COD GALBEN: 17-11-2019 ora 12 Intre 12:00 si 18:00 se va semnala intensificări ale vântului, temporar cu viteze la rafală de 90...100 km/h in Județul Argeş, Județul Prahova, Județul Dâmboviţa; COD GALBEN: 17-11-2019 ora 12 Intre 12:00 si 18:00 se va semnala intensificări temporare ale vântului, cu viteze la rafală care vor atinge local 55...75 km/h, iar la peste 1800 m în județele Caraș-Severin și Hunedoara, vor fi rafale de 90...100 km/h in Județul Caraş-Severin, Județul Timiş, Județul Hunedoara; COD GALBEN: 17-11-2019 ora 12 Intre 12:00 si 18:00 se va semnala intensificări ale vântului, temporar cu rafale de 90...100 km/h. in Județul Braşov, Județul Sibiu; COD GALBEN: 17-11-2019 ora 12 Intre 12:00 si 18:00 se va semnala intensificări temporare ale vântului ce vor atinge la rafală 90-100 km/h in Județul Gorj, Județul Vâlcea;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis vineri Curţii Constituţionale a României o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

"În opinia noastră, legea menţionată a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 77 alin. (2), art. 64 şi 147 alin. (4) din Constituţie. De asemenea, prin raportare la art. 77 alin. (2) din Legea fundamentală, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii a fost adoptată şi cu încălcarea principiilor ce decurg din prevederile art. 1 alin. (4) şi (5) şi ale art. 61 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 80 alin. (2) din Constituţie", spune Iohannis în sesizarea transmisă CCR.

El aminteşte că, pe 22 iunie, a formulat o cerere de reexaminare cu acestei legi, arătând că motivele, structurate în 24 de puncte şi dezvoltate pe 28 de pagini, vizau aspecte referitoare la funcţionarea CSM şi afectarea rolului constituţional al acestuia, de garant al independenţei justiţiei, la exercitarea mandatului de membru al acestei autorităţi publice, precum şi la funcţionarea Inspecţiei Judiciare. Totodată, prin cererea de reexaminare era semnalată existenţa unor norme contradictorii, a unor trimiteri la dispoziţii inexistente în conţinutul Legii nr. 317/2004, a unor dispoziţii neclare şi/ sau necorelate între ele şi chiar a unor paralelisme legislative, toate vizând necesitatea respectării normelor de tehnică legislativă de natură să asigure coerenţa actului normativ.

Iohannis arată parcursul legislativ al acestei legi şi faptul că cererea sa de reexaminare a fost respinsă.

"Deşi motivele din cererea de reexaminare trimiteau la texte concrete din legea criticată, din rapoartele comisiilor sesizate în fond ale ambelor Camere ale Parlamentului nu rezultă care sunt raţiunile pentru care s-a ajuns la soluţia respingerii acestora. De asemenea, lipsa acestor argumente ori a dezbaterii motivelor cererii de reexaminare reiese şi din dezbaterile plenului Camerei Deputaţilor. Spre deosebire de Cameră, la Senat, plenul a respins, fără vreo motivare, amendamentele formulate", spune el.

Şeful statului menţionează, invocând o decizie a CCR, că Parlamentul trebuie să reexamineze toate textele de lege la care face referire cererea preşedintelui României, precum şi pe cele care au legătură cu acestea, asigurându-se succesiunea logică a ideilor şi coerenţa reglementării.

"În acest context se impune a fi modificate chiar şi unele dispoziţii ale legii care nu au fost în mod expres cuprinse în cererea de reexaminare, dar care sunt în mod indisolubil legate de acestea (...). Prin urmare, şi în privinţa legii adoptate ca urmare a admiterii cererii de reexaminare, în măsura în care un text legal nu a format obiectul reexaminării, el nu poate forma obiectul controlului de constituţionalitate a legii reexaminate", precizează şeful statului.

Iohannis menţionează că, după cum s-a stabilit constant în jurisprudenţa constituţională, reexaminarea unei legi ca urmare a unei cereri formulate de preşedintele României implică o dezbatere specializată, limitată la motivele/ raţiunile/ textele cuprinse în însăşi această cerere.

El subliniază că, în cazul acestei legi, din raportul comisiei sesizate în fond (atât la Camera Deputaţilor, cât şi la Senat) motivarea respingerii cererii de reexaminare lipseşte. De asemenea, şeful statului menţionează că din dezbaterile din plenul Camerei Deputaţilor nu rezultă că aceasta a dezbătut motivele de reexaminare cuprinse în cererea sa.

Preşedintele Iohannis spune că nici din dezbaterile plenului Senatului nu rezultă o asemenea împrejurare, câtă vreme în cadrul acestora discuţiile s-au purtat în jurul unor aspecte procedurale, iar raportul comisiei sesizate în fond nu cuprindea nicio motivare a raţiunii respingerii cererii de reexaminare.

"Absenţa oricăror motive de respingere a cererii de reexaminare în cadrul raportului comisiei sesizate în fond conduce la ideea că aceasta nu şi-a îndeplinit rolul constituţional, cel statuat prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale, de a organiza şi de a realiza actele pregătitoare pentru plenul fiecărei Camere. Această neregularitate procedurală ar fi putut fi suplinită în ipoteza în care în plen ar fi existat dezbateri specializate asupra motivelor cererii de reexaminare formulate de preşedintele României", arată şeful statului.

În acest context, el susţine că actul a cărui reexaminare s-a solicitat nu a beneficiat de o reală reexaminare.

"Se poate susţine că în realitate, în lipsa unei dezbateri specializate limitate la motivele de reexaminare, nu a fost supus la vot actul normativ reexaminat, ci a fost supus la vot, pentru a doua oară, însuşi actul normativ a cărui reexaminare s-a solicitat, inclusiv textele ce nu au făcut obiectul cererii de reexaminare, cu consecinţa încălcării limitelor reexaminării", afirmă Iohannis.

El mai spune că transmiterea greşită a legii aflate în procedură de reexaminare ca urmare a formulării unei cereri de reexaminare, către comisiile permanente ale fiecăreia dintre cele două Camere, nu are relevanţa unor simple încălcări ale regulamentelor, respectiv ale competenţei comisiei speciale comune, ci încalcă chiar deciziile instanţei constituţionale, afectând întreaga procedură legislativă.

"Prin adoptarea legii de modificare şi completare a Legii nr. 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii în modalitatea realizată de legiuitor sunt încălcate prevederi ale art. 1 alin. (5), ale art. 64 alin. (4) şi ale art. 147 alin. (4) din Constituţia României", precizează Iohannis, care solicită CCR să constate că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, prin modul în care a fost adoptată, este neconstituţională. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Peia, editor: Andreea Rotaru, editor online: Gabriela Badea)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.