COD GALBEN: 20-09-2019 ora 14 Intre 14:35 si 16:00 se va semnala intensificări ale vântului, care la rafală vor atinge viteze de 55...60 km/h in Județul Botoşani;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis vineri Parlamentului, spre reexaminare, Legea bugetului de stat pe anul 2019, evidenţiind că alocarea resurselor bugetare este "fundamentată pe o prognoză nerealistă", afectează funcţionarea unor instituţii publice cu rol esenţial, dar şi dezvoltarea comunităţilor locale şi realizarea unor investiţii strategice.

"Separat de motivele de neconstituţionalitate, considerăm că Legea bugetului de stat pe anul 2019 se impune a fi reexaminată de către Parlament întrucât alocarea resurselor bugetare este, pe de o parte, fundamentată pe o prognoză nerealistă, iar pe de altă parte nu asigură o reală funcţionare a unor instituţii publice cu rol esenţial în societate. Mai mult, bugetul pentru anul 2019 afectează dezvoltarea comunităţilor locale şi realizarea unor investiţii strategice, în special segmentele programate de autostradă care ar trebui să contribuie direct la dezvoltarea societăţii. Totodată, această lege ar trebui reanalizată sub aspectul modului în care sunt alocate resursele în domeniile sănătăţii şi educaţiei, cu atât mai mult cu cât au crescut în mod semnificativ alocările destinate partidelor politice", se arată în cererea de reexaminare.

Conform sursei citate, autoritatea legiuitoare "are datoria de a reexamina şi de a cere lămuriri suplimentare" Guvernului cu privire la prognoza de creştere economică de 5,5%, pe care s-a fundamentat bugetul aferent anului 2019. Preşedintele semnalează o construcţie bugetară "care comportă diferenţe semnificative" între evaluările Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză şi cele mai recente evaluări disponibile ale organismelor financiare internaţionale.

"Comisia Europeană şi organisme independente internaţionale au prognozat, toate, rate de creştere economică substanţial reduse faţă de cele ale CNSP. De exemplu, Fondul Monetar Internaţional a prognozat 3,4%, iar Comisia Europeană 3,8%, în timp ce Banca Mondială estimează o creştere de doar 3,5%, iar agenţia de rating Fitch, una dintre cele mai importante agenţii de evaluare financiară la nivel mondial, estimează o creştere de doar 3,2%", spune Iohannis.

Potrivit preşedintelui, avansul investiţiilor previzionat la 6,9% este "exagerat de mare" în condiţiile unui avans al investiţilor de doar 1,5% în 2018.

"Această prognoză nerealistă este infirmată şi de incertitudinile mediului privat, inclusiv la nivel global. Totodată, o scădere a ratingului de ţară va determina şi o scădere a atractivităţii României ca destinaţie investiţională. O creştere a investiţiilor pe seama fondurilor suverane este incertă în contextul în care acestea nu au fost operaţionalizate", menţionează Iohannis.

În cererea de reexaminare se mai arată că prognoza aferentă cursului valutar este "nerealistă" în condiţiile în care tensiunile de pe piaţa valutară sunt ridicate, iar România se confruntă cu "cele mai mari dezechilibre macroeconomice" din regiune, respectiv un deficit bugetar de 15 miliarde de euro şi un deficit de cont curent de 9,4 miliarde de euro. Aceste "dezechilibre vor avea ca efect deprecierea suplimentară" a leului, prognoza de 4,67 fiind "extrem de optimistă", se precizează în cerere.

Şeful statului arată că veniturile bugetare sunt "supraestimate", iar ponderea de 33,51% din PIB a veniturilor totale prevăzute în Bugetul General Consolidat este "nerealistă".

"Această estimare a veniturilor de 33,51% în PIB plasează veniturile previzionate pentru anul 2019 la cel mai ridicat nivel din perioada post-aderare a României la Uniunea Europeană. (...) Pe fondul unei eficienţe a colectării care nu a cunoscut îmbunătăţiri semnificative, pe fondul lipsei unor măsuri de politică fiscală şi pe fondul unei încetiniri a economiei în anul 2019, considerăm că o creştere a veniturilor bugetare cu un punct procentual în PIB peste nivelul celor mai buni ani din istoria recentă a României este nefundamentată economic", subliniază preşedintele.

El mai atrage atenţia asupra faptului că execuţia bugetară a anului 2018 s-a bazat pe obţinerea unor venituri suplimentare de 5,2 miliarde de lei încasate de la companiile cu capital de stat sau majoritar de stat.

"Numai în luna decembrie au fost încasate dividende suplimentare neplanificate de circa 2 miliarde de lei, ceea ce a permis, alături de alte măsuri, încadrarea în ţinta de deficit bugetar", a spus el.

Klaus Iohannis apreciază că este supraestimată şi o pondere a TVA în PIB de 6,8%, în condiţiile în care execuţia anilor trecuţi a înregistrat o pondere în PIB de doar 6,2% în 2017 şi 6,3% în 2018.

"În lipsa unor măsuri privind creşterea eficienţei colectării şi implicit a consumului, estimarea de 6,8% este una nerealistă. (...) Supraestimate sunt şi sumele primite de la Uniunea Europeană care prevăd o pondere în PIB de 3,3%, deşi execuţia în 2017 a avut o pondere de 2% şi de 2,4% în PIB în 2018. De altfel, supraestimarea acestor venituri a devenit o practică. De exemplu, în 2018 estimarea era de 3,1% pentru ca la sfârşitul anului execuţia să fie de 2,4%", arată Iohannis în cererea de reexaminare.

Preşedintele atrage atenţia asupra faptului că, în timp ce "veniturile sunt supraestimate, cheltuielile bugetare sunt subdimensionate, ceea ce are consecinţe sub aspectul creării unor blocaje" la nivelul unor ordonatori principali de credite.

"În primul rând, cheltuielile cu dobânzile sunt preconizate să crească cu doar 469 milioane de lei comparativ cu o creştere de 2,8 miliarde lei în anul anterior, ceea ce echivalează cu o reducere de ritm de creştere de la 27,8% în 2018 la 3,6% în 2019. Astfel, inclusiv Consiliul Fiscal apreciază că propunerea bugetară curentă apare drept potenţial subdimensionată având în vedere tendinţa evidentă de creştere a costurilor de finanţare, mai ales în contextul nou adoptatei taxe pe activele bancare şi a modului de stabilire a asietei acesteia (care include şi deţinerile de obligaţiuni guvernamentale), precum şi volumul în creştere al datoriei publice. Mai mult decât atât, în situaţia în care ratingul de ţară ar fi redus, cheltuielile cu dobânzile ar creşte automat", reiese din cererea de reexaminare.

Iohannis evidenţiază situaţia DNA şi DIICOT, unde cheltuielile de personal previzionate pentru anul 2019 sunt semnificativ mai mici decât execuţia anului 2018, motiv pentru care sumele alocate pentru plata drepturilor salariale şi de natură salarială nu vor fi suficiente pentru a acoperi întregul an. El a menţionat că această situaţie apare la mai mulţi ordonatori de credite.

Bugetul Serviciului Român de Informaţii a fost redus cu 18,04% "cu consecinţa neacoperirii cheltuielilor cu salariile" pentru ultimele patru luni din an. Pentru Serviciul de Informaţii Externe, unde reducerea a fost de 9,58%, cheltuielile de personal nu vor fi acoperite pentru ultimele două luni din an, iar în cazul Serviciului de Protecţie şi Pază reducerea a fost de 21,29%, cheltuielile de personal fiind insuficiente pentru ultimele trei luni, se precizează în document.

Se atrage atenţia şi asupra faptului că în cazul SRI diminuarea determină "un impact negativ asupra capabilităţilor operaţionale ale instituţiei", iar în cazul SIE "se produce un impact negativ semnificativ în ceea ce priveşte cheltuielile operative.

"La SPP consecinţele insuficientelor alocări se răsfrâng asupra îndeplinirii misiunilor operative aflate în responsabilitatea instituţiei, atât în plan intern, cât şi a celor stabilite prin tratate internaţionale asumate de ţara noastră, vor genera dificultăţi majore generând vulnerabilităţi, respectiv vor avea un impact negativ asupra eficacităţii măsurilor de securitate. În plus, insuficienţa alocărilor bugetare poate conduce la un blocaj instituţional la nivelul resurselor umane, cu consecinţe asupra măsurilor de securitate care se impun cu ocazia vizitei Suveranului Pontif, precum şi pentru cele două scrutine din acest an. Nu în ultimul rând, consecinţele vizează şi imposibilitatea dotărilor cu tehnică specifică în vederea asigurării măsurilor de securitate necesare pentru perioada în care România exercită Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene", subliniază Iohannis.

El atrage atenţia că, în urma majorării punctului de pensie cu 10%, cheltuielile lunare cu pensiile au fost anul trecut de circa 5,51 miliarde lei.

"Având în vedere aceste valori, precum şi preconizata majorare a punctului de pensie cu 15% începând cu 1 septembrie 2019, din calculele efectuate rezultă un necesar de 69,5 miliarde lei, cu 1,4 miliarde lei peste cheltuielile bugetate în bugetul asigurărilor sociale de stat, de 68,1 miliarde lei", precizează şeful statului.

Preşedintele evidenţiază şi faptul că Parlamentul trebuie să analizeze cheltuielile legate de cuantumul contribuţiei României la bugetului Uniunii Europene, după ce între forma bugetului pusă în dezbatere publică şi varianta adoptată de Guvern contribuţia se reduce de la 9,18 miliarde la 8,66 miliarde lei.

Şeful statului apreciază şi că modalitatea de constituire a bugetelor locale, "realizată în mare parte prin derogare de la regulile privind finanţele şi finanţele publice locale, nu va fi în măsură să asigure, pentru anul 2019, o bună funcţionare" a administraţiei locale. Sunt invocate următoarele considerente: mecanismele stabilite pentru constituirea bugetelor locale "generează riscuri" cu privire la autonomia locală; modalitatea de trecere în sarcina autorităţilor locale a finanţării unor cheltuieli publice specifice sistemului de protecţie a copilului şi a persoanelor cu dizabilităţi "ridică probleme din punct de vedere al legalităţii", cât şi din cel al efectelor preconizate; posibilităţile de realizare de investiţii la nivel local sunt afectate; efectele unor măsuri legislative recente privind finanţarea de către autorităţile locale a programului naţional pentru şcoli (Programul pentru şcoli al României) sunt anulate în mod nejustificat.

Klaus Iohannis adaugă că pentru autorităţile locale bugetul pe 2019 "va asigura mai degrabă o finanţare de subzistenţă, cu zero investiţii", ceea ce va reprezenta o sursă de reorganizări şi disponibilizări.

"O abordare comparativă a evoluţiilor din ultimii ani arată că deficitul bugetelor locale - deşi nu se va situa la un nivel comparativ anului trecut (în care influenţa majoră a aparţinut diminuării neplanificate a veniturilor din impozitul pe venit, necompensată în cursul exerciţiului bugetar) - va depăşi nivelul anului 2017, în condiţiile în care per total ponderea în PIB a cheltuielilor de capital din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale (1,2%) va scădea faţă de 2018 (1,4%), ajungând la acelaşi nivel ca în 2017", se arată în cererea de reexaminare.

Preşedintele opinează că "se impune reanalizarea" de către Parlament a întregului mecanism destinat finanţării sistemului de protecţie a copilului, a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap şi, respectiv, finanţarea drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiile persoanelor cu handicap grav.

El atrage atenţia şi asupra faptului că volumul alocărilor pentru partidele politice "contrazice principiile reformei electorale din anul 2015" care viza stabilirea unor plafoane pentru sumele cheltuite în campaniile electorale.

"Majorarea finanţării partidelor politice este cu atât mai nejustificată, în condiţiile numeroaselor probleme cu care se confruntă sistemul sanitar, de la lipsa infrastructurii, până la lipsa prioritizării programelor de sănătate şi acoperirii necesarului de medicamente pentru boli care reprezintă probleme reale de sănătate publică şi pentru care există la acest moment studii epidemiologice care să justifice necesitatea efectuării unor investigaţii sau administrării unor tratamente. Din această perspectivă, considerăm că se impune o reanalizare a alocărilor bugetare în acest domeniu prin redistribuirea de sume în cadrul bugetului", reiese din document.

Se menţionează că, în lipsa unei evaluări a impactului bugetar al creşterilor salariale, "se impune o reanalizare a cheltuielilor pentru asigurarea acoperirii" drepturilor salariale şi de natură salarială din sistemul educaţional şi de cercetare.

"De asemenea, atragem atenţia asupra alocărilor destinate Ministerului Educaţiei Naţionale privind cheltuielile cu bunuri şi servicii, a căror valoare este cu 5% mai mică decât execuţia anului 2018. Totodată, alocările privind proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare sunt cu 33% mai mici faţă de execuţia anului trecut. Aceste alocări deficitare nu sunt în măsură să acopere nevoile unui sistem cronic subfinanţat", mai spune Iohannis în cererea de reexaminare. AGERPRES/(AS - autor: Irinela Vişan, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ady Ivaşcu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.