Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Decizia Comisiei Europene de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în cauza 2017/0417 - procedură de infringement referitoare la netranspunerea Directivei 2015/849/UE privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 şi de abrogare a Directivei 2005/60/CE şi a Directivei 2006/70/CE - este "un act procedural standard, realizat în cazurile în care un stat membru nu notifică instituţiei europene, în termen, actul normativ naţional care transpune, integral, actul legislativ european", informează un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE) transmis AGERPRES.

Până la acest moment, arată MAE, Grefa CJUE nu a comunicat autorităţilor române o cerere introductivă depusă de Comisia Europeană. Redactarea şi depunerea de către Comisie a acestei cereri la Grefa curţii (sesizarea efectivă) este un act procedural diferit, ulterior ca localizare în timp aceluia al luării deciziei de sesizare efectivă a instanţei europene.

Pe baza unui calendar ferm de conformare, asumat de autorităţile române cu atribuţii de reglementare în domeniul spălării banilor, Comisia Europeană poate decide amânarea sesizării efective a CJUE, punctează ministerul şi descrie procesul legislaţiei vizate la nivelul Executivului.

Astfel, menţionează MAE, "în scopul transpunerii integrale a Directivei 2015/849/UE, instituţiile responsabile la nivel naţional, respectiv Secretariatul General al Guvernului (SGG), Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) şi Ministerul Justiţiei (MJ), au elaborat şi promovat proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative".

Proiectul în cauză, deplin compatibil cu actul legislativ european, a fost aprobat în şedinţa Guvernului României din data de 31.05.2018. În prezent, respectivul proiect se află în dezbaterea Senatului, prima cameră parlamentară sesizată (L390/2018(1)), parcurgând procedura specifică de legiferare, aminteşte MAE.

"Ministerul Afacerilor Externe a realizat evaluarea juridică a proiectului de act normativ din perspectiva compatibilităţii cu dreptul Uniunii Europene, fiind consultat de către iniţiatorii proiectului în procedura de avizare ministerială şi contribuind, prin propuneri concrete, la armonizarea legislativă completă a proiectului supus analizei cu directiva UE a cărei transpunere se urmărea", precizează sursa citată.

Joi, Comisia Europeană a trimis România şi Grecia în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru neîndeplinirea obligaţiei de a transpune în legislaţia lor naţională cea de-a patra Directivă privind combaterea spălării banilor, potrivit portalului online al Comisiei. Irlanda a transpus doar o parte foarte mică a normelor şi, prin urmare, este de asemenea trimisă în faţa Curţii de Justiţie. Comisia a propus impunerea de către Curte a plăţii unei sume forfetare, precum şi a unor penalităţi zilnice până când cele trei ţări vor lua măsurile necesare.

Conform atribuţiilor legale, Ministerul Afacerilor Externe avizează proiectele de acte normative care urmăresc transpunerea sau asigurarea cadrului de aplicare directă în legislaţia naţională a actelor legislative ale Uniunii Europene ori care au relevanţă europeană şi asigură coordonarea interministerială în vederea transpunerii directivelor Uniunii Europene şi asigurării cadrului de aplicare directă a regulamentelor şi deciziilor. Totodată, prin intermediul Agentului Guvernamental pentru CJUE, MAE asigură şi reprezentarea juridică în acţiunile în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor iniţiate de Comisia Europeană împotriva statului român, arată ministerul.

Aceste atribuţii nu presupun însă realizarea de către MAE a activităţilor efective de transpunere a legislaţiei europene în legislaţia naţională, acestea fiind în sarcina exclusivă a instituţiilor competente în domeniile care face obiectul de reglementare al fiecărei directive europene.

Astfel, se arată în comunicat, "Ministerul Afacerilor Externe şi ministrul delegat pentru afaceri europene nu au atribuţii în stabilirea şi instituirea, în locul instituţiilor responsabile, a măsurilor care asigură transpunerea corespunzătoare a directivelor". AGERPRES/(AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.