COD GALBEN: 15-12-2019 ora 19 Intre 19:30 si 01:00 se va semnala intensificări ale vântului cu rafale de 100...110 km/h. in Județul Suceava, Județul Neamţ;

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Preşedintele Forumului Democrat German din România (FDGR), dr. Paul-Jürgen Porr, a declarat sâmbătă că, pentru comunitatea germană, autonomia locală "nu este o problemă", arătându-se mulţumit de politica statului român privind minorităţile, inclusiv pe zona şcolară.

"Până în 1918 saşii erau destul de izolaţi, faţă de şvabi, faţă de şvabii sătmăreni, de germanii din Bucovina, din Dobrogea, din Basarabia. Abia odată cu Marea Unire s-au unificat şi aceste populaţii germane din România de astăzi şi care, în 1989, în ultimele zile ale lui decembrie, cei mai mulţi la început în ianuarie 1990, au înfiinţat Forumul Democrat al Germanilor, întâi câteva organizaţii locale, pe urmă regionale şi ceea ce numim azi forumul, la nivel cu ţară, cu cinci organizaţii regionale. În prezent suntem foarte puţini numeric, sub 40.000 de saşi, şvabi, şvabi sătmăreni etc., aşa încât mai putem avea doar o funcţie de catalizator, adică şi cantităţi mici pot determina o reacţie. (...) Pentru comunitatea germană autonomia locală nu este o problemă şi ne-am dezis cu diverse ocazii de astfel de tendinţe de autonomie, indiferent cum le-am numi. Noi suntem mulţumiţi de politica minorităţilor a statului român, inclusiv de cea şcolară", a declarat dr. Paul-Jürgen Porr pentru AGERPRES.

Liderul FDGR a arătat că şi înainte de 1989 germanii din România aveau secţii cu predare în limba germană, fapt care, potrivit lui Porr, comparativ cu alte state din sud-estul Europei, era un privilegiu.

"Astăzi, pe lângă şcolile pe care le avem, avem o serie de universităţi care au secţii în limba germană, iar cel mai bun exemplu este Universitatea Babeş-Bolyai, unde pe lângă tot ce poţi studia în limba română sunt, cred, 27 de secţii în limba maghiară şi 13 secţii în care poţi învăţa materia respectivă în limba germană. De exemplu, poţi să înveţi ştiinţe economice, jurnalism, fizică, chimie sau biologie în limba germană, ceea ce este un model european", a arătat Paul-Jürgen Porr.

Afirmaţiile preşedintelui FDGR au fost făcute în contextul participării la Simpozionul "Hotărârea de Adeziune a Saşilor la Unirea cu  România la 100 de ani", organizat la Liceul Teoretic "Stephan Ludwig Roth" din Mediaş, la care a participat şi ambasadorul Germaniei în România, Cord Meier-Klodt.

Potrivit Paul-Jürgen Porr, FDGR a organizat o serie de evenimente similare şi în 2018, anul Centenarului Marii Uniri, cel de la Mediaş marcând împlinirea 100 de ani de la decizia saşilor de aderare la Regatul României. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Cătălin Alexandru)

 

Citeşte şi:

 

Cord Meier-Klodt: Relaţiile româno-germane sunt unice în felul lor

 

Cord Meier-Klodt: Forţe din România continuă să considere oportună discreditarea rolului minorităţii germane în această ţară

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.