Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Un număr de 21 de şefi de stat din Uniunea Europeană au semnat, cu ocazia Zilei Europei, un apel pentru Europa înaintea alegerilor europarlamentare, informează Administraţia Prezidenţială.

"Alegerile din 2019 au o importanţă deosebită: dumneavoastră, cetăţenii europeni, sunteţi cei care decideţi calea pe care Uniunea Europeană o va urma. De aceea, noi, şefii de stat din Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Franţa, Croaţia, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia şi Finlanda, îi chemăm pe toţi cetăţenii europeni cu drept de vot să participe la alegerile pentru Parlamentul European la sfârşitul lunii mai 2019. (...) Vrem o Europă puternică şi integrată. Avem nevoie, aşadar, de o Uniune Europeană puternică, o Uniune care are instituţii comune, o Uniune care îşi revizuieşte constant activitatea cu un ochi critic şi care este capabilă să se reformeze, o Uniune a cărui fundament sunt cetăţenii săi şi statele sale membre. Această Europă are nevoie de o dezbatere politică dinamică cu privire la cea mai bună cale spre viitor, având la bază Declaraţia de la Roma din 25 martie 2017. Europa este capabilă să gestioneze o gamă largă de opinii şi idei. Dar, cu siguranţă, nu trebuie să ne întoarcem la o Europă în care ţările nu mai sunt parteneri egali, ci adversari. Europa noastră unită are nevoie de un vot puternic al popoarelor. De aceea vă invităm să vă exercitaţi dreptul de vot. Viitorul nostru comun european se află pe buletinul de vot", se arată în documentul semnat de cei 21 de şefi de stat din UE.

Aceştia subliniază că pacea şi libertatea, prosperitatea şi bunăstarea nu trebuie considerate ca fiind garantate.

"Este necesar să ne implicăm cu toţii în mod activ în promovarea ideii măreţe a unei Europe paşnice şi integrate", se arată în apel.

Cei 21 de şefi de stat precizează că membrii aleşi ai Parlamentului European, împreună cu Consiliul Uniunii Europene, decid ce reguli ar trebui să se aplice în Europa şi cum ar trebui să fie cheltuit bugetul Europei.

"Pentru mulţi cetăţeni din Europa, în special din tânara generaţie, cetăţenia europeană a devenit a doua lor natură. Nu este o contradicţie pentru ei să-şi iubească satul, oraşul, regiunea sau naţiunea şi să fie devotaţi proiectului european. Europa noastră este capabilă să facă faţă provocărilor împreună. În aceste luni, mai mult decât oricând în trecut, Uniunea Europeana se confruntă cu provocări profunde. Pentru prima dată de la începutul integrării europene, oamenii vorbesc despre reversul uneia sau mai multor etape de integrare, precum libertatea de mişcare sau desfiinţarea instituţiilor comune. Pentru prima dată, un stat membru intenţionează să părăsească Uniunea. În acelaşi timp, alţii cer mai multă integrare în Uniunea Europeană sau în Zona Euro, sau o Europă cu mai multe viteze. Viziunile asupra acestor chestiuni diferă în rândul cetăţenilor şi al guvernelor statelor membre, precum şi între noi, şefii de stat. Cu toate acestea, cu toţii suntem de acord că integrarea europeană şi unitatea sunt esenţiale şi că dorim ca Europa să continue ca o Uniune", se arată în document.

Potrivit sursei citate, numai o comunitate puternică va fi capabilă să facă faţă provocărilor globale curente.

"Efectele schimbărilor climatice, terorismul, globalizarea economică şi migraţia nu se opresc la graniţele naţionale. Doar lucrând împreună ca parteneri egali la nivel instituţional vom reuşi să facem faţă cu succes acestor provocări şi să continuăm pe drumul spre coeziunea economică şi socială şi spre dezvoltare", se mai afirmă în apelul celor 21 de şefi de stat şi de guvern.

Documentul este semnat de preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, preşedintele Cehiei, Milos Zeman, preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, preşedintele Estoniei, Kersti Kaljulaid, preşedintele Irlandei, Michael D. Higgins, preşedintele Republicii Elene, Prokopios Pavlopoulos, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, preşedintele Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarovic, preşedintele Italiei, Sergio Mattarella, preşedintele Ciprului, Nicos Anastasiades, preşedintele Letoniei, Raimonds Vejonis, preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite, preşedintele Ungariei, Janos Áder, preşedintele Maltei, George Vella, preşedintele Austriei, Alexander Van der Bellen, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, preşedintele Portugaliei, Marcelo Rebelo de Sousa, preşedintele României, Klaus Iohannis, preşedintele Sloveniei, Borut Pahor, preşedintele Slovaciei, Andrej Kiska, preşedintele Finlandei, Sauli Niinisto. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Peia, editor: Oana Popescu, editor online: Anda Badea)

 

Citeşte şi:

 

9 mai - Ziua Europei

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.