COD GALBEN: 15-12-2019 Intre 00:45 si 05:00 se va semnala La altitudini de peste 1600 m, intensificări ale vântului cu rafale de 80...100 km/h in Județul Bacău, Județul Neamţ, Județul Vrancea;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE), parte a coaliţiei de guvernare, a fost şi în anul 2018 un partenerul loial al social-democraţilor, susţinând demersurile PSD atât în Parlament, cât şi în Guvern.

"Vreau să ştiţi că aveţi în ALDE un partener corect, loial, cu care trebuie să ne propunem nu numai orizontul 2020, ci trebuie să mergem mai departe. Aşa cum am discutat nu o dată în ultima perioadă cu colegul meu, Liviu (n.r. Liviu Dragnea, preşedintele PSD), orizontul nostru trebuie să fie 2024, pentru că avem multe lucruri de făcut împreună şi, dacă nu vom face noi aceste lucruri, cine o să le facă? Cred că această întrebare nu mai merită răspuns pentru că vedem cine reprezintă astăzi Opoziţia în România", afirmat preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, pe 17 decembrie, la şedinţa Consiliului Naţional al PSD.

 

La nivel guvernamental, singurul ministru ALDE schimbat, a fost cel al Economiei, Toma Petcu, care s-a retras din motive de sănătate. Locul său a fost luat, pe 29 ianuarie, de deputatul Anton Anton.

În plan parlamentar, PSD şi ALDE au reuşit să treacă, în Senat şi Camera Deputaţilor, legile pe care şi le-au propus, însă de multe ori acestea au revenit în Parlament, fie la cererea şefului statului, fie în urma deciziilor Curţii Constituţionale. În cazul Legii off-shore şi al Fondului Suveran de Investiţii, negocierile dintre ALDE şi PSD au fost mai anevoioase, însă, în cele din urmă, cele două partide au ajuns la o înţelegere.

*ALDE a fost alături de social-democraţi şi la mitingul organizat în Piaţa Victoriei în 9 iunie. Tăriceanu anunţa înaintea manifestaţiei că partidul pe care îl conduce va fi reprezentat de aproximativ 22.000 de persoane. Liderul ALDE a rostit şi un discurs în faţa protestatarilor, susţinând că în România există "o democraţie controlată", "statul paralel" fiind omniprezent în politică, în economie, în mass-media şi în justiţie.

"Am venit astăzi să mă întâlnesc cu cei care mai cred că România trebuie să rămână liberă, democratică şi independentă, cu cei care cred că România este o ţară suverană, că românii merită să trăiască liberi cu drepturile şi libertăţile protejate, fără să fie batjocoriţi când supără un procuror sau un potentat al zilei. Am venit astăzi la miting pentru a striga că judecătorii trebuie lăsaţi să hotărască liber, fără procotoale şi înţelegeri secrete", le-a spus Tăriceanu celor prezenţi la miting.

De altfel, tema "statului paralel" a fost o constantă în discursul lui Călin Popescu Tăriceanu pe parcursul anului.

Potrivit acestuia, majoritatea românilor este conştientă că în justiţia din România "s-au produs grave abuzuri" cu implicaţii majore în viaţa politică, economică şi socială a ţării. Tăriceanu a adăugat că "abuzurile" au avut drept consecinţă deteriorarea vieţii politice şi acapararea mediului economic de către oameni şi companii "apropiate statului paralel".

Pe 24 octombrie, ALDE a avansat o propunere de acord al partidelor parlamentare cu privire la independenţa justiţiei şi statul de drept. Principalele prevederi vizau retragerea din funcţiile ocupate în sistemul judiciar de cei care în perioada 2009-2016 au elaborat şi semnat protocoalele de colaborare secretă între SRI şi instituţiile din sfera justiţiei. Se propunea, de asemenea, ca ministrul Justiţiei să fie o persoană independentă politic, iar legislaţia din domeniu să includă recomandările Comisiei de la Veneţia.

În document se cerea "desecretizarea, denunţarea şi abrogarea tuturor protocoalelor încheiate între SRI şi instituţiile din sfera justiţiei (Înalta Curte, Curţi de Apel, Parchet General, DNA, CSM etc.), potrivit recomandării recentului raport al Comisiei de la Veneţia".

O altă prevedere se referă la înfiinţarea unei "comisii independente pentru adevăr şi reconciliere" cu specialişti de reputaţie internaţională care să investigheze, "în afara oricăror interese partizane" cauzele care au dus la încheierea protocoalelor de colaborare între SRI şi instituţiile din sfera justiţiei, efectele produse şi să facă propuneri "pentru restabilirea independenţei justiţiei şi pentru sancţionarea celor responsabili de situarea ei într-o stare de dependenţă faţă de serviciile speciale şi de factorii politici care au comandat activitatea acestora".

Tăriceanu susţinea, la acea vreme, că acordul propus de ALDE partidelor parlamentare este "unul dintre ultimele trenuri" în ceea ce priveşte gestionarea cu succes a preşedinţiei Consiliului UE pentru că "în condiţiile războiului politic total, România nu este pregătită să preia acest mandat".

Un alt pact naţional a fost propus de deputatul ALDE Varujan Vosganian. Parlamentarul se pronunţa pentru punerea în aplicare a unor proiecte importante pentru generaţiile următoare.

Nici una dintre cele două propuneri nu a avut niciun ecou în rândul vreunui partid.

*În primăvara acestui an, Călin Popescu Tăriceanu a fost achitat în dosarul în care era acuzat de mărturie mincinoasă şi în care procurorii DNA ceruseră o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare pentru preşedintele Senatului. Judecarea apelului făcut de DNA a fost amânată pentru 21 ianuarie.

Pe de altă parte, DNA a cerut Senatului, pe 7 noiembrie, încuviinţarea începerii urmării penale pentru Tăriceanu într-un alt dosar. Procurorii susţin că acesta ar fi primit indirect, în perioada 2007 - 2008, pe vremea când era premier, foloase materiale de aproximativ 800.000 de dolari de la o firmă austriacă. Solicitarea se află încă la Comisia juridică din Senat pentru raport, care va fi repartizat de Biroul permanent pe ordinea de zi a plenului în prima sesiune din anul 2019.

*Încă din 2018, ALDE şi-a construit strategia pentru alegerile europarlamentare din mai 2019 şi prezidenţiale de la sfârşitul aceluiaşi an.

Tăriceanu şi-a exprimat convingerea că prezidenţialele pot fi câştigate de PSD şi ALDE împreună.

 

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO


"Cred că împreună (n.r. PSD şi ALDE) putem să câştigăm alegerile prezidenţiale şi să îl învingem pe Iohannis", a declarat Tăriceanu la Consiliul Naţional al PSD din 17 decembrie. Cu câteva săptămâni înainte, el afirma că nu exclude posibilitatea de a candida pentru funcţia de preşedinte al Românei la viitoarele alegeri.

"Ideea de candidatură nu îmi este una străină, nu o refuz de plano (...), dar e mult prea devreme acum să luăm această decizie şi probabil că în preajma alegerilor pentru Parlamentul European, aşa consider eu, ar fi momentul în care o decizie trebuie luată", a afirmat Tăriceanu care a subliniat însă că, în alegeri, "forţa PSD e un factor major (...) hotărâtor".

Pentru alegerile europarlamentarele din mai 2019, candidaturile ALDE pentru Parlamentul European vor fi depuse, după cum a spus liderul partidului, cel mai probabil la începutul anului viitor, deocamdată fiind stabilite criteriile pe care candidaţii trebuie să le îndeplinească: experienţa politică, experienţa pe un anumit domeniu, cunoaşterea obligatorie a unei limbi de circulaţie internaţională, relaţiile la nivel politic fie în familia ALDE, fie în plan internaţional. "Fiecare dintre aceste criterii vor fi însoţite de un anumit punctaj în baza căruia vom putea să facem o evaluare mult mai obiectivă a candidaturilor pentru Parlamentul European", spunea Tăriceanu la sfârşitul lunii august.

Ulterior, în noiembrie, preşedintele ALDE a anunţat la Poiana Braşov, la finalul evenimentul "Cariera politică a femeilor ALDE", că le va susţine pe Renate Weber şi Norica Nicolai pentru locurile 1 şi 3 pe listele pentru alegerile europarlamentar. "Ne-am propus să obţinem peste 15% şi şase membri în Parlamentul European", a spus liderul formaţiunii.


Potrivit acestuia, obiectivul formaţiunii pe care o conduce este să devină al doilea partid din România după alegerile locale şi parlamentare din 2020.

* În 2018, numărul deputaţilor şi senatorilor a crescut ALDE datorită fenomenului migraţiei parlamentare. Senatorul Scarlat Iriza a demisionat din ALDE pe 10 iulie şi a devenit independent, iar în rândurile partidului s-au înscris în acest an senatorii Daniel Zamfir, Marius Nicoară şi Ion Popa - de la PNL şi Dorin Bădulescu - de la PMP. De asemenea, deputaţii Daniel Olteanu, demisionar din PNL, a trecut la ALDE şi Ion Tabugan - de la PMP la ALDE.

De asemenea, europarlamentarul Renate Weber a anunţat, pe 31 august, că a decis să se alăture oficial ALDE, pentru că acest partid "se fundamentează pe principii liberale autentice". AGERPRES/(AS - autor: Livia Popescu, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Irina Giurgiu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.