COD PORTOCALIU: 25-09-2020 ora 11 Intre 26 septembrie, ora 09:00 – 27 septembrie, ora 03:00Fenomene vizate se va semnala 26 septembrie, ora 09:00 – 27 septembrie, ora 03:00Fenomene vizate

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Comisarul european Corina Creţu a declarat miercuri că Raportul privind protecţia bugetului UE în cazul deficienţelor generalizate ale statului de drept, adoptat în ianuarie de Parlamentul European, este o măsură îndreptată către fiecare ţară din Uniune, nu în special către România, în condiţiile în care statele membre au devenit din ce în ce mai dornice să se ştie mult mai exact ce se întâmplă cu banii europeni.

"Cred că trebuie să existe acest control asupra felului în care sunt folosiţi banii europeni. Această rezoluţie vine în continuarea principiului nostru de la Comisia Europeană, acela al toleranţei zero faţă de fraudă, şi este un palier în plus, un element în plus. Rămâne ca domnul prim-vicepreşedinte Timmermans, împreună cu doamna comisar Vera Jourova, cu Parlamentul şi Consiliul să găsească această formulă cât mai corectă, pentru a nu lăsa loc abuzurilor şi pentru, într-adevăr, a folosi banii europeni. Este vorba de banii cetăţenilor europeni. 80% din fondurile noastre se duc în regiunile cele mai sărace. Un olandez primeşte 12 euro pe cap de locuitor, un român primeşte peste 300 de euro pe cap de locuitor. La o contribuţie de 13 miliarde de euro, România a primit din partea UE 45 de miliarde de euro. Statele au devenit din ce în ce mai dornice să se ştie mult mai exact ce se întâmplă cu banii europeni şi important pentru noi e să avem cât mai puţine fraude", a precizat Corina Creţu, în conferinţa de presă în care Pro România şi-a anunţat candidaţii pentru alegerile europarlamentare din 26 mai.

Ea a subliniat că fiecare stat membru urmează să fie sancţionat în funcţie de numărul de fraude şi că modul de funcţionare a acestui mecanism nu a fost stabilit deocamdată.

"Fraudele au scăzut de la an la an, pentru că oamenii au înţeles că banul european este cel mai controlat ban. Şi într-adevăr nu este o măsură care - aşa cum a fost prezentată din păcate în unele medii în România - să se îndrepte către România. Este îndreptată către fiecare ţară. Nu e vina nimănui, de pildă, că în raportul OLAF din 2017 România este pe primul loc, cu 11 cazuri majore de fraudă. Dar acest lucru se schimbă de la an la an. Fiecare ţară va fi sancţionată în funcţie de numărul de fraude. Este un principiu al toleranţei zero faţă de fraude. Cum va funcţiona acest mecanism o vor decide Parlamentul şi Consiliul, ca şi co-legislatori", a adăugat comisarul european.

În altă ordine de idei, Corina Creţu a reamintit că săptămâna trecută i-a transmis o scrisoare prim-ministrului Viorica Dăncilă, pe tema spitalelor regionale, subliniind că autorităţile de la Bucureşti trebuie să notifice Comisia Europeană în privinţa deciziilor pe care le vor lua pentru aceste proiecte.

"I-am trimis o scrisoare în aprilie 2018, am avut discuţii în octombrie, şi la Bruxelles şi la Bucureşti. Am vorbit şi la începutul acestui an. Săptămâna trecută i-am trimis o nouă scrisoare. Nu am primit niciun răspuns şi este vital ca autorităţile române să ia o decizie în legătură cu cele 300 de milioane de euro care sunt puşi deoparte pentru cele trei spitale regionale. Pentru orice decizie vor lua trebuie să notifice Comisia Europeană. Îi folosesc în continuare, vor să îi transfere către alte investiţii, vor să fazeze acest proiect... Pentru fiecare dintre acestea trebuie să ne notifice. Noi, la acest moment, stăm cu acest proiect care nu se mişcă de doi ani şi jumătate. Sper să primim măcar studiile de fezabilitate pe timpul mandatului meu, pe care îl mai am până la 1 iulie", a spus ea.

Comisarul european Corina Creţu, care ocupă locul 2 pe lista Pro România pentru alegerile europarlamentare din luna mai, şi-a exprimat regretul legat de faptul că unele obiective incluse în POR şi POIM pentru România nu vor fi încheiate în timpul mandatului său.

"În calitate de comisar european m-am implicat personal pentru a folosi toate resursele pe care le avem la dispoziţie. Nu am văzut acelaşi entuziasm din partea guvernelor care s-au succedat. Am încheiat împreună cu domnul prim-ministru Ponta în 2015 şi Programul Operaţional Regional şi Programul Infrastructură Mare şi vă mărturisesc cu durere că aş fi vrut să îmi închei mandatul cu toate obiectivele, care au fost puse în acele programe operaţionale, încheiate. Pentru că aşa se angajase la acel moment Guvernul României. Din păcate, între timp s-au schimbat cinci guverne, nu avem spitalele regionale, nu avem Autostrada Unirii nici măcar în faza studiului de fezabilitate", a precizat ea. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Andreea Rotaru, editor online: Anda Badea)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.