Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Curţii Constituţionale a României (CCR), marţi, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind Codul administrativ.

"Prin modul în care a fost adoptată, legea dedusă controlului de constituţionalitate încalcă prevederile art. 61 alin. (2), art. 66 alin. (2) şi (3), ale art. 75 alin. (1), (2) şi alin. (4) coroborate cu cele ale art.73 alin. (3), precum şi cu cele ale art. 147 alin. (4) din Constituţie. Totodată, prin conţinutul normativ, legea contravine normelor şi principiilor constituţionale", precizează şeful statului în sesizarea transmisă CCR.

Preşedintele Iohannis argumentează că legea a fost dezbătută şi adoptată cu depăşirea termenului constituţional de 60 de zile stabilit pentru prima Cameră sesizată, respectiv Senatul. Astfel, el arată că pe 19 februarie, conducerea Senatului a sesizat comisiile de specialitate cu această lege, care trebuia adoptată până pe 19 aprilie.

"Prin continuarea procedurii parlamentare după această dată şi prin adoptarea legii de către Senat în calitate de primă Cameră competentă, în data de 11 iunie 2018, într-o altă formă decât cea a iniţiatorului, legea criticată a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 75 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 61 alin. (2) din Constituţie. În conformitate cu prevederile constituţionale menţionate, obligaţia Senatului după împlinirea termenului de 60 de zile era să considere legea adoptată tacit şi să o transmită Camerei Deputaţilor pentru continuarea procedurii legislative. După împlinirea acestui termen, nici Senatul în ansamblul său şi nicio altă structură de lucru sau de conducere nu ar mai fi putut formula amendamente şi nu ar mai fi putut înscrie legea pe ordinea de zi. Procedând în acest mod, dezbaterea şi adoptarea de Senat a legii criticate în şedinţa din 11 iunie 2018 echivalează şi cu încălcarea prevederilor art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală în ceea ce priveşte modul de calcul al termenelor referitoare la desfăşurarea raporturilor constituţionale între autorităţile publice", spune Iohannis.

El adaugă şi faptul că acest act normativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor în cadrul unei sesiuni extraordinare neconstituţional întrunită.

"Legea privind Codul administrativ al României a fost dezbătută şi adoptată de către Camera Deputaţilor în cadrul unei sesiuni extraordinare neconstituţional întrunite, întrucât: a) niciunul dintre subiectele care au dreptul, potrivit art. 66 alin. (2) din Constituţie, de a cere întrunirea Camerelor în sesiune extraordinară nu a formulat o asemenea cerere; b) convocarea Camerei Deputaţilor în sesiune extraordinară s-a realizat de un alt subiect decât cel stabilit la art. 66 alin. (3) din Constituţie", argumentează şeful statului.

El mai arată că cele două Camere ale Parlamentului s-au comportat ca şi cum prima, respectiv Senatul, ar fi avut doar o competenţă de primă Cameră, iar Camera decizională - Camera Deputaţilor -, ca şi cum ar fi avut deplină competenţă decizională pentru toate materiile reglementate.

"Aspectul procedural privind competenţa decizională partajată a celor două Camere a fost ignorat şi în cadrul dezbaterii şi adoptării legii la Camera Deputaţilor care, în şedinţa sa din data de 9 iulie 2018, a adoptat în redactări diferite o serie de dispoziţii din domenii care, în conformitate cu dispoziţiile art. 75 alin. (1) din Constituţie, sunt de competenţa decizională a Senatului", menţionează Iohannis, indicând dispoziţiile referitoare la modificarea definiţiei date principiului legalităţii, atribuţia Guvernului de a emite puncte de vedere asupra propunerilor legislative, dispoziţiile privind conflictul de interese în cazul membrilor Guvernului, statutul unităţii administrativ-teritoriale şi la elementele acesteia, reprezentarea în asociaţiile de dezvoltare intercomunitară şi la nivelul operatorilor regionali, proiectele de hotărâri de consiliu local şi la atribuţiile secretarului general al unităţii administrativ-teritoriale.

El subliniază că aceste modificări au fost numeroase şi necesitau întoarcerea legii la Senat după adoptarea de către Camera Deputaţilor.

Şeful statului invocă în cazul acestui act normativ şi încălcarea principiului bicameralismului.

Astfel, el precizează că faţă de forma adoptată de Senat, Camera a adoptat un raport de admitere cu 125 de amendamente, care nu au fost discutate în prima Cameră, care vizează, între altele, eliminarea dispoziţiilor referitoare la încălcarea prevederilor referitoare la conflictele de interese în cazul membrilor Guvernului, pentru secretarii de stat, subsecretarii de stat sau persoanele care îndeplinesc funcţii asimilate acestora, modificarea calificării date indemnizaţiei lunare pentru limită de vârstă, a pensiei prevăzute pentru aleşii locali; modificarea numărului de subprefecţi; modificarea atribuţiilor Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

Preşedintele Iohannis precizează şi că Legea privind Codul administrativ trebuia să fie supusă avizării Consiliului Economic şi Social.

Şeful statului invocă şi motive de neconstituţionalitate intrinsecă.

El subliniază în sesizarea la CCR că pentru respectarea normelor de tehnică legislativă în materie de codificare, legea dedusă controlului de constituţionalitate ar fi trebuit să se raporteze la principii generale de funcţionare a administraţiei publice centrale şi locale, la organizarea şi atribuţiile autorităţilor publice la nivel central şi local, care pun în executare legea şi execută în concret legea.

"O administraţie publică modernă, într-un stat de drept, democratic şi social trebuie să fie, înainte de toate, o administraţie publică transparentă, transparenţă de neconceput în absenţa unor reglementări clare, unitare şi accesibile. Din analiza legii supuse controlului de constituţionalitate, constatăm că aceasta cuprinde norme neclare, paralelisme legislative şi dispoziţii necorelate atât între ele, cât şi cu alte acte normative", adaugă Iohannis.

El argumentează şi că legea supusă controlului de constituţionalitate cuprinde un număr important de dispoziţii contrare normelor Legii fundamentale şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale.

Şeful statului menţionează că o calificare a preşedintelui consiliului judeţean drept autoritate a administraţiei publice locale este contrară Legii fundamentale.

De asemenea, el precizează că definiţia din lege a actului administrativ nu corespunde cu cea din Legea contenciosului administrativ, arătând că se instituie un paralelism legislativ.

Iohannis susţine că dispoziţiile referitoare la obligaţia autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale, precum şi personalului din cadrul acestora de a pune în aplicare programul de guvernare aprobat de către Parlament sunt neclare.

"Reglementarea unei astfel de obligaţii, poate duce la situaţii dificil de aplicat în practică, venind în contradicţie chiar cu principiile care guvernează conduita profesională a funcţionarilor şi personalului contractual din administraţia publică, reglementate chiar de (...) legea criticată", menţionează el.

Şeful statului mai arată că, potrivit definiţiilor date funcţiilor Guvernului de legea criticată, acestea sunt raportate la realizarea programului de guvernare, aspect de natură să limiteze rolul Guvernului.

El critică faptul că prin acest act normativ a fost eliminat un criteriu de integritate pentru cei care pot fi membri ai Guvernului, respectiv cel referitor la cazurile de incompatibilitate. Preşedintele Iohannis spune că acest aspect echivalează cu încălcarea Constituţiei.

Iohannis afirmă şi că includerea între membrii Executivului a secretarului general al Guvernului fără o menţiune expresă în ceea ce priveşte necesitatea votului de încredere acordat de Parlament reprezintă o încălcare a Legii fundamentale.

Şeful statului mai critică şi alte aspecte din lege, între care se numără cele referitoare la aparatul de lucru al premierului şi viceprim-miniştrilor, dreptul secretarului general al Guvernului de a iniţia acte normative, la faptul că deciziile prim-ministrului se contrasemnează de secretarul general al Guvernului.

El precizează şi că legea restrânge domeniul de aplicare a răspunderii unui membru al Guvernului pentru un eventual conflict de interese, permiţând practic celelalte fapte realizate dintr-un interes personal de natură nepatrimonială ori cu scopul de a obţine un folos material pentru alte rude apropiate sau pentru alte persoane.

"Membrul Guvernului este apărat de răspundere dacă asigură folosul material pentru alte rude apropiate (nepoţi, veri etc), concubini, prieteni sau persoane cu care a stabilit diverse înţelegeri sau parteneriate. (...) Introducerea unei consecinţe calificate, aceea "de a produce un folos material" nu are nicio justificare raţională şi nu este în concordanţă cu valoarea socială protejată prin norma în discuţie, existând posibilitatea ca membrul Guvernului să urmărească obţinerea unui folos nepatrimonial, ipoteză exclusă de către legiuitor prin modificarea adoptată", subliniază Iohannis.

Şeful statului critică eliminarea unui caz în care funcţia de membru al Guvernului încetează, respectiv cel în care averea acestuia a fost declarată, în tot sau în parte, ca fiind dobândită în mod ilicit, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, el putând fi demis de preşedintele României, la propunerea prim-ministrului.

"O astfel de omisiune în reglementare echivalează cu eliminarea unui standard de integritate pentru membrii Guvernului, făcând posibil ca un membru al Guvernului a cărui avere a fost declarată, în tot sau în parte, ca fiind dobândită în mod ilicit, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, să îşi poată continua activitatea", arată el.

În ceea ce priveşte prevederea conform căreia "aprecierea necesităţii şi oportunitatea emiterii actelor administrative ale Guvernului aparţin membrilor Guvernului", preşedintele Iohannis spune că textul este neclar, imprecis şi generează impredictibilitate.

El mai atrage atenţia, între altele, că nu există un raport de subordonare ierarhică între miniştri şi prim-ministru.

Şeful statului susţine că legea permite interpretarea că numirea conducerii autorităţilor administrative autonome se face numai de către Parlament, în condiţiile în care, în legislaţia actuală, membri ai conducerii în diverse astfel de autorităţi sunt numiţi şi de alte autorităţi.

"O asemenea soluţie legislativă este de natură să afecteze autonomia autorităţilor administrative autonome", spune Iohannis.

Despre asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu ating ponderea, el spune că dispoziţia încalcă Legea fundamentală întrucât nu mai are în vedere criteriul constituţional al "ponderii semnificative" a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale.

El critică şi dispoziţiile referitoare la validarea mandatelor de consilier local, motivând între altele că nu întrunesc cerinţele de calitate a legii sub aspectul preciziei, clarităţii, accesibilităţii şi predictibilităţii.

Şeful statului susţine şi că norma care obligă la organizarea de "alegeri parţiale" chiar dacă se declară vacante toate locurile de consilieri locali este impredictibilă.

Preşedintele Iohannis critică şi prevederile referitoare la parcursul proiectelor de hotărâri ale consiliului local, la instituirea posibilităţii ca, în cadrul unei autorităţi publice locale, lucrările să fie desfăşurate în altă limbă decât limba oficială, procedura invalidării alegerii primarului, asigurarea inscripţionării localităţilor, a străzilor, a pieţelor şi a parcurilor, a denumirii instituţiilor publice de sub autoritatea lor, precum şi afişarea anunţurilor de interes public şi în limba minorităţii naţionale respective.

De asemenea, el critică procedura stabilită în cazul încetării de drept a mandatului de consilier.

Despre indemnizaţia lunară pentru limită de vârstă stabilită pentru cei care au exercitat începând cu 1992 funcţii de autoritate executivă, respectiv primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene, şeful statului spune că încalcă Legea fundamentală.

Preşedintele Iohannis mai arată în sesizare că unele dispoziţii sunt neclare.

"Vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că prevederile Legii privind Codul administrativ al României sunt neconstituţionale", conchide Iohannis. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Peia, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.