Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

România participă activ la consolidarea proiectului european, inclusiv prin exercitarea mandatului preşedinţiei rotative la Consiliul Uniunii Europene, a declarat, marţi, ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, într-o conferinţă de presă.

"În perioada următoare, în care ne vom ocupa deopotrivă de prezentul României, continuând să accelerăm procesul de absorbţie, dar şi în calitate de deţinători ai preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, ne vom ocupa şi de viitorul comun al Uniunii Europene. Vom face tot posibilul ca, prin politicile promovate în mandatul de şase luni la preşedinţie, toate statele membre şi desigur şi România să poată avea o dezvoltare durabilă, o dezvoltare pe termen lung. România prinde viteză într-o Europă care trebuie să rămână cât mai unită. Vreau să vă asigur că, în ceea ce priveşte preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, România participă activ la consolidarea proiectului european inclusiv prin exercitarea mandatului preşedinţiei rotative, o preşedinţie a cărei agendă este orientată către cetăţeni!", a spus Plumb.

 


Rovana Plumb a subliniat, totodată, că Ministerul Fondurilor Europene are de gestionat pachetul de coeziune, iar România trebuie să aibă un rol de "facilitator de consens" pentru a avansa cu acest document.

"În ceea ce priveşte responsabilitatea Ministerului Fondurilor Europene, pe care îl conduc, acesta are de gestionat pachetul de coeziune, care înseamnă cinci regulamente, adică baza legislativă pe baza căreia vor fi absorbite şi atrase de către România fondurile europene după 2020, adică în exerciţiul financiar următor. Suntem pregătiţi, suntem ambiţioşi, dar şi realişti. Ministerul Fondurilor Europene lucrează, din punct de vedere tehnic, cu 60 de persoane, atât în România, cât şi la Bruxelles, pentru a avea o preşedinţie de succes şi sunt sigură că acest lucru va fi posibil. Vom face în aşa fel încât acest pachet pe coeziune să poată fi avansat pentru a putea asigura banii necesari pentru dezvoltarea şi pentru bunul trai al fiecăruia dintre cetăţenii europeni. Sigur că mandatul nostru este acela de a fi un facilitator de consens, dar în acelaşi timp de a avea ambiţia de a avansa cu acest pachet pe coeziune, sigur depinzând şi de ambiţia fiecărui stat membru în parte", a afirmat Rovana Plumb.

România are prevăzută, în propunerea Comisiei Europene, o alocare pe politica de coeziune, pentru perioada 2021 - 2027, de 31 miliarde de euro, cu 8% mai mult faţă de intervalul 2014 - 2020, a scris, marţi, pe pagina sa de Facebook, comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu.

"La începutul anului trecut, începeam dezbaterile privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021 - 2027, în cadrul unei conferinţe dedicate viitorului Uniunii Europene, la care au mai participat preşedintele Jean Claude Juncker şi comisarul pentru buget, Gunter Oettinger. În mai 2018, Comisia a reuşit să transmită Parlamentului European şi Consiliului - ca şi co-legislatori - o formulă ambiţioasă şi flexibilă, în care politica de coeziune are cea mai mare alocare, 373 miliarde de euro pentru perioada post 2020. România - alături de Bulgaria, Grecia, Spania, Italia şi Finlanda - vor avea alocări mai mari faţă de actuala perioada de programare. Sper din tot sufletul să se ajungă la un Acord asupra Cadrului Financiar Multi Anual 2021 - 2027 pe perioada preşedinţiei române a Consiliului UE, în propunerea Comisiei, România având prevăzută o alocare pentru politica de coeziune (deci, fără agricultură) de 31 miliarde de euro, ceea ce înseamnă cu 8% mai mult faţă de perioada 2014 - 2020. Deci, cu toţii sperăm ca bugetul să fie adoptat pe perioada preşedinţiei române, astfel încât banii din acest buget să poată fi folosiţi de către statele membre încă de la 1 ianuarie 2021, pentru proiecte de calitate, care să utilizeze eficient fondurile europene, în scopul reducerii decalajelor şi inegalităţilor pe continentul european şi îmbunătăţirii calităţii vieţii oamenilor", a subliniat Creţu.

Comisarul european pentru politică regională a precizat că va vorbi pe acest subiect în cadrul vizitei pe care o vor efectua la Bucureşti, în perioada 10 - 11 ianuarie, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, şi Colegiul Comisarilor.

În perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2019, România va exercita primul său mandat la preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pe fundalul unei agende europene marcate de evoluţii politice şi dosare cu un impact decisiv asupra viitorului Uniunii, informa Ministerul Afacerilor Externe (MAE), într-un comunicat de presă publicat la finele anului trecut.

Conform sursei citate, procesul de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, negocierea bugetului Uniunii pentru perioada 2021 - 2027, alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019, precedate de o campanie cu mize politice majore şi mesaje cu potenţial de dezinformare şi diviziune la nivel european, vor spori complexitatea agendei viitoarei preşedinţii a Consiliului UE.

În calitate de preşedinţie, România va conduce lucrările Consiliului Uniunii Europene, având oportunitatea de a contribui la avansarea agendei europene, prin gestionarea cu imparţialitate a marilor dosare aflate pe agenda europeană pe durata celor şase luni de mandat: definirea viitorului buget al Uniunii Europene, funcţionarea Pieţei Unice Europene, consolidarea dimensiunii sociale a UE, agenda de securitate internă a Uniunii, lupta împotriva terorismului, gestionarea fenomenului migraţiei şi consolidarea rolului UE în plan global, reaminteşte MAE.

Calendarul preşedinţiei României la Consiliul UE cuprinde un număr important de reuniuni şi evenimente de nivel sau cu componentă predominant tehnică, oficiale sau informale. Alături de Summitul informal de la Sibiu (9 mai 2019), "moment-cheie în care vor fi identificate liniile ce vor ghida acţiunea Uniunii pe termen mediu, în scopul agreării viitoarei Agende Strategice a UE", numeroase evenimente informale organizate la nivel naţional "vor oferi oportunitatea evidenţierii avantajelor comparative ale României şi a promovării viziunii naţionale asupra evoluţiei anumitor politici europene". AGERPRES/(A - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Adrian Dădârlat)

 

Citeşte şi:

 

Plumb: Absorbţia fondurilor europene a ajuns la 26%, aproape de media UE

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.