COD GALBEN: 17-11-2019 ora 18 Intre 18:00 si 00:00 se va semnala intensificări temporare ale vântului, cu viteze la rafală care vor atinge local 55...65 km/h, iar la peste 1800 m, vor fi rafale de 90...100 km/h in Județul Caraş-Severin, Județul Hunedoara; COD GALBEN: 17-11-2019 ora 18 Intre 18:00 si 00:00 se va semnala intensificări ale vântului, temporar cu rafale de 90...100 km/h. in Județul Braşov, Județul Sibiu; COD GALBEN: 17-11-2019 ora 18 Intre 18:00 si 00:00 se va semnala intensificări temporare ale vântului ce vor atinge la rafală 90-100 km/h in Județul Gorj, Județul Vâlcea; COD GALBEN: 17-11-2019 ora 18 Intre 18:00 si 00:00 se va semnala intensificări ale vântului, temporar cu viteze la rafală de 90...100 km/h in Județul Argeş, Județul Prahova, Județul Dâmboviţa;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Senatorul Şerban Nicolae, iniţiatorul unei propuneri legislative privind repatrierea rezervelor de aur ale BNR, consideră că România îşi poate permite, în prezent, "să-şi ţină rezerva de aur în propriul teritoriu", pentru că are o creştere economică sustenabilă şi o inflaţie ţinută sub control.

"E o idee mai veche a mea avansată din 2015 (...) când se înregistra deja o creştere economică sustenabilă, continuă, coerentă şi relativ stabilă, cu o inflaţie ţinută sub control, cu o monedă naţională predictibilă şi cu un curs raportat la principalele monede euro şi dolar stabil şi atunci m-am gândit că România nu mai este în situaţia de la sfârşitul anilor 90, când eram tot timpul cu ochii pe opiniile FMI şi ale BM, ratingurile date de agenţiile internaţionale, astfel încât a apărut acestă idee a repatrierii rezervei de aur constituite de BNR. Ştiam că rezerva sa este de peste 100 de tone de aur, că o parte este deja în ţară şi practic nu mai suntem în situaţia în care să ţinem rezerva de aur în străinătate", a afirmat joi la Parlament, Şerban Nicolae.

El a explicat că, după guvernarea Cioloş, despre care spune că nu a avut încredere, a aşteptat să vadă dacă "argumentele invocate în primă instanţă rămân valabile".

"Anul 2017 şi anul 2018 au confirmat acest lucru şi anume faptul că economia românească este în continuare în creştere, că există o stabilitate economică la nivel macro şi că economia românească ar putea să ofere asemenea garanţii de siguranţă", a adăugat Şerban Nicolae.

Senatorul a subliniat că a propus prin proiect ca repatrierea rezervei să fie integrală.

"Eu cred că suntem în situaţia în care România îşi poate permite să-şi ţină rezerva de aur în propriul teritoriu, în condiţii de siguranţă, să nu mai plătească chirie pentru aşa ceva şi Banca Naţională a României să poată sa utilizeze această rezervă atunci când este cazul pentru asigurarea unor operaţiuni financiare specifice, aşa cum face de altfel şi cu rezerva valutară. Rezerva de aur de 103,7 tone este estimată generic undeva la până în patru miliarde de dolari, în timp ce rezerva valutară (...) depăşeşte 30 de miliarde de dolari. Din punct de vedere al BNR, nu rezerva de aur este principala resursă", a mai afirmat Nicolae.

Şerban Nicolae a precizat că nu a discutat cu organismele europene şi nici cu BNR pentru un astfel de demers, afirmând că deocamdată este un proiect, aflat în dezbatere. "Nu e nimic executoriu acum.(...) Eu cred că BNR va susţine o asemenea idee", a spus senatorul.

"Niciodată nu mi-am pus problema să modific ceva în organizarea BNR, astfel încât să introduc incompatibilităţi sau zone de conflict cu Banca Centrală Europeană sau cu celelalte bănci centrale europene. În privinţa rezervei de aur constituită de BNR, nu este nici un fel de restricţie. Nici nu ar avea cum să ne impună Banca Centrală Europeană sau băncile centrale ale altor state reguli cu privire la acest lucru. De altfel, ţări europene cu o economie stabilă consacrată, (...) Germania, Italia, Belgia, Elveţia, au luat asemenea măsuri de repatriere în ultima perioadă a rezervei de aur din străinătate în propriile ţări (...). Spre exemplu, Ungaria a repatriat întreaga cantitate fără nici un fel de problemă (...). Nu s-a mai pus problema credibilităţii", a mai afirmat senatorul PSD.

Potrivit lui Şerban Nicolae, România plăteşte o chirie Băncii Angliei, începând din 2005, pentru rezerva sa de aur, de aproximativ de 300.000 euro pe an.

"Nu s-a pus problema destinaţiei rezervei de aur. (...) Niciodată BNR nu a constituit rezerva de aur pentru o operaţiune bugetară, pentru cheltuieli fiscale bugetare şamd (...). Propunerea nu aparţine Guvernului, nu schimbă destinaţia rezervei de aur, nu schimbă titularul persoanei care constituie rezerva şi care rămâne BNR. (...) BNR este suficient de solidă ca instituţie de bancă centrală ca să depoziteze aur. (...) Nu cred că păstrarea rezervei în străinătate îi sporeşte valoarea sau îi determină valoarea. O parte din rezerva de aur se află în România", a subliniat Nicolae.

Nicolae a mai punctat că readucerea rezervei în ţară are legătură "cu o strategie de ţară, de patrie".

"Nu mi se pare nimic anormal ca noi să fim cel puţin la fel de patrioţi ca alţii. Această formulă de cosmopolitism slugarnic nu mi se pare deloc o strategie corectă.(...) Puteam să oferim ca alternativă mutarea într-o ţară mult mai sigură. (...) De ce nu ne ducem în Germania? Că dacă ne pune Germania procuror european, dacă ne pune... (...) Din punctul meu de vedere, nu e bine să ducem nici tezaurul României în afara ţării, nici rezerva de aur a BNR", a opinat senatorul PSD.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi senatorul PSD Şerban Nicolae au depus miercuri la Senat o propunere legislativă care prevede că depozitele de aur constituite de Banca Naţională a României (BNR) în străinătate nu pot depăşi 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă. AGERPRES/(A, AS - autor: Livia Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.