Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Reprezentanţii autorităţii judecătoreşti şi ai asociaţiilor profesionale ale magistraţilor au discutat, miercuri, cu preşedintele Klaus Iohannis despre legile justiţiei, Secţia specială de investigare a magistraţilor, dar şi despre oportunitatea referendumului pentru justiţie.
 


"Discuţia s-a focusat în special pe legile justiţiei, cu o notă mai specifică pe Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie. Nu a fost tema propusă aceasta de către domnul preşedinte, ci în discuţiile aduse de magistraţi au fost aduse argumente pro şi contra cu privire la această secţie. De asemenea, au fost discuţii între magistraţi argumentate vizavi de ce sunt şi nu sunt bune modificările aduse legilor justiţiei. A şi precizat că (n.r. discuţia) nu este despre referendum, o parte din colegi au propus însă o serie de întrebări pentru referendum. Noi ne-am exprimat îngrijorările că acest referendum ar putea afecta încrederea cetăţenilor în justiţie şi că acest subiect ar putea fi politizat, cu atât mai mult cu cât există campanie electorală. Domnul preşedinte ne-a asigurat că nu va fi cazul de a se politiza acest subiect sau de a se vătăma în vreun fel justiţia prin aceasta", a declarat judecătorul Dana Gârbovan, reprezentant al Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România.

În opinia ei, justiţia nu poate fi o temă pentru referendum.

"Justiţia, ca atare, nu poate fi temă pentru referendum, pentru că prin referendum se cere părerea poporului cu privire la două răspunsuri care trebuie să fie deopotrivă valabile. Or, în ceea ce priveşte justiţia, nu există decât un singur răspuns valabil: o justiţie independentă, într-un stat care este democratic şi respectă statul de drept", a spus Dana Gârbovan.

Ea a susţinut că Secţia specială este o garanţie de independenţă.

"Procurorii numiţi acolo sunt numiţi strict de plenul CSM, iar implicarea plenului şi nu doar a procurorilor a fost salutată de Comisia de la Veneţia tocmai pentru că se asigură garantarea independenţei atât a judecătorilor, cât şi a procurorilor atunci când sunt cercetaţi penal", a afirmat judecătoarea.

Nu a existat, a adăugat ea, nicio concluzie a întâlnirii şi că preşedintele Iohannis joacă rolul de mediator.

"Domnul preşedinte nu şi-a exprimat nicio părere, pur şi simplu a stat şi a ascultat argumentele expuse de participanţi", a mai spus Dana Gârbovan.

La rândul său, judecătoarea Mădălina Afrăsinei s-a declarat şi ea împotriva referendumului pe justiţie.

"Un referendum pe independenţa justiţiei nu-mi garantează mie, ca judecător, independenţa. Noi, ca judecători, suntem independenţi atât timp cât fiecare decidem să facem lucrul acesta. Poate să-mi scrijelească mie (...) în orice legi şi în orice Constituţie că sunt independentă, dacă eu, prin ceea ce fac şi cum mă simt, nu mă simt independentă, vorbim vorbe", a spus ea.

Judecătorul Cristi Danileţ a arătat că preşedintele Iohannis s-a arătat extrem de îngrijorat de modalitatea în care s-a legiferat în ultimii doi ani în domeniul justiţiei.

"Toate modificările legislative din ultima vreme au fost puse în discuţia cu preşedintele statului. S-a discutat de asemenea despre Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie. Opinia este unanimă, că ar trebui ca CSM să aplice nişte criterii foarte severe în modalitatea de selecţie a procurorilor. Deocamdată, cei care fac parte din această secţie nu sunt dintre cei mai indicaţi, ca să spun aşa, procurori. Pe viitor ar trebui o selecţie mult mai riguroasă", a spus el.

Danileţ a precizat că discuţia a vizat şi aspecte legate de referendum, arătând că nu şeful statului a fost cel care a deschis acest subiect.

"Eu nu aş vedea o întrebare privind justiţia română, ci aş vedea o întrebare privind activitatea de legiferare. De exemplu, populaţia ar putea fi întrebată dacă este de acord cu legi mai favorabile sau nu în cazul demnitarilor urmăriţi pentru infracţiuni de corupţie şi de serviciu. (...) Referendumul ar putea avea ca obiect consultarea populaţiei cu privire la anumite interdicţii care să se pună legiuitorului. Aşadar, dacă populaţia, de exemplu, ar spune: 'Noi nu suntem de acord cu legi care să favorizeze pe cei urmăriţi pentru infracţiuni de serviciu sau de corupţie', automat, Parlamentul, respectiv Guvernul nu ar putea legifera într-o modalitate, pentru că avem o decizie a CCR încă din anul 2012, care ne spune în mod clar că în activitatea de legiferare trebuie să se ţină seama de voinţa poporului. (...) Eu, personal, am şi ridicat această problema preşedintelui statului, să provoace Curtea Constituţională în a decide mai des asupra conflictelor dintre autorităţi şi asupra constituţionalităţii unor acte normative. De asemenea, am sugerat preşedintelui să fie mai des prezent în Consiliul Superior al Magistraturii şi să îşi asume rolul, până la urmă, de mediator pe care îl are între puteri", a afirmat el.

Întrebat dacă referendumul ar putea să afecteze independenţa justiţiei, judecătorul a spus că nu.

"Nu, nici vorbă. Dacă nu priveşte justiţia în mod direct, ci doar activitatea de legiferare sau politica, în general penală, a statului, nu văd o afectare a justiţiei", a subliniat el.

Dragoş Călin, de la Forumul judecătorilor, a precizat că discuţiile au urmărit detensionarea stării din justiţie.

"Ştiţi foarte bine că în ultima perioadă există manifestări zilnice ale magistraţilor sub diverse forme. Rezolvarea este relativ simplistă, respectarea întru-totul a avizelor Comisiei de la Veneţia şi a rapoartelor Comisiei Europene şi GRECO. Sunt chestiuni minimale pentru statul de drept şi care trebuie să fie urmate de România pentru a evita soluţii de principiu la Curtea de Justiţie a UE şi, eventual, probabil, şi condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, precum şi posibile activări de articol 7 sau infringementuri din partea Comisiei Europene", a spus Călin.

El a susţinut că un referendum pe justiţie ar putea ajuta la detensionarea stării din acest domeniu.

"Ar putea ajuta un astfel de referendum, dacă, spre exemplu, ar fi întrebat poporul dacă este de acord cu aplicarea acestor soluţii propuse de organismele internaţionale. Şi dacă un astfel de referendum ar fi valid, s-ar pune problema respectării voinţei populare şi, în consecinţă, o nerespectare a acestei voinţe ar însemna o nerespectare a suveranităţii poporului şi o încălcare a principiilor articolului 1, 2 şi 61 din Constituţie. (...) Un astfel de referendum ar putea determina Curtea să constate neconstituţionalitatea şi prin prisma acestor aspecte a dispoziţiilor care sunt contrare recomandărilor Comisiei de la Veneţia, GRECO", a afirmat Dragoş Călin.

Judecătorul a arătat că probabil şeful statului va continua acest dialog cu reprezentanţii sistemului judiciar.

"E păcat că s-a desfăşurat destul de tardiv, adică intervine post factum, când totul s-a întâmplat şi deja instituţiile europene au constatat derapaje esenţiale de la statul de drept în România", a conchis Dragoş Călin.

Bogdan Pârlog, de la Iniţiativa pentru justiţie, a apreciat dialogul cu şeful statului, deşi a susţinut că acesta a survenit foarte târziu.

"Am apreciat absolut necesar, chiar dacă din păcate foarte târziu deschiderea dialogului cu unica autoritate a statului român care încă mai prezintă credibilitate pentru membrii sistemului judiciar. (...) Justiţia, ca serviciu public, ca fundament al statului de drept, se apropie de momentul colapsului, de momentul în care nu va mai funcţiona. Modificările iresponsabile aduse legilor justiţiei ne duc în situaţia la care vom ajunge să nu mai putem îndeplini îndatoririle noastre constituţionale şi legale. (...) Modificările de asemenea amploare ale unor legi care influenţează existenţa statului trebuie făcute cu responsabilitate, nu în bătaie de joc, cum s-a întâmplat, şi nu pentru a răspunde unor interese punctuale, personale", a spus el. AGERPRES/(A - autori: Florentina Peia, Irinela Vişan, editor: Florin Marin, imagine: Marian Vlăduț, redactor video: Alberta Forgiarini, grafician: Andrei Cârlan, editori online: Gabriela Badea, Alexandru Cojocaru) 

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.