Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

În situaţia actuală, cu tensiuni crescânde între actorii mondiali, pentru Kazahstan, cea mai mare provocare este să contribuie la reducerea tensiunilor între aceşti jucători-cheie, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, adjunctul ministrului de Externe al Republicii Kazahstan, Roman Vassilenko.

"Înţelegem complet limitările capacităţilor noastre, evident. Suntem o ţară de dimensiune medie, dar cu o politică externă foarte proactivă şi cu un background pozitiv în ceea ce priveşte imaginea noastră de mediator obiectiv", a afirmat oficialul kazah.

El a vorbit şi despre investiţiile ţării sale în România, dar şi despre perspectivele de colaborare, în domeniile agricultură şi IT.

"Pentru Kazahstan, activitatea KazMunayGas International în România este un exemplu şi un proiect prioritar", a punctat Vassilenko.

El a spus că, în toamna acestui an, "toate documentele necesare au fost semnate pentru crearea unui fond de investiţii".

"Acest fond urmează a fi creat, va fi baza unei investiţii de 200 de milioane de dolari iar planurile includ construcţia a 80 de staţii de petrol noi în întreaga ţară dar cred că sunt şi planuri ce implică modernizarea rafinăriei. Ce aş vrea să spun este că, pentru Kazahstan, activitatea KazMunayGas International în România este un exemplu şi un proiect prioritar", a afirmat adjunctul ministrului de Externe kazah.


AGERPRES: Aţi avut o întâlnire cu secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe Dan Neculăescu şi presupun că aţi vorbit şi despre comunitatea română din Kazahstan, care numără aproximativ 40.000 de persoane. Care sunt provocările cele mai mari ale acestei comunităţi? Comunităţile străine mereu se confruntă cu diverse probleme.

Roman Vassilenko: În Kazahstan, comunitatea română nu este o comunitate străină. Face parte din viaţa noastră şi din amestecul etnic foarte divers pe care îl avem. După cum ştiţi, în Kazahstan avem 120 de grupuri etnice care trăiesc împreună în pace, în armonie. Cred că, pentru comunitate română, cea mai mare provocare, ca şi pentru celelalte comunităţi este păstrarea moştenirii culturale, a limbii. În această comunitate, oamenii încearcă să păstreze tradiţiile - învaţă dansuri, cântece, au şcoala de duminică unde învaţă limba. Dar este dificil să păstreze aceste tradiţii în ritmul agitat al vieţii. Ce aş vrea să spun este că asemenea activităţi sunt deplin sprijinite de guvern. Este o politică de stat să încurajăm cât se poate de mult păstrarea a ceea ce face fiecare comunitate etnică unică. Am creat Adunarea Poporului din Kazahstan în 1995, care nu este un parlament, ci ar putea fi descris ca un cvasi-parlament, având drept bază aspectul etnic. Avem un parlament, dar menirea acestei Adunări este să lucreze pentru a consolida armonia interetnică în Kazahstan. În trecut, reprezentatul comunităţii române a fost vice-preşedinte al acestei Adunări. Preşedintele Adunării are cea mai înaltă funcţie. Din 2007, de la reforma constituţională, Adunarea trimite 9 dintre reprezentanţii săi către camera inferioară a parlamentului. Aceştia se alătură membrilor care sunt aleşi în urma votului popular. Adunarea în sine are statut constituţional, potrivit căruia pot fi aleşi 9 membri, iar ei sunt selectaţi din diverse comunităţi etnice. Există pentru a proteja interesele tuturor grupurilor etnice din Kazahstan. Comunitatea română, după cum spuneam, nu se confruntă cu provocări unice. Are aceleaşi provocări ca şi celelalte grupuri etnice mici, cum ar fi bulgarii sau cecenii sau coreenii.

AGERPRES: Când vorbim despre Kazahstan, vorbim despre piaţa de energie. Pe piaţa de energie, sunteţi implicaţi în dialog cu Rusia, dar şi cu restul Europei. Aveţi operaţiuni în Uniunea Europeană. Uniunea Europeană este destul de sceptică în privinţa dialogului cu Rusia. Cum echilibraţi aceste două aspecte?

Roman Vassilenko: O să încerc să răspund în măsura în care înţeleg întrebarea. Kazahstanul este unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume iar pentru noi este mereu o provocare cum să ducem petrolul nostru pe pieţele internaţionale. Aceasta a fost provocarea care a fost una serioasă în primii ani de independenţă. Mereu am făcut eforturi pentru a ne asigura că avem multe opţiuni pentru a exporta produsele din petrol. Astfel, a rezultat implementarea mai multor conducte care să asigure flexibilitate. Avem conducte care trec prin Rusia, în portul de la Marea Neagră, Novorossiisk. Aceasta a fost prima conductă privată realizată în 2001 - CPC (Caspian Pipeline Consortium). Am stabilit un sistem de transport prin Marea Caspică, sistem ce ne permite să transportăm petrol prin cisterne, la Baku, de unde este transportat pe oleoductul Baku-Tbilisi-Ceyhan. Am construit o conductă către China, care este de asemenea operaţională.

 


Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO


Ca principiu al politicii externe, am făcut eforturi pentru a crea condiţii pentru companiile străine care lucrează în domeniul petrolului şi gazelor în Kazahstan, astfel încât să fie benefic pentru toate părţile şi să nu excludă alţi actori de pe piaţă. Dacă observaţi, investitorii majori din această industrie, din Kazahstan, sunt companii americane, europene şi chineze. Investiţiile Rusiei sunt mai mici, dar de remarcat. Astfel, putem spune că politica afacerilor externe, de tip multivectorial se reflectă în conductele de gaze multi-direcţionale şi în prezenţa multinaţională în ceea ce priveşte industria de petrol şi gaze. Aş aminti un eveniment important ce a avut loc în august, în Aktau, când a fost semnată o convenţie privind statutul legal al Mării Caspice. Acea convenţie, numită de preşedintele nostru "Constituţia Mării Caspice", creează cadrul pentru statutul Mării, agreat de toate părţile. Nu descrie această întindere ca fiind o mare sau un lac. Sunt diverse interpretări legate de cum o întindere de apă poate fi tratată, dacă este lac sau mare. Se numeşte Marea Caspică din perspectiva întinderii sale, dar statutul legal creat este unic. În primul rând, pentru că oferă cadrul legal pentru separarea mării potrivit graniţelor naţionale, în sectoare naţionale şi bineînţeles separarea resurselor mării.

Apa este bun comun. Deci avem o întindere de 15 mile de ape teritoriale apoi o întindere de 10 mile de zonă de pescuit şi, dincolo de această zonă de 25 de mile, apa este bun comun. De fapt, apa este bun comun dincolo de pragul de 15 mile de ape teritoriale. Convenţia stipulează explicit că acum este posibil să fie montate cabluri şi conducte subacvatice, dacă îndeplinesc condiţii stricte de respectare a mediului. Bineînţeles, suntem hotărâţi să respectăm aceste standarde şi în viitor aceasta este o oportunitate pentru crearea unei conducte adiţionale sau a mai multor conducte din Kazahstan sau Turkmenistan, pentru a transporta petrol către ţărmul vestic al Mării Caspice, pentru ca, mai departe, acesta să fie transportat în Europa.

AGERPRES: Acest summit a îmbunătăţit dialogul politic între ţările implicate sau a fost doar o discuţie cu mize economice?

Roman Vassilenko: Ar trebui văzut invers. A fost o decizie politică faptul că cinci ţări, după 25 de ani de negocieri, au ajuns la un acord pe marginea principiului după care marea va fi împărţită şi folosită în beneficiul comun. Aş sublinia că Kazahstanul, de la bun început, de la începutul anilor '90, a susţinut aceleaşi principii. Am fost mereu în favoarea separării mării, dar apa să fie bun comun. Asta s-a convenit, în final. De asemenea, aş nota că în convenţie este menţionat că fundul mării va fi împărţit în sectoare naţionale în baza acordurilor bilaterale între ţările de pe malurile opuse ale mării. Pentru Kazahstan, aceste acorduri deja sunt stabilite deci această convenţie, odată ratificată de toate ţările şi odată ce intră în vigoare, va consacra aceste principii pe care a căzut de acord. Din nou, acest lucru este în favoarea explorării şi dezvoltării resurselor din solul submarin.

AGERPRES: Pentru a continua pe tema energiei, cea mai mare investiţie a Kazahstanului în România este KazMunayGas. Puteţi vorbi despre dimensiunea acestei investiţii şi despre planurile de viitor?

Roman Vassilenko: Acest an ce a trecut a fost important pentru că, în octombrie, toate documentele necesare au fost semnate pentru crearea unui fond de investiţii care trebuia creat în spiritul memorandumului de înţelegere din 2013, ce stipula ca KazMunayGas International să creeze un asemenea fond, alături de partea română. Acest fond urmează a fi creat, va fi baza unei investiţii de 200 de milioane de dolari iar planurile includ construcţia a 80 de staţii de petrol noi în întreaga ţară dar cred că sunt şi planuri ce implică modernizarea rafinăriei. Ce aş vrea să spun este că pentru Kazahstan, activitatea KazMunayGas International în România este un exemplu şi un proiect prioritar. Este cea mai mare investiţie a KazMunayGas în afara Kazahstanului, este foarte semnificativ, foarte sustenabil şi este o prioritate nu doar pentru compania naţională care operează, dar pentru că această companie este deţinută sută la sută de guvernul Kazahstanului, de statul Kazahstan. Pentru noi este important ca această companie să continue să aibă operaţiuni de succes în România şi să aducă beneficii atât Kazahstanului cât şi României.

AGERPRES: Investigaţia din România în cazul Rompetrol este o provocare, în context? Aveţi un dialog pe această temă?

Roman Vassilenko: Da. Este o provocare, pentru că limitează investiţiile viitoare pe care KazMunayGas International le poate face şi pe care intenţiona să le facă iar, din ce înţeleg, această investigaţie, bineînţeles, nu are nimic de-a face cu KazMunayGas International ci vizează foştii proprietari ai Rompetrol iar unii dintre aceştia au murit. Această investigaţie vizează şi o perioadă de timp în care KazMunayGas International nu a avut nimic de-a face cu Rompetrol. Mult mai târziu a venit această companie să cumpere Rompetrol. Deci, cred că va fi în beneficiul atât al Kazahstanului cât şi al României dacă KazMunayGas International va fi lăsat să folosească toate resursele pe care le are la dispoziţie pentru a investi în România. În momentul de faţă, nu poate face asta...

AGERPRES: ... pentru că investigaţia blochează ...

Roman Vassilenko: Blochează unele resurse, nişte bunuri.

AGERPRES: Aveţi discuţii cu autorităţile române pe această temă?

Roman Vassilenko: Da, desigur, discutăm acest lucru mereu şi ei cunosc poziţia noastră. Sperăm că situaţia va fi rezolvată astfel încât toate părţile să fie satisfăcute, într-un timp cât mai scurt iar KazMunayGas International să poată să îşi folosească toate resursele în Kazahstan.

AGERPRES: Pe lângă sectorul energiei - care este cel mai important în ceea ce priveşte Kazahstanul -, care sunt domeniile în care ţara dumneavoastră doreşte să investească în România?

Roman Vassilenko: În această vizită, am avut onoarea şi privilegiul de a mă întâlni cu ministrul Agriculturii, Daea, şi cu ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Alexandru Petrescu. De asemenea, am avut ocazia să vizitez Cluj-Napoca şi să mă întâlnesc cu executivi ai unor clustere IT. Cred că în aceste domenii avem mult potenţial de colaborare pe care îl vom explora mai mult anul viitor. Kazahstanul este un producător agricol foarte important - atât în ceea ce priveşte creşterea plantelor cât şi a animalelor. De asemenea, şi România este faimoasă pentru agricultura sa. Ceea ce credem că va fi benefic în cazul unei cooperări a companiilor române şi kazahe. Poate că ar fi cel mai bine ca această cooperare să aibă loc în Kazahstan, din două motive. Unul este prezenţa activităţilor Uniunii Euroasiatice, o uniune de 180 de milioane de persoane. Kazahstan este membră fondatoare iar Uniunea există din ianuarie 2015 şi creează o piaţă liberă pentru muncă, bunuri, capital şi servicii. Al doilea factor este China - cel mai mare vecin al Kazahstanului. Are o cerere enormă pentru resurse, hrană.

Extindem gradual varietatea de produse pe care putem să le exportăm în China pentru a include oi, miei, carne de vită şi alte produse, dar vă imaginaţi că este o piaţă fără limite şi va consuma orice poţi produce în Kazahstan şi transporta peste graniţă. Vă dau un exemplu: o companie italiană construieşte o facilitate în care să producă salam, lângă Almaty, în sudul Kazahstanului iar investiţia la zi este de 150 de milioane de dolari. Kazahstanul produce multe cereale, carne etc, dar ce ne lipseşte este tehnologia de procesare, stocare, transport. În diverse segmente din domeniul agriculturii uneori putem pierde până la 25 % din produse din cauza acestor lipsuri de stocare, transport refrigerat etc. Acesta este un domeniu. În ceea ce priveşte IT-ul, am fost impresionat când l-am întâlnit pe domnul ministru Petrescu, apoi când i-am întâlnit pe executivii clusterelor IT din Cluj-Napoca. Am fost impresionat de priorităţile, obiectivele, mesajele folosite în România şi care seamănă cu ceea ce dorim să facem în Kazahstan, cu stabilirea hub-ului de la Astana pentru startup-urile IT.

 


Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO


A fost lansat în urmă cu o lună, pe 5 noiembrie. Este o instituţie care va crea un mediu adecvat pentru startup-urile de IT şi deja avem 40 de companii. Astfel am avut discuţii despre cum putem dezvolta economia digitală, conceptul de smart city, alte direcţii legate de sfera IT. Am ajuns la acordul că, atât pentru agricultură cât şi pentru IT, ministerele de resort vor lucra anul viitor, vor fi schimburi de vizite. Domnul Daea a confirmat că îşi doreşte să meargă în Kazahstan cu o misiune de afaceri. Şi noi ne aşteptăm ca ministrul nostru pentru Informaţie şi Comunicaţii să vină aici în vizită, dacă nu pentru summit-ul dedicat startup-urilor ce ar trebui să aibă loc în Cluj-Napoca pe 22 martie, atunci cu altă ocazie. Dar sunt sigur că există mult potenţial de cooperare în aceste două domenii, pe lângă sectorul energiei. Vorbind de clusterele de IT, ei dezvoltă aplicaţiile de smart city - plata parcării cu telefonul... Numeroase aplicaţii. Exact asta am făcut şi noi şi am început mai târziu. În Astana, am avut succes dar avem multe lucruri de acest gen de făcut în alte mari oraşe din Kazahstan. Aş aminti şi de crearea, la începutul anului, a unei noi regiuni în Kazahstan, prin împărţirea unei regiuni în două. Această nouă regiune, din sudul Kazahstanului, se numeşte Turkistan şi este mult de lucru acolo. Trebuie să construim un nou oraş acolo. Are o populaţie de 150.000 de persoane dar credem că, fiind capitală regională, îşi va dezvolta propriul aeroport, propria gară şi va fi un centru spiritual al comunităţii de acolo, deoarece găzduieşte mausoleul lui Hodja Ahmed Yasevi din secolul al XIV-lea. Este o regiune de o importanţă critică deoarece este la graniţa cu Uzbekistan, este cea mai populată regiune a Kazahstanului, are cei mai mulţi locuitori.

Acolo va trebui să dezvoltăm toate aceste noi tehnologii de la zero şi cred că aceste companii române faimoase pentru potenţialul IT vor beneficia dacă vor lucra cu noi pentru a dezvolta toate aceste aspecte de infrastructură. De asemenea, aş vrea să menţionez centrul financiar de la Astana, stabilit pe premisele Expo 2017 de anul trecut. Acest centru financiar se va axa pe diverse servicii financiare, inclusiv fintech - tehnologie financiară. Acolo ai nevoie de IT - noi metode de tranzacţii în sferele financiare.

AGERPRES: Partea kazahă a remarcat companiile române despre care vorbiţi prin intermediul Expo 2017, unde România a fost prezentă?

Roman Vassilenko: România a avut o Expo 2017 de succes, cred. La jumătatea perioadei de expoziţie, a fost ziua naţională a României. Teodor Meleşcanu a vizitat Astana. Cred că sunt deja 30 de companii cu participaţie română în Kazahstan şi cred că, incluzând OMV Petrom şi alţii, deja este un start bun şi este o bază solidă. Dar aceste noi industrii de care vorbeam nu sunt încă reprezentate. Credem că va fi mai multă cooperare în viitor. În ceea ce priveşte investiţiile în România, pe lângă energie, aceasta va fi o discuţie purtată de miniştri şi oameni de afaceri. Cine ştie, poate este bine să facem acest lucru aici şi să beneficiem de piaţa comună europeană.

AGERPRES: Kazahstanul este remarcat în ceea ce priveşte dezvoltarea spectaculoasă a infrastructurii. Astana este un exemplu. Care ar fi lecţia de învăţat de la Kazahstan de către alte ţări, în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii?

Roman Vassilenko: Nu ştiu dacă aş putea da un sfat din partea Kazahstanului în privinţa asta. Aş da sfatul meu personal - anume să nu construiţi pentru azi sau mâine, ci pentru poimâine. Să vă gândiţi imediat la toate tehnologiile moderne disponibile pentru a face viaţa cât se poate de comodă în oraşe, în condiţii moderne. Spre exemplu noi, în Kazahstan, sincer vorbind, am construit străzi, doar acum 20 de ani, aşteptându-ne ca oraşul Astana să crească de la 280.000 la 1 milion, până în 2030 - încet-încet. Dar deja a trecut de un milion anul trecut, deci vorbim de 1,1 milioane. Şi continuă să crească exponenţial iar din cauza aceasta avem trafic îngreunat. Puteam evita asta, dacă construiam străzi mai largi dar şi dacă am fi construit străzi care să încorporeze benzi pentru autobuze. Ştiu că este o invenţie mai nouă, atunci nu exista. Acum creăm benzi pentru autobuze din străzile existente. Gradual, rezolvăm problema traficului, dar puteam să o fi evitat cu totul.

Cred că cei care planifică trebuie să se gândească nu doar la copiii lor, ci să încerce să îşi imagineze de ce ar putea avea nevoie nepoţii noştri şi să construiască oraşe ce ar fi mai confortabile aşa. Asta este, desigur, o sursă de mândrie pentru Kazahstan. A devenit o forţă de atracţie în inima ţării şi va continua să crească. Cum am spus, acum avem aşteptări că va ajunge la 1,5 milioane de persoane până în 2025. Ce aş vrea să menţionez sunt tendinţele care arată modul în care Kazahstanul avansează: una este procesul ce se desfăşoară acum de modificare a limbii kazahe - de la alfabetul chirilic la cel latin. Acest proces trebuie să fie încheiat până la 2025. Schimbarea va avea loc, dar vor mai trece câţiva ani până când oamenii vor învăţa. Alfabetul este aprobat iar oamenii îl vor folosi, încet-încet dar formal va fi introdus în stagii - la nivel regional, naţional, în sistemul educaţional, astfel ca până la 2025, schimbarea să fie efectivă. Aş menţiona că Kazahstanul va continua să joace un rol mai proeminent de rută de tranzit şi hub de transport, în contextul în care China şi Europa fac tot mai multe schimburi. Vom beneficia de această creştere a schimburilor. Volumul traficului de transport de containere din China via Kazahstan, în Europa a fost dublu, de la an la an, în ultimii şase ani. Această tendinţă de creştere va continua. Am avut 200.000 de containere care au traversat Kazahstanul anul trecut. Ne aşteptăm ca numărul anul acesta să fie de 360.000 şi ne aşteptăm ca până în 2021, 2022 acest volum să fie de 2 milioane de containere. De asemenea, aş menţiona că Kazahstanul va continua să crească din punctul de vedere al populaţiei şi fiecare regiune va face asta. Avem acum 60 de milioane de persoane, cinci ţări din Asia Centrală. Ne aşteptăm ca, până în 2030 acest număr să fie 90 de milioane. Aşa că avem cu adevărat nevoie să facem planuri pentru viitor şi să ne asigurăm că toţi aceşti oameni vor avea un loc de muncă.

 


Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO


AGERPRES: Deci statul încurajează cetăţenii să aibă familii mai mari şi în acelaşi timp le oferă oportunitatea la un trai bun. Dar cum?

Roman Vassilenko: Pentru că, evident am fost binecuvântaţi cu resurse, dar am avut şi politici prudente în crearea de oportunităţi pentru oameni de a-şi manifesta potenţialul, investind în educaţie. Acum două luni, preşedintele nostru a avut discursul despre starea naţiunii în care a trasat planuri pentru Guvern, ca acesta să crească cheltuielile pentru educaţie şi cercetare la 10 % din PIB. Acum este abia 1,5 sau 2 %. Aceasta va fi o nouă manieră de a garanta oamenilor că vor avea resurse pentru o educaţie, pentru a lucra pentru un viitor şi viitorul copiilor lor.

AGERPRES: În politica externă care sunt provocările cele mai mari ale Kazahstanului?

Roman Vassilenko: Cele mai mari provocări ale noastre sunt să menţinem relaţii de pace la graniţele Kazahstanului cu toţi şi, mai degrabă, să ajutăm. Credem că putem să ajutăm la rezolvarea unora dintre problemele-cheie. Spre exemplu, Astana a găzduit discuţiile ce au vizat Siria, parte a procesului Astana, care a contribuit la reducerea violenţelor în Siria, în timpul războiului civil de acolo. Am urmat mereu ceea ce este cunoscut ca o politică externă multivectorială, potrivit căreia avem relaţii benefice cu toţi. Vorbeam înainte de petrol. Este o reflexie a acestei politici externe multivector. Menţinem relaţii puternice şi pozitive cu Rusia, China dar şi cu Europa şi SUA.

Uniunea Europeană este cel mai mare partener comercial al nostru şi cel mai mare investitor în Kazahstan. Acum, în situaţia actuală, cu tensiuni crescânde între actorii mondiali, pentru Kazahstan, cea mai mare provocare este să contribuie la reducerea tensiunilor între aceşti jucători-cheie. Înţelegem complet limitările capacităţilor noastre, evident. Suntem o ţară de dimensiune medie, dar cu o politică externă foarte proactivă şi cu un background pozitiv în ceea ce priveşte imaginea noastră de mediator obiectiv. De aceasta, preşedintele Nursultan Nazarbaev a propus recent, în intervenţia de la summitul ASEM (Asia-Europe Meeting- n.r.) de la Bruxelles, în octombrie, să iniţieze dialogul între Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană, Rusia şi China - actorii internaţionali-cheie între care se pare că au fost multe tensiuni în anii recenţi, în diverse configuraţii. Dacă vă uitaţi la relaţiile SUA - China, există tensiuni pe tema comerţului, între SUA şi Rusia este evident că sunt multe tensiuni, legate de Ucraina, tratatul nuclear din trecut. Chiar şi între Statele Unite şi Europa sunt probleme legate de tarifele comerciale sau acordul nuclear iranian, etc. Deci, ar putea suna exagerat, dar vom depune eforturi să lucrăm cu partenerii noştri internaţionali pentru a promova această idee şi poate va fi fructificată şi, bineînţeles, că scopul nostru este să avem un dialog de substanţă, să îi ajutăm să aibă dialog de substanţă. Nu vrem un dialog de dragul dialogului. Trebuie să fie o pregătire solidă a ceea ce trebuie discutat, la ce nivel şi ce rezultate trebuie atinse. AGERPRES/(A - autor: Oana Ghiţă, editor: Mirela Bărbulescu, editor online: Adrian Dădârlat)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.