700.000 de hectare. România are 13 milioane de hectare de teren agricol, din care cam 9 milioane sunt în acest moment cultivate. Mai pot fi cultivate încă vreo două milioane. Dar mai rămân vreo două milioane unde ar trebui să găsim metode alternative: împăduriri şi aşa mai departe.

România a propus ca până în 2030 să ajungă la 29,7% energie regenerabilă în coşul naţional. Eu cred că este o ambiţie foarte mică. Ar trebui să avem un program mai ambiţios, ar trebui să mergem spre 40-50% până în 2030, nu aşa cum facem în acest moment. Atât în energia solară, cât şi în energia eoliană mai e mult de făcut. Şi pe hidro avem mult de făcut. Sunt chestiuni curate. Sunt lucruri care generează energie şi nu distrug mediul.

Eu am un program de a discuta cu tineri de la 16-17 ani, până la 28-30 de ani. De fiecare dată, oriunde mă duc, problemele de mediu apar foarte rapid. Doar noi credem că ei sunt preocupaţi de statul de drept, de justiţie. Nu! Alaltăieri, am avut o întâlnire cu 350 de tineri la Iaşi, cu Paleologu. A fost o singură întrebare din sală despre justiţie şi statul de drept. Restul: educaţie, mediu, economie, probleme de demografie şi emigraţie. Dacă nu dă clasa politică un răspuns la aceste aşteptări, oamenii se simt nereprezentaţi, se simt, într-un fel, abandonaţi. De aceea, noi foarte conştient am atins acest subiect şi îl vom duce mai departe şi la locale şi la parlamentare şi va fi un capitol important în programul nostru politic, fiindcă e despre viitor.

 


Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO


AGERPRES: Preşedinte jucător sau mediator?
Kelemen Hunor: Nu! Un preşedinte dedicat, care este dedicat problemelor societăţii. Nu trebuie să fii jucător. Nici un preşedinte care urmăreşte cu mare atenţie şi cu grijă ce se întâmplă. Din când în când, mai dă câte o declaraţie. Trebuie să fii un om dedicat problemelor societăţii, un om care doreşte să înţeleagă problemele şi doreşte să găsească soluţii, să aibă priorităţi. Nu trebuie să te ocupi de toate domeniile, fiindcă este imposibil. Dar viziunea ta pe dezvoltare, viziunea ta despre viitor contează. De câte ori adresezi mesaje Parlamentului şi în ce domeniu. De câte ori te prezinţi la şedinţa de guvern, pentru a arăta un anumit model, o anumită gândire, o anumită viziune. Nu tu iei deciziile, dar este imposibil - dacă tu eşti prezent, dacă tu spui - să nu existe consecinţe la nivel guvernamental. Fiindcă oamenii sunt atenţi la ce spune preşedintele, e persoana cu cea mai mare legitimitate. Oamenii pun după aceea presiune pe reprezentanţii lor, presiune pe Guvern. Eu sunt ferm convins că un preşedinte implicat, dedicat, schimbă societatea, modelează societatea.

AGERPRES: Aţi vorbit despre o revizuire constituţională, chiar despre o nouă Constituţie. Credeţi că este fezabil acest lucru? V-aţi pronunţat pentru un regim parlamentar. Asta ar însemna o reducere a atribuţiilor preşedintelui? Ce pârghii aţi vedea modificate?
Kelemen Hunor: Nu se poate în acest an, nici măcar în 2020, dar la un moment dat ar trebui să facem o reformă constituţională. Trebuie să începi o dezbatere pe acest capitol, cu toate partidele politice, cu Guvernul. Trebuie, la un moment dat, să ajungi în acel moment în care Parlamentul revizuieşte Constituţia sau scrie o nouă Constituţie. Da, e nevoie de adunare constituantă, aceste lucruri pot fi tehnic pregătite. Dar preşedintele poate să fie - iarăşi, legitimitatea funcţiei - un promotor pentru o revizuire.

Eu spun că avem nevoie de o revizuire, fiindcă noi am copiat un sistem franţuzesc care deja s-a schimbat. Am copiat, dar nu aşa cum ar fi trebuit, nu am ţinut cont de o grămadă de chestiuni. Am făcut o republică nici semi-prezidenţială, nici parlamentară. Există această necesitate de coabitare între preşedinte şi Guvern, dar nu sunt lucrurile clare şi eu cred că România ar avea nevoie de un sistem clar. Ori republică semi-prezidenţială - prezidenţială, nu, pentru că nu există în Europa această tradiţie, sunt câteva state cu sistem semi-prezidenţial - ori republică parlamentară. Republică parlamentară nu înseamnă că atribuţiile preşedintelui sunt mai puţine. Poate un pic mai puţine. Dar sunt mai clare şi nu se interferează cu Guvernul. Dar să poţi să ataci legile, să poţi să trimiţi înapoi la Parlament, la Curtea Constituţională şi multe, multe alte lucruri înseamnă pârghii importante. Dar ar trebui să decidem: ori aşa, ori aşa. Din punctul meu de vedere, pentru România, o republică parlamentară ar fi mai potrivită, aşa cum e în majoritatea ţărilor din UE.

Sunt şi monarhii constituţionale. O altă variantă ar fi o monarhie constituţională. Din punctul meu de vedere, este preferabilă unui sistem semi-prezidenţial pur. Sistemul semi-prezidenţial pur înseamnă să pui toată puterea în mâna unui singur om, ceea ce este periculos pentru România. Pentru că, OK, astăzi e un tip echilibrat la Cotroceni. Dar mâine nu ştim ce se va întâmpla. Dacă discreţionar poate demite Guvernul, dacă discreţionar poate dizolva Parlamentul, dacă discreţionar are puterea de a interveni în zona executivă, atunci ai o problemă. Nu cred că pentru România, cu tradiţiile noastre, cu mentalitatea noastră, cu structura noastră socială, este potrivit un astfel de sistem semi-prezidenţial. De aceea, eu aş opta pentru republică parlamentară. Sau la o monarhie constituţională putem să ne întoarcem oricând. Aici se poate discuta.

Trebuie separate atribuţiile Parlamentului. Din acest punct de vedere, eu sunt adeptul bicameralismului, dar o separare şi mai clară. Fiindcă în acest moment multe întârzieri se datorează şi acestui sistem. Trebuie să treacă prin ambele Camere toate legile, cu mici nuanţe. Pentru anumite legi, Senatul e Cameră decizională. Sau invers. Eu cred că pentru Senat trebuie să laşi tot ce înseamnă politica externă, apărare, securitate naţională. Nimic altceva. Restul, la Camera Deputaţilor. Şi sunt câteva chestiuni unde împreună ar trebui să ne exercităm atribuţiile: învestirea Guvernului, moţiunea de cenzură, aprobarea bugetului.

Apoi, ar trebui să facem o reformă administrativă prin Constituţie, nu prin legi. Ar trebui să spunem, fiindcă este un sistem depăşit, din anii comunismului. Prin Constituţie se poate creiona conturul şi apoi în lege, în hotărâri de guvern, mergi mai departe. Dacă noi mai stăm mult pe acest sistem administrativ, vom pierde enorm de mult.

Sunt multe aspecte care trebuie revizuite în Constituţie şi de aceea am spus ca, în perioada de după alegerile parlamentare, să fie o astfel de iniţiativă, fiindcă avem la dispoziţie patru ani. Apoi, în 2024, într-un singur an sunt toate alegerile şi iar avem patru ani. De fapt, avem opt ani, când poţi să construieşti, să ai proiecte ambiţioase, nu de la o zi la alta: pe cine trebuie să "omorâm" în politică, cine trebuie să dispară, cine nu trebuie să dispară. Eu cred că avem o şansă uriaşă din acest punct de vedere. Creştere economică există, se pot face ajustările necesare şi putem să ne uităm un pic mai la distanţă cu proiecte serioase.

 


Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO


AGERPRES: Care este proiectul dumneavoastră pentru comunitatea maghiară?
Kelemen Hunor: Marea majoritate a problemelor sunt identice. Noi avem o problemă în plus, faţă de majoritate. Faţă de orice majoritate, o minoritate are o problemă, aceasta se referă la păstrarea identităţii etnice, lingvistice, culturale. Pentru acest lucru, avem nevoie de garanţii instituţionale. Noi trebuie să arătăm, să încercăm să spunem majorităţii româneşti că ceea ce dorim nu ia absolut nimic de la români. Nu vor fi mai săraci, mai puţin fericiţi sau cu mai puţine şanse în viaţă. Libertatea e acea valoare din care dacă dai şi la alţii, se înmulţeşte, nu se împuţinează. Din acest punct de vedere, cred că noi, în acest moment, ar trebui să spunem că nu putem împărţi trecutul, dar putem construi împreună viitorul. Trebuie să demontăm prejudecăţile, trebuie să spunem că nu suntem un risc la adresa securităţii naţionale, cum consideră anumite instituţii, că nu vrem să facem rău României.

Vrem să avem o ţară mai bună. Şi noi vrem o ţară mai bună. Nu vrem o ţară mai proastă, dacă am rămas în ţara noastră. În acelaşi timp, trebuie să cerem de la români deschidere mai multă. Trebuie să ne convingă majoritatea românească că nu doreşte asimilarea, doreşte păstrarea acestei bogăţii, acestei multiculturalităţi, ceea ce pentru România eu cred că este un lucru în plus, nu în minus care trebuie să dispară. Care trebuie depăşită, cum zicea un candidat. El nu avea o soluţie, o propunere. El zicea: "Hai să depăşim!". Nu putem depăşi. Din acest punct de vedere, maghiarii nu doresc decât o ţară mai bună, o ţară în care se simt în siguranţă şi siguranţa înseamnă respectarea drepturilor, a identităţii, a acestei diferenţe lingvistice şi culturale. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Mirela Bărbulescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.