Fostul preşedinte Emil Constantinescu, sub al cărui mandat prezidenţial a avut loc vizita în România, acum 20 de ani, a Papei Ioan Paul al II-lea, îşi exprimă speranţa că venirea actualului Suveran Pontif, Papa Francisc, în ţara noastră va oferi speranţa "unui nou avânt pentru dialogul ecumenic", dar şi a "unei noi afirmări a României în conversaţia globală".

"Anul acesta aniversăm 20 de ani de când Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat România, prima vizită a unui Episcop al Romei într-o ţară majoritar ortodoxă după Marea Schismă din 1054, şi sunt bucuros că mai tinerii mei colegi din Institutul de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului au avut, la începutul acestui an, iniţiativa unui proiect de cercetare dedicat dialogului catolic-ortodox de-a lungul secolelor. Le-a aparţinut şi iniţiativa apariţiei unui volum, care prezintă, fie şi succint, cu argumentul solid al faptelor bine documentate şi al imaginilor, contextul istoric, politic, cultural şi religios care a determinat deschiderea lumii catolice către România, prin cea mai înaltă voce a ei. Demersul capătă o mai mare semnificaţie acum, când un alt Episcop al Romei va păşi pe pământ românesc, oferindu-ne speranţa unui nou avânt pentru dialogul ecumenic, mai mult decât necesar în această epocă de mari transformări şi mari incertitudini. Şi, totodată, speranţa unei noi afirmări a României în conversaţia globală", a precizat Constantinescu, într-un comunicat transmis AGERPRES.

El a apreciat că, la 30 de ani de la Revoluţie, România se află "în faţa unui nou prag", responsabilitatea în acest sens aparţinând noii generaţii.

"În anul 2019, la 30 de ani de la Revoluţia Română şi căderea Cortinei de Fier, la 20 de ani de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea, celebrată prin vizita Papei Francisc cu îndemnul 'Să mergem împreună', România se află în faţa unui nou prag. Noi, cei care am luptat să ne facem datoria când a fost timpul nostru, ne-am supus judecăţii istoriei. Decizia aparţine acum tinerei generaţii", subliniază fostul şef al statului.

Emil Constantinescu a arătat că "întâlnirea cu personalităţi care lasă urme profunde ale trecerii lor prin viaţă" a reprezentat o constantă a existenţei sale şi că Papa Ioan Paul al II-lea a fost o asemenea personalitate, "un sfânt a cărui gândire şi a cărui acţiune au îmbogăţit suflete şi spirite", au condus la schimbări majore în conştiinţa oamenilor şi în istorie.

"M-am născut în 1939, anul începerii celui de-al Doilea Război Mondial, şi am trăit din plin atrocităţile secolului XX din anii care au urmat. Este motivul pentru care m-am dedicat, după încheierea mandatului meu, cât timp îmi va fi dat să trăiesc, slujirii idealului Păcii şi înţelegerii între oameni şi religii, promovat de Papa Ioan Paul al II-lea în timpul pontificatului său, din perspectiva diplomaţiei culturale pe care o promovează Institutul de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului", se mai arată în mesajul fostului preşedinte.

Constantinescu a adăugat că volumul editat de Institutul de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului i-a readus în memorie evenimente şi figuri "ale unei epoci frământate din istoria" ţării. El a dorit totodată să aducă un omagiu Patriarhului Teoctist, precum şi păstorilor celorlalte culte religioase din România.

"România ieşise din negura comunismului prin jertfă şi înfrunta, din răsputeri, dificultăţile unei tranziţii dureroase către un viitor pe care îl spera mai bun. Ca preşedinte al statului, îmi revenea obligaţia şi responsabilitatea de a sluji interesul naţional, exprimat de proporţia covârşitoare a românilor care doreau integrarea în structurile euroatlantice. Susţinerea urmaşului Apostolului Petru în îndeplinirea acestui proiect statal era deosebit de importantă, iar Patriarhul Teoctist a înţeles acest obiectiv politic. Îi sunt profund recunoscător şi îi aduc cel mai înalt omagiu. La fel de recunoscător, pentru susţinerea lor, le sunt păstorilor celorlalte culte religioase din România şi le aduc acelaşi înalt omagiu", a adăugat fostul şef al statului. AGERPRES/ (AS - autor: Irinela Vişan, editor: Andreea Rotaru, editor online: Adrian Dădârlat)